Sunteți pe pagina 1din 4

BOLI ALE SISTEMULUI CIRCULATOR LA OM

Apoplexia (din greaca veche ἀποπληξία (apoplexia) „o izbitura”) este


sângerarea în organele interne și simptomele însoțitoare. De exemplu, apoplexia ovariană
sângerează în ovare. Termenul se referea anterior la ceea ce acum se numește accident
vascular cerebral. În zilele noastre, profesioniștii din domeniul sănătății nu folosesc
termenul, ci specifică locația anatomică a sângerării, cum ar fi cerebrală, ovariană sau
hipofizară. Informal sau metaforic, termenul de apoplexie este asociat cu furia, mai ales
ca „apoplectic”.

Hemoragia poate aparea:

o In interiorul creierului, adica intraaxial sau intracerebral;


o La nivelul capului, dar in afara tesutului nervos, adica extraaxial
sau subarahnoidian.

Principalele cauze sunt:

o Formarea de cheaguri sangvine care reduc sau blocheaza, impiedica circulatia


sangelui – tromboza;
o Impiedicarea circulatiei prin cheag format la distanta (de obicei in inima) si care se
deplaseaza prin sistemul sangvin de la nivelul creierului – embolie.

Anumite afectiuni pot reprezenta o cauza a unui atac de apoplexie:

o Boli ale sangelui – precum trombocitoza;


o Boli autoimune cronice – lupus eritematos;

Factori medicali:

o Hipertensiunea - valori > de 120/80 milimetri de mercur;


o Colesterol marit – valori peste 200 mg/dL;
o Fumatul activ sau fumatul pasiv;

Alti factori asociati cu un risc mare potential:


o Varsta – riscul creste odata cu varsta, cele mai expuse fiind persoanele de peste 55
de ani;
o Sexul – barbatii prezinta un risc mai mare, impactul este mai sever insa in cazul
femeilor;
o Tratamente hormonale – medicamente contraceptive, terapii hormonale cu
estrogen, cresterea nivelului de estrogen in sarcina;

Cele mai cunoscute simptome sunt:

o Ameteala;
o Paralizie sau amorteala a fetei, aceasta prezentand asimetrii mai ales ale gurii;
o Tulburari de vedere la unul sau la ambii ochi - vedere neclara, incetosata, dubla;
o Tulburari de vorbire si dificultati in articula cuvinte;

Un atac cerebral produce:

o Dizabilitati fizice precum dificultati de mers, paralizii partiale, incontinenta


urinara;
o Dizabilitati cognitive precum probleme de memorie, atentie, dementa.

In unele cazuri atacul de apoplexie conduce la coma si deces.

Tratamentul:

o In cazul unui AVC ischemic se aplica un tratament de urgenta cu medicamente


care sa permita dizolvarea cheagului si refacerea fluxului sangvin, dupa care se
intervine cu un tratament pentru prevenirea formarii unor cheaguri succesive.
o In cazul unui AVC hemoragic se aplica un tratament de urgenta, inclusiv de tip
chirugical pentru oprirea sangerarii si reducerea presiunii intracraniene. Dupa care
se administreaza o schema de tratament inclusiv chirugical, daca este cazul, pentru
normalizarea zonei afectate.

Apoplexia poate fi prevenita prin urmarirea unor practici de comportament medical si de


viata adecvate precum:

o Evitarea hipertensiunii arteriale si mentinerea in parametri normali printr-o


alimentatie sanatoasa, bogata in legume si fructe, cu limitarea consumului de sare,
evitarea mancarurilor grase si urmarirea schemei de tratament recomandate de
medic.
o Mentinerea diabetului sub control prin urmarea schemei de tratament, a
investigatiilor periodice si a dietei corespunzatoare.
o Adoptarea unui regim de viata activ prin practicarea miscarii si a sportului cu
exercitii fizice aerobice si cardio, cu regularitate, 30 de minute pe zi.

Anemia feriprivă sau carența de fier este o afecțiune hematologică care apare, așa cum îi
spune și numele, în momentul în care ai deficit de fier. Te simți obosit, slăbit sau ai
tulburări de respirație deoarece ai nevoie de fier pentru producerea de hemoglobină,
proteina care ajută celulele rosii din sange (eritrocite) să transporte oxigenul prin corp.
Anemia feriprivă poate avea cauze multiple, există mai multe categorii de persoane care
prezintă un risc ridicat de a pierde fier sau de a nu-l putea asimila.

Poate aparea la:

 femei în timpul menstruației, mai ales dacă aceasta este abundentă;


 femei însărcinate, cele care alăptează sau care au născut recent;
 persoane care au suferit o intervenție chirurgicală majoră sau o traumă psihică;

Simptomele anemiei feriprive pot fi adesea confundate cu ale altor afecțiuni. Prin urmare,
este foarte important să consulți un medic specialist care să pună un diagnostic corect și
să-ți recomande tratamentul adecvat. Iată care sunt principalele semne și simptome ale
acestui tip de anemie:

 stare de oboseală, slăbiciune, scădere a rezistenței la efort;


 lipsa poftei de mâncare și energiei;
 paloare sau aspect galben al pielii;
 cefalee (dureri de cap);

Ca și în cazul altor tipuri de anemii (mieloftizică, aplastică, talasemia, hemolitică, etc.),


anemia feriprivă poate avea forme ușoare sau severe. Printre cele mai comune complicații
ale anemiei feriprive sunt:

 probleme cardiace - anemia feriprivă poate determnina tulburări de ritm cardiac.


Inima trebuie să pompeze mai mult sânge pentru a compensa deficitul de oxigen
transportat prin sânge. Acest lucru poate duce la mărirea inimii sau la insuficiență
cardiacă;
 probleme în timpul sarcinii - în cazul femeilor însărcinate, anemia feriprivă
netratată este asociată cu naștere prematură, avort spontan sau nașterea unor
bebeluși subponderali;
 tulburări de creștere - în cazul copiilor, deficiența severă de fier poate duce la
anemie și la întârzierea procesului de creștere. De asemenea, anemia feriprivă este
asociată și cu un risc mai mare de infecții;
 alte complicații - malformații congenitale, tulburări cognitive, depresie.
Analize recomandate:

 hemoleucograma (hemograma) - arată, printre altele, numărul leucocitelor din


sânge, al globulelor roșii, procentul acestora și media volumului lor, cantitatea de
hemoglobină, numărul trombocitelor;
 feritina - măsoară stocurile de fier seric pe care le face organismul (măduva
spinării);
 sideremia - este vorba de cantitatea de fier din sânge și modul în care acesta este
metabolizat în organism;

Societatea Americană de Hematologie menționează următoarele metode de tratament al


anemiei feriprive:

 Dieta - carne (vită, porc, miel, organe - în special ficat), pui, curcan, rață (mai ales
ficat), pește (mai ales sardine, anșoa, crustacee), broccoli, kale, legume ca mazăre,
fasole, paste, orez și cereale bogate în fier;
 Fier - cei mai mulți pacienți cu deficit de fier au nevoie de o doză zilnică de 150-
200 mg de fier. Medicul va recomanda doza necesară în funcție de greutate, de alte
vitamine și multivitamine pe care le iei;
 Fier administrat intravenos - în cazurile grave, în care pacienții nu pot absorbi
fierul din cauza altor afecțiuni pe care le au sau în situația în care aceștia nu pot
tolera administrarea orală a fierului, este posibil ca medicul să recomande și
această variantă de tratament;

Experții de la Mayo Clinic spun că poți reduce riscul apariției anemiei feriprive în primul
rând prin consumul de alimente care sunt bogate în fier, cum ar fi:

 carne roșie, porc, curcan, pui, pește;


 fructe de mare;
 fasole, mazăre;

S-ar putea să vă placă și