BACTERI

Bacteriile sunt unele dintre cele mai mici organisme microscopice. Sunt raspandite in mii de
specii si in numar colosal de indivizi, pe tot pamantul, in apa, in sol, in aerul atmosferic, pe
organisme vii sau moarte (1 gram de sol contine circa 50-100 de milioane de bacterii).
Aceasta raspandire extraordinara se datoreaza capacitatii bacteriilor de a se inmulti in timp
foarte scurt, apoi, dimensiunilor mici, usurimii lor si adaptabilitatii lor la multiple feluri de
nutritie, precumsi a rezistentei mari la conditiile vitrege de trai. In marea majoritate a
cazurilor ele sunt lipsite de clorofila. Aceste organisme joaca un rol foarte Important in
circuitul elementelor in natura, provocand in deosebi descompunerea substantelor organice,
pana la mineralizarea acestora.
Bacteriile, cum mai sunt numite si microbi, sunt plante unicelulare solitare, sau alcatuiesc
filamente cenobiale, sau un tal in 3 dimensiuni.
Marimea si forma bacteriilor:
Dimensiunile bacteriilor sunt de ordinul micronilor, fiind cuprinse intre 0,1 – 20 μ. Forma lor
este variata, sferica, - numindu-se in acest caz, coci, in forma de bastonase – purtand numele
de bacterium, iar daca poarte cili se numesc bacili. Mai pot fi in forma de virgula – vibrioni,
sau rasuciti in spirala – spirili. Cocii se pot grupa cate 2 (diplococi) , sau se inlantuiesc in
forma unei salbe (streptococi), sau se dispun in forma unui ciorchine de strugure (stafilococi).

Structura bacteriilor:
Celulele bacteriilor au la exterior o membrana, iar in interior un continutprotoplasmatic.
Membrana este formata din substante pectice impregnate cu substante hidrocarbonate,
hemiceluloza.
De multe ori in jurul celuluei sau a celulelor, citoplasma secreta o materie gelatinoasa, care
inglobeaza bacteriile in colonii sau cenobii. Acest invelis gelatinos se numeste capsula, si
poate avea marimea de 10-1000 de ori mai mare decat a bacteriei.
Citoplasma esteincolora, insa uneori este impregnata cu anumite substante colorate. Clorofila
lipseste.
In protoplasma se gasesc vacuole precum si substante de rezerva de natura hidrocarbonata:
glicogen si granuloza, de natura albuminoida – volutina, precum si picaturi de grasime.
Miscarea bacteriilor:
Multe bacterii sunt miscate dintr-un loc in altul, fiind purtate de diferiti
agenti, mai ales aer si apa. O alta categorie de bacterii se misca cu mijloace propii, fiind
prevazute cu cili permanenti sau temporari, in functie de mediul in care se afla. Cilii sunt
prelungiri protoplasmatice ce ies prin sporii membranei.

Nutritia bacteriilor:

Fiind lipsite de pigmentul asmilator clorofilian, ele sunt avizate la nutritia heterotrofa. Sunt
insa si cazuri cand anumite bacterii desi nu au clorofila sunt totusi autotrofe
chimiosintetizante, cum sunt sulfobacteriile, fermobacteriile si nitrobacteriile.

Inmultirea bacteriilor:
Se face direct prin bipartitie, de aici si denumirea stiintifica de Schizomycetes a acestei clase.
Bipatitia consta in aparitia unui perete transversal despartitor, formandu-se astfel 2 celule.
Aparitia peretelui incepe prin formarea unui inel care inainteaza spre mijlocul celulei. Viteza
de diviziune este in functie de insusirile specifice bacteriei si de conditiile de mediu, ea variad
intre cca 20 de minute si 2 ore.pentru ilustrarea vitezei de diviziune presupunand ca o bacterie
de 1-2 microni se divide cu o viteza de 20-30 de minute, se obtin urmatoarele cifre: dupa 5 ore
rezulta 1024 celule; dupa 10 ore 264.144 celule; dupa 15 ore 265 275 636 celule; dupa 20 de
ore 191 miliarde si 6672 milioane de celule, care cantaresc 82 mg; dupa 25 de ore cantaresc
82 gr.; dupa 30 de ore cantaresc 89,2 kg, iar dupa 40 de ore – 18841,6 tone, dupa 70 de ore
bacteriile pot de o masa in greutate de 1,4·10¹ tone, adica de cateva ori mai mult decat
greutatea organismelor vii pe suprafata pamantului.

Forme de bacterii
– coci (mici sfere, care pot fi libere sau grupate câte două, câte patru sau mai multe
formând chiorchini)
– bacili (bastonaşe de diferite forme: cilindrică, suveică; pot fi izolaţi sau grupaţi în
lanţuri sau şiraguri)
– spirili (filamente ondulate, de diferite lungimi)
– vibrioni (în formă de virgule).