MIRCEA ELIADE

“ LA TIGANCI”
Dupa parerea lui Eliade, exista doua paliere ale existentei: SACRUL / PROFANUL.
- de ex. In basme – cele doua spatii( al oamenilor si celalalt taram) – intre ele apare de obicei o
granite, un obstacol cu functie de demarcare - de analizat situatia din “ Tinerete fara
batranete…”
- Eliade afirma, insa , ca adesea Sacrul e camuflat in Profan.

- St.Borbely :” viata omului e adesea aparent banala , marunta , dar in plasa de pulbere marunta ,
in interstiţiile banalului , in plasa de pulbere calpă a cenusiului cotidian se ascund semnele
celeilalte lumi,
ale lumii sacrale...”

Eliade- in “Memorii”: “ Existenţele banale ma atrageau .Imi spuneam ca , daca fantasticul sau
supranaturalul sau supraistoricul ne este cumva accesibil, nu-l puteam intalni decat camuflat in banal.”
In consecinta , personajele lui Eliade nu cauta situatii existentiale exceptionale , ci asteapta intruziunea
sacrului in profan , asteapta sa descopere o poarta care se deschide subit catre un labirint.”

Ca urmare , apar simboluri care inchid un sens ascuns , o hierofanie , pe care il/o incifreaza ca si cum
zeul nu s-ar arata in mod direct oamenilor , ci doar prin intremediul unor semn indirecte.
Desigur , omul ce intalneste acest simbol nu e sigur de adevarul/corectitudinea descifrarii , de
modalitatea corecta de decodare sau de folosire ; deci, va trai adesea stari de confuzie.
Ex. Zapaceala lui Gavrilescu – isi uita servieta , nu-si gaseste portofelul , etc.
In momentul revelatiei , intreg planul realitatii e afectat : el nu e omis : e drept ca Bucurestiul isi urmeaza
cursul firesc al existentei , doar Gavrilescu este “aruncat pe un alt circuit “, dar tot orasul e marcat de
semne ale apropierii de sacru: caldura , mirosul innebunitor de nuc; in plus, toti par sa aiba stari de
confuzie( si batranul din tramvai uita). Mai mult, se poate constatat chiar o identificare bizara a
personajelor intre ele: toti uita , batranul il recunoaste cu greu pe G, G insusi se identifica cu colonelul
Lawrence tot repetandu-i vorbele, arsita fiind la fel de puternica viata si povestea ajung sa se confunde sau
chiar sa se intrepatrunda debusolant , devina un tot
OBS! Functia aceasta a caldurii execsive se regaseste in mitologia indiana, dar si in “ Caldura mare “ de
Caragiale, fara sa aiba semnificatii simbolice, afecteaza profund luciditatea si comportamentul oamenilor!
Evolutia lui G.in acea zi este, totusi , marcata de elemente simbolice:
• Legatura lui cu Otilia Voitinovici care sta pe strada Preoteselor!
• Replica incarcata de simboluri si mesaje ascunse a taxatorului :” Avem timp, ca n-am ajuns inca la
tiganci” ( anticipand replice babei cu privire la timp );de aici ar rezulta ca gradina tigancilor ar marca
un fel de rascruce, de bifurcatie pe axa timpului
De altfel, gradina tigancilor e definita de calatorii din tramvai intr-un mod bizar, sub semnul unei
ambiguitati intentionate:
- sunt pomeniti si “ei” si “ele”( IELE?) – aspect ce ar putea marca o regresie temporala spre
androginia esentiala a nasterii si a mortii
- oamenii se comporta ca si cum ar banui ca este vorba de ceva erotic ; puitem vorbi chiar de
sugestia vaga a unei ambiguitati terminologice: bordei / bordel
Atentie! Chemarea tigancii de la poarta nu are , insa , conotatii erotice si nici nu promite asa ceva!( avem un
erotism ideal, epurat, ca in romanul”Nunta in cer “)
De vina pentru decodarea in sens erotic a spatiului pare sa fie simbolistica general acceptata a nucului ,
asociata erotismului si / sau fertilitatii feminine
In textele fantastice ale lui Eliade putem identifica doua tipuri esentiale de aventuri fantastice :
1
 1. de tip QUEST (cautare , aventura- cum este in legenda Sf.Graal)
2. de tip CALL (presupune ca eroul sa fie ispitit, ademenit, ca in legendele cu sirene)
In “La tiganci” apar ambele tipuri:
- cand intra intaia oara la tiganci, G. E chemat, ispitit de fata de la poarta
- a doua oara, cand revine cu ajutorul vizitiului- dricar, o face in mod voit si constient ( vrea sa i se
explice ce s-a intamplat, de ce nu-si mai gaseste locul intr-o lume complet schimbata), urmand
apoi sa-si caute drumul spre padure.
In raport cu aceste intamplari, eroii lui Eliade pot fi descrisi ca fiind:
a. INITIATI – ( savanti sau intelectuali )-cunosc anumite carti sau din traditii populare si deslusesc
semnificatia aventurii pe care o traiesc
b. MEDIOCRI – ( oameni fara insusiri si fara un destin)- lipsa de experienta ii face vulnerabili
in aceasta categorie intra si G.
Gavrilescu apare la inceputul nuvelei ca un om modern, puternic cufundat si ancorat in profan
OBS! In “Sacrul si profanul”, Eliade definea astfel un asemenea om ( profan):
- respinge transcendenţa , accepta relativitatea realitatii si chiar se indoieste uneori de sensul
existentei
- se considera SUBIECT si AGENT al istoriei- adica are ideea ca se faureste pe sine, ca isi
construieste singur viata, refuzand orice legatura cu transcendenţa
- Indiferent ce ar face, poarta cu sine o “mostenire “ si nu-si poate aboli trecutul, fiind el insusi
produsul acestuia ( “pentru pacatele mele am ajuns profesor de pian”)
- Omul areligios e definit printr-o serie de negari si refuzuri ( ex.”Nu, nu nemtoaica”), dar e
obsedat in continuare de realitatile de care s-a lepadat, pe care le-a refuzat.

La inceputul nuvelei, G. Nu vede dincolo de limitele lumii sale ( ex- se simte norocos doar pt. ca a prins
intramvai un loc la fereastra, dar ignora faptul ca aceasta fericire isi va schimba “sensul”- va fi tarat in
aventura neobisnuita)
- este locvace ( vorbaret) la modul caragialian, prietenos
- are pretentiide educatie ( foloseste pt. tiganci apelativul”domnisoarelor”-cel putin pana se
enerveaza)’
- are pretentii de om cult – se defineste prin termeni ca “ artist” , “ profesor”, respingand ideea ca ar
fi doar un muzicant + vrea sa intre in contact cu oamnei culti ( studentii pe care i-a intalnit in
statie) + obsedat de fraza colonelului Lawrence , pe care pana la urma si-o va insusi
- DAR ! are defecte de comportament si de conversatie: ( tipa la fete cand e nervos, in tramvai nu
are un comportamnet tocmai civilizat)+ devine arogant si agresiv atunci cand considera ca este luat
peste picior
- E meschin, predispus la tot felul de calcule marunte ( totul, chiar si vama la intrarea in sacrul si
chiar gradina cu nuci e evaluat in pretul unei lectii de pian!) = analog, mariajul cu Elsa pt. niste
favoruri marunte
- E superficial- confunda iubirea si compasiunea ( in cazul primei intalniri cu Elsa)
- Isi ignora mediocritatea ,dand vina , mai ales , pe imprejurari pentru ratarea lui
Gh.Glodeanu :”Un Orfeu ratat , un veleitar ce incearca sa compenseze esecurile prin refugiul in
reverie”
St.Borbely : “artist camuflat, a carei existenta e dominata de logica dublului “:
-a. Numele: Gavrilescu< GAVRIL -( Gabriel, Arhanghelul Luminii, numele acestui inger se traduce
ca “Eroul meu este Dumnezeu” sau “ Sunt viteazul lui Dumnezeu”) + sufixul banal “-ESCU”,definind
un antierou cenusiu al vietii banale
b. Existenţă artistica pura + patimile cotidiene sub zodia pacatului umilitor ( Semnul sevitutii sale
este servieta cu partituri – numai atunci cand se elibereaza accidental?! De ea poate iesi din rutina, din
ritmul lui cotidian
c. Iubeste doua femei : H- iubirea eterica + Elsa – iubire casnica banala, femeia rutinii cotidiene

2
 OBS! G. Are senzatia ca iubeste simultan pe cele doua femei si isi va fragmenta existenta prin iubire,
in loc s-ao ridice la o incandescenta daimonica, la un nivel ideal, concentrandu-si toata forta interiaora
intr-o singura si corecta directie!Abandonand-o pe Hildegard pt. Elsa , G. A intrat in cercul fatidic al
caderii , al fragmentarii ; destinul intervine pentru a corecta greseala, insa aceasta corectie nu se poate
face decat in lumea de dincolo
Ex. Analog in Miorita , in legendele romanesti despre strigoi, etc.
d. G. Va intra de doua ori si in labirint ( I-e atras; II-, cauta) – OBS! Experienta lui G. E reversibila: el
va rata prima initiere pentru ca ii este frica si pt. ca nu s-a eliberat de trecutul sau ( In “ Tinerete
fara batranete…” , Fat-Frumos are parte de vesnicie numai atat timp cat isi sterge toate amintirile)
Se poate observa ca fetele din bordei se tem de ratacirile sale in trecut, pentru ca acest blocaj le
impiedica sa-si implineasca menirea; amintindu-si propria viata, G. ramane capiv profanului, formelor
vietii ( de ex.- o corecteaza pe baba cu privire la timp, ALEGE, nu GHICESTE fat- deci opereaza cu
logica profanului in spatiul sacru, adica acolo unde i s-ar cere sa aiba alte repere, alt comportament!)
Sorin Alexandrescu – e firesc sa apara aceste amintiri, fiindca atunci cand timpul este anulat
Memoria se transforma: G se simte din nou fericit si tanar; atfel, eliberat de greutatea prezentului, g
are o revelatie: isi vede existenta ca pe un intreg, faptele sale ii apar ca etape ale destinului sau, deci
depaseste intr-un anumit fel nivelul marunt al grijilor cotidiene , al; agitatiei zilnice in care fusese
captiv pana atunci.Din pacate , insa , el nu reuseste si sa se integreze in planul in care sunt
fetele( dovada fiind faptul ca adesea conversatia lor pare mai degraba un dialog intre surzi)
In consecinta din cauza reveriilor, g isi va rata si moartea si va ramane un timp “INTRE”, avand si
cosmarul propriei inmormantari ;
CONCLUZIE: Ratacind intrecut a ratat prezentul. Iar ratacind in prezent isi rateaza iar viitorul!
Acest fapt poat avea legatura si cu alegerea lui gresita:bea prea multa cafea desi a fost prevenit, iar
asta –i da un fel de hiperluciditae, lgandu-l si mai puternic de profan ; setea sa este o expresie
simbolica a suferntelor ce caracterizeaza existent umana , dar potolirea ei ar trbui sa insemn depasirea
istoricitatii a suferintei, pt. a trece cu bine dincolo; de aceea ar fi trebuit sa bea din apa Lethe
OBS! ELIADE :”Apa, care in sens magic si religios il reintoarce pe om intr-o stare nediferentiata,
amorfa , de “samanta”, ajutandu-l in acelasi timp sa se nasca din nou, apa aceasta il potoleste pe
om, adica-i curma experienta si durerea[...} Numai dupa ce s-a adapat[ cu apa lethe, apa uitarii-
n.n.], motul moare cu adevarat, adica isi depaseste ultimele etape ale conditiei umane, topindu-se
intr-o stare impersonala, total nediferentiata.Cata vreme e insetat, omul ramane o larva subumana,
dar chinuita de experiente.Supravietuirea aceasta nu este nici moartea adevarata , dar nici
nemurirea!”
- !!! e ceea ce i se va intampla lui G-care nu-si mai gaseste rostul, legaturile, radacinile in spatiul
profan in care a revenit !
, G. E redat vietii, urmand sa fie reprimit atunci cand va fi pregatit.Borbely:”G rateaza initierea ,
dar o recupereaza pe Hildegard (ii e menit s-o gaseasca, desi a incurcat din nou numararea usilor si a
deschis una la intamplare
OBS! In general, G. E un visator care a ratat sistematic esenta vietii salein favoarea unor
fantasme !( v. Replica fetei : “ Nu trebuia sa visezi , trebuia s-o iubesti!”)

ELEMENTE DEFINITORII PENTRU NUVELA FANTASTICA

1.SPATIUL – dublu: Sacru si Profan

Spatiul profan - probabil Bucurestiul interbelic, cu cateva locatii mai bine definte : casa lui Gavrilescu,
carciuma , tramvaiul...
Spatiul sacru- Gradina Tigancilor- pare un spatiu decupat din restul lumii ( inconjurat de un zid, are o
poarta si o zona de “vestibul” in care vegheaza asemenea lui Cerber fata de la poarta si baba, cerand
vama celor care intra) ; spatiu bizar, atemporal ( calatorii din tramvai afirma ca-l stiui dintotdeauna)
- zona centrala este bordeiul fetelor, spatiu cu trasaturi labirintice ( cum e si normal, daca aici
trebuiesa aiba loc o initiere si o trecere din viata in moarte- acestea sunt atributele labirintului!)

3
 - aspectul labirintic e mai evident atunci cand G rataceste in el, fara o calauza, dar si anterior: o
multitudine de oglinzi, draperii si paravane il segmenteaza diferit, astfel incat, dupa fiecare esec
+somn( confuzie),G pare sa nu-l mai recunoasca

3. TIMPUL – dublu;
Timpul profan – curge netulburat ,unidirectional, in ritmul sau ( G lipseste 12 ani, desi a petrecut putin timp in
labirint-sau, cel putin, asa a avut el senzatia)
Timpul sacru- marcat de oprirea ceasuui la ora 3- curge in alt ritm, dupa alte regul sau chiar stagneaza(“A stat
ceasu”) caci el e de fapt nemurirea

4. Personajele – oamenii obisnuiti

- personajele fantastice:
Baba + fata de la poarta – functie de Cerber
Vizitiul –dricar- e Caron ( luntrasul ce duce sufletele celor morti)
Fetele- multiple intrepretari simbolice:
• Iele – danseaza hora in jurul lui G provocandu-i stari de confuzie f. Puternica
• PARCE ( zeite ale destinului in mitologia greco-latina)
• Muze ( in prezenta lor, G incepe sa cante melodii nemaiauzite, deci sa compuna)
• Asociate cu stihii – grecoaica- pamantul ( trupul negru)
ovreica – apa( are un voal verde-albastrui)
tiganca – focul ( are parul rosu)
Hildegard- aerul- faptura ideala, aproape decorporalizata

ELEMENTE SIMBOLICE
Ceasul oprit la ora 3
Cafeaua / apa ( Lethe)
Cifra 3
Proba ghicitului ( ca in basme
nucul