Vascularizatia stomacului

Stomacul este cel mai bogat vascularizat segment al tubului

digestiv.
In principal, circulatia arteriala este asigurata de trunchiul
celiac prin artera hepatica, splenica si gastrica stanga. Din artera
hepatica se desprind artera gastrica dreapta, care dupa ce trece
inaintea pilorului se continua ascendent pe curbura mica si artera
gastroduodenala, care trece inapoia pilorului si emite artera
gastroepiploica dreapta ce ascensioneaza pe curbura mare. Din
artera splenica se formeaza artera gastroepiploica stanga care
are un traiect descendent in lungul curburii mari,
anastomozandu-se in plin cu artera gastroepiploica dreapta
formand arcul arterial al curburii mari, si arterele gastrice scurte,
ce se distribuie fornixului stomacului, inainte de a patrunde prin
ligamentul gastrolienal. Artera gastrica stanga strabate
ligamentul gastropancreatic, ascensionand catre regiunea cardica
dupa care descrie un traiect descendent in lungul curburii mici,
unde se anastomozeaza in plin cu artera gastrica dreapta si
formeaza astfel arcul arterial al curburii mici. Din arcurile arteriale
corespunzatoare curburilor se desprind ramuri arteriale prin care
sangele iriga diferitele tunici ale stomacului.
Circulatia venoasa gastrica corespunde in general circulatiei
arteriale de la acest nivel, venele insotind indeaproape arterele
omonime. Asadar, venele gastrice ce acompaniaza arcul arterial
al curburii mici sunt tributare venei porte, iar venele
gastroepiploice, dreapta si stanga se dreneaza in vena
mezenterica superioara si respectiv vena splenica.
In sistematizarea circulatiei limfatice se disting patru teritorii
limfatice al caror drenaj final conduce catre nodurile celiace. Cea
mai intinsa regiune limfatica este tributara ganglionilor limfatici
gastrici stangi, preluand limfa de la nivelul micii fornixului,
precum si din cea mai mare parte a corpului gastric si mica
curbura. Limfa din partea inferioara a corpului gastric si regiunea
antro-pilorica este drenata in ganglionii limfatici gastroepiploici
drepti si ganglionii limfatici pilorici inferiori. Zona a treia cuprinde
regiunea gastrica corespunzatoare segmentului stang al marii
curburii, din care vasele limfatice se varsa in ganglionii limfatici
gastroepiploici stangi si splenopancreatici. Portiunea stomacului
corespunzatoare segmentului drept al curburii mici alaturi de o
parte din regiunea pilorica constituie cea de-a patra arie limfatica,
la acest nivel, limfa fiind drenata de ganglionii limfatici gastrici
drepti si ganglionii limfatici pilorici superiori.
Inervatia stomacului
Inervatia stomacului este realizata pe cale intrinseca si
extrinseca.
Inervatia intrinseca este asigurata de ramurile nervoase din vag
si plexul celiac care patrund in peretele gastric la nivelul stratului
muscular alcatuind plexul nervos mienteric Auerbach si la nivelul
stratului submucos formand plexul nervos submucos Meissner.
Inervatia extrinseca este realizata de fibre parasimpatice din
nervul vag si fibre simpatice din plexul celiac.
La nivelul jonctiunii esogastrice, nervii vagi, stang si drept ajung
sub forma trunchiurilor vagale anterior, corespunzator vagului
stang si posterior, corespunzator vagului drept. Din trunchiul
vagal anterior, care se continua in lungul curburii mici prin nervul
lui Latarjet, se desprind ramuri gastrice anterioare ce descind pe
fata anterioara a stomacului dispersate pana la nivelul regiunii
pilorice. Imediat inferior de orificiul cardic, trimite un ram ce
strabate partea superioara a omentului mic pentru a patrunde in
pediculul hepatic. Trunchiul vagal posterior urmareste, de
asemenea, curbura mica pe fata ei posterioara, distribuind ramuri
catre fata posterioara a stomacului.
Din lantul ganglionar T5-T10 ajung la ganglionul celiac fibrele
preganglionare din nervii splanhnici, iar fibrele postganglionare
ajung sa se distribuie stomacului de la nivelul curburii mici, pe
traiectul ramurilor trunchiului celiac, in special prin intermediul
plexurilor periarteriale ce acompaniaza arterele gastrice.