Iovescu Gheorghe-Adrian

543A

Sudarea virolelor cilindrice

Fabricarea corpurilor cilindrice ale aparatelor cu perete subţire se realizează

prin curbarea pe maşini cu cilindri rotativi.
O virolă se obține din tablă prin curbare între valțuri şi sudare în lungul
generatoarei virolei astfel ca fibrajul tablei obţinut prin laminare să se afle pe
direcţie inelară (direcţia de solicitare maximă, unde σ2 > σ1).
Lungimea tablei necesare obținerii unei virole cilindrice este:
L = π (D + s)
unde D reprezintă diametrul interior al recipientului, iar s grosimea tablei.
Tablele utilizate au lungimi standardizate. Dacă lungimea necesară L (Figura
1) este mai mare decât lungimea maximă de tablă existentă, se recurge la
îmbinarea prin sudare a două sau mai multor bucăţi de tablă. Acestea trebuie astfel
alese încât două cusături vecine ale unei virole să fie la o distanţă mai mare de 800
mm; pentru o singură asemenea distanţă (măsurată între axele cordoanelor de
sudură) se admite o valoare de minimum 200 mm.
Corpul se obţine prin sudarea cap la cap a virolelor cu cordoane de sudură
circumferenţiale (inelare). Se va urmări să nu existe cordoane în cruce, iar între
două cordoane de sudură meridionale a două virole alăturate (Figura 2) să existe un
decalaj “a” mai mare decât de trei ori grosimea tablei mai groase (a > 3s), însă
minimum 100 mm. Virola terminală trebuie să aibă lungimea de cel puțin 300 mm.

Figura 1. Figura 2.

1
Iovescu Gheorghe-Adrian
543A

Desfășurata virolei poate fi constituită dintr-o singură tablă laminată sau

dintr-un panou compus din mai multe table îmbinate prin sudură. Tablele
componente ale panoului curățate, îndreptate şi cu marginile prelucrate în vederea
sudării, sunt prinse, în prealabil, prin puncte de sudură (Figura 3).

Figura 3. Formarea panourilor din table sudate

La recipientele ce se așază orizontal trebuie evitată amplasarea cordoanelor
de sudură într-o zonă de 2 x 70⁰ (Figura 4), ceea ce le ferește, practic, de solicitări
suplimentare la întindere. Cordoanele circulare ale acestor recipiente nu trebuie să
coincidă cu reazemele, în zona cărora acționează forte transversale importante.
Cusăturile sudate pentru fixarea echipamentelor amplasate la interiorul
recipientului trebuie decalate faţă de sudurile acestuia cu o distanţă egală cu cel
puţin 3 ori cateta cusăturii de colţ (Figura 5).

2
Iovescu Gheorghe-Adrian
543A

Figura 4 Figura 5
Punctul de sudare este de 30 până la 40 mm lungime, iar distanța dintre
puncte este de 250 până la 300 mm. Figura 1 prezintă dimensiunile și poziția
suprafețelor panoului. Dupa verificarea dimensiunilor panoului premontat,
urmeaza sudarea placilor. Sudarea se face folosind una dintre metodele cunoscute.
Inainte de indoirea panoului, sudarea cablurilor se niveleaza la nivelul tablelor.
La fabricarea corpurilor aparatelor, pe langa realizarea dimensiunilor
necesare, trebuie avuta o atentie deosebita asigurarii formei lor in sectiune
transversala si longitudinala. Abaterea formei este limitată de reguli, de exemplu,
abaterea de la rectitudinea generatorului nu trebuie să depășească 2% în lungime,
dar nu mai mult de 20 mm în lungime Generatoare mai lungi de 10 m până la 10 m
și până la 30 mm.
Abaterea rotunjimii secțiunii transversale este zona în care apare stres
suplimentar la încovoiere sub acțiunea presiunii de lucru. Cu cât grosimea peretelui
este mai mică, cu atât este mai evident efectul de concentrare al tensiunii
suplimentare de încovoiere.
Dacă codul limitează aceste abateri pentru a îndeplini cerințele pentru
cazurile de încărcare statică, atunci această problemă devine foarte importantă
atunci când materialul corpului aparatului este susceptibil la coroziune sub sarcină
sau când sarcina este periodică.
După îndoire, virola „închide” generatorul blocat în sudură. Dispozitivele de
diferite configurații pot fi utilizate pentru a regla distanța dintre capetele plăcii
virolei, astfel încât acestea să fie în același plan.

La sudarea cap la cap a tablelor cu grosimi diferite, tabla cea mai groasă
trebuie teşită uniform până la grosimea tablei subţiri, pe o lungime cel puţin egală
cu de 4 ori diferenţa de grosime, conform Figura 6. Nu este necesară teşirea tablei
mai groase, dacă diferenţa de grosime dintre table nu este prea mare, în acest caz
sudura se poate realiza conform Figura 7.

3
Iovescu Gheorghe-Adrian
543A

Figura 6. Figura 7.
Pentru virole cu diametrul mai mic de 600 mm, sudura interioara la
inceputul curgerii se realizeaza cu ajutorul unui dispozitiv cu consola care intra in
virola si formeaza cusatura prin retragere.
În cazul diametrelor mai mari, sudarea interioară se face cu ajutorul unei
mașini automate, care este introdusă în virolă și deplasată de-a lungul virolei,
formând cusătura.

Bibliografie:
1. Curs 7.
2. Vasile PALADE, Ioan I. ŞTEFĂNESCU: „RECIPIENTE ŞI APARATE
TUBULARE”-Editura SEMNE.