Sfânta Teodora de la Sihla şi

Sfânta Anastasia Romana

-prezentare comparată-

Profesor:

Pr. Conf. Univ. Dr. Adrian Dinu

Studentă:

Maria-Sabina Chirițoiu
 Introducere

Cultul Sfinților a fost o parte integrantă a Bisericii creștine încă de la începuturile ei.
Sfinții sunt prietenii și casnicii lui Dumnezeu, cărora le primește rugăciunile ca acelora ce au
ajuns de la chip la asemănare sau la îndumnezeire, căci tot omul este chemat să ajungă
„dumnezei” după Har. De asemenea după învățătura Bisericii, Sfinții sunt înzestrați cu diferite
daruri de la Dumnezeu, au puterea de a pedepsi pe cei răi, de a vindeca bolnavii și de a învia
morții, duc o viață conștientă și contribuie la mântuirea noastră1.

Cultul Sfinților s-a dezvoltat treptat, de la primii mucenici despre care regăsim date în
actele martirice, până la ierarhii și cuvioșii Bisericii care au trăit o viață de Sfințenie. În această
ultimă categorie a cuvioșilor se încadrează și sfintele Teodora de la Sihla și Anastasia Romana.

Sfânta Teodora de la Sihla face parte din Sfinții pe care i-a odrăslit pământul românesc.
Monahismul românesc a dat Bisericii milioane de sfinți, în parte canonizați, în parte urmând să
fie canonizați, de la Sfinții Dionisie Exiguul și Ioan Casian, la părinții Cleopa Ilie și Paisie Olaru,
care urmează să fie canonizați în anul 2025.

Viața Sfintei a ajuns la noi cei de astăzi datorită părintelui Ioanichie Bălan de la Sihăstria,
cunoscut drept „cronicarul Sfinților”, care ne-a lăsat cunoscutul „Pateric Românesc” în care sunt
prezentate viețile părinților și a maicilor cu care a binecuvântat Dumnezeu țara noastră. Atât în
acest pateric, precum și în volumele cu viețile Sfinților, cât și în lucrarea separată despre viața
Sfintei Teodora, regăsim viața, nevoințele, modul cum a lucrat virtuțile și cuvinte de învățătură
care îi sunt atribuite.

Despre Sfânta cuvioasă Anastasia Romana, aflăm din viețile vechilor sfinți, redactate de
Sfântul Simeon Metafrastul, monah bizantin al secolului al X-lea, care a scris prima colecție
completă de vieți ale Sfinților, compilată și tradusă în vechi manuscrise.

1
Cfr. Arhimandrit Cleopa Ilie, Călăuză in credința Ortodoxă, Editura Episcopiei Romanului ediția a IV-a, Neamț,
2000, pp. 463 - 464.

1
 Sfânta Teodora de la Sihla

Sfânta Teodora de la Sihla s-a născut în prima jumătate a secolului al XVII-lea în comuna
Vânători din județul Neamț. A fost contemporană cu mulți cuvioși care astăzi se află în
calendarul nostru, între care Sfinții Neofit și Meletie de la Stânișoara, Daniil și Misail de la
Turnu, Rafail și Partenie de la Agapia veche, mitropoliții Iosif de la Partoș, Anastasie Crimca și
Varlaam ai Moldovei, precum și Sfântul Ioan de la Râșca, episcopul Romanului, care a botezat-o
pe sfânta Teodora.

Tatăl ei, Ștefan Joldea era armaș al cetății Neamțului. După moartea surorii sale, Sfânta
Teodora s-a căsătorit cu un tânăr din Ismail, astăzi în Republica Moldova unde în prezent este
eparhia Basarabiei de Sud. Din cauza faptului că nu puteau aduce pe lume copii, cei doi soți
pleacă la Mănăstire; Teodora la Schitul Vărzărești din Buzău, iar soțul ei la schitul Poiana
Mărului, luând numele de Elefterie2.

După intrarea sa în monahism nu cunoaştem foarte multe date pe bază de documente, dar
după cum ne spune părintele Ioanichie Bălan, biografia sa a fost construită în mare parte și pe
tradițiile locale, povestirile despre Sfânta Teodora care s-au transmis oral din generație în
generație3.

La intrarea sa în monahism, cuvioasa avea vârsta de 30 de ani, iar stareța sa, schimonahia
Paisia, a luat-o ca ucenică, datorită tinereții sale. Aici va trece prin toate ascultările,
îndeletnicindu-se atât cu munca cât și cu rugăciunea la chilie4.

Din cauza năvălirii turcești, schitul Vărzărești se risipește. Stareța Paisia împreună cu
Sfânta Teodora și alte ucenice pleacă în pustie, undeva la hotarul dintre munții Buzăului și

2
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, Ediția a V-a, Vânători Neamț,
2005, p. 233.
3
Cfr. Arhimandrit Ioanichie Bălan, Sfânta Teodora de la Sihla. Floarea duhovnicească a Moldovei, Editura
Mănăstirea Sihăstria, Ediția a II-a, Vânători Neamț, 2010, p. 9.
4
Ibidem, p. 31.

2
Vrancei. Aici stareța Paisia va trece la Domnul, iar după alți 10 ani petrecuți aici, Sfânta Teodora
va pleca în locurile natale, mai precis în Munții Sihlei din județul Neamț5.

Căutând cuviosul Pavel de la Sihăstria, noul său duhovnic, un bordei pustnicesc pentru
sfânta, a întâlnit un pustnic în munții Sihlei care i-a spus: „ Nevoiește-te maică Teodora, în chilia
mea, căci eu mă duc în alt bordei pustnicesc.” Astfel, lăsând-o cuviosul Pavel pe Sfânta Teodora
în munte, s-a întors la mănăstirea sa6.

Se spune că năvălind turcii în acei munți, au dat de peștera sfintei Teodora. Vrând s-o
ucidă, aceasta a căzut în genunchi rugându-se, moment în care peretele peșterii s-a deschis pentru
a se putea adăposti7.

Sfânta a petrecut în acei munți 30 de ani, timp în care au murit atât părintele Pavel,
duhovnicul ei, cât și starețul Sihăstriei, singurii care știau de existența ei în acele locuri. Aflarea
sa a fost făcută în chip minunat înainte de adormirea sa. Un stol de păsărele veneau la trapeza
mănăstirii Sihăstria, luau bucăți de pâine și plecau spre răsărit. Doi frați tineri, bucătari,
îndemnați de Duhul Sfânt au plecat după acele păsări. În mijlocul pădurii, au găsit-o pe sfânta în
genunchi cu mâinile ridicate și cu părul alb ca zăpada căzându-i pe umeri 8. Acest lucru amintește
întocmai de aflarea Sfintei Maria Egipteanca de către Sfântul Zosima.

Sfânta a trimis prin acei frați după duhovnicul Antonie și ierodiaconul Lavrentie pentru a-
i aduce Sfintele Taine. După ce și-a mărturisit viața, s-a împărtășit cu Sfintele Taine, moment în
care a trecut la Domnul. Moaștele sfintei au rămas în peșteră timp de 100 de ani, după care, între
anii 1830-1835 întră în posesia familiei Sturza care le duce la Biserica din satul Miclăușeni într-o
raclă de argint. Printr-o hotărâre neinspirată a domnitorului, moaștele Sfintei sunt oferite Lavrei
Pecerska din Kiev în schimbul unor rânduri de veșminte9.

Canonizarea Sfintei a fost săvârșită în anul 1992, la trei ani după căderea regimului
comunist.

5
Viețile Sfinților Români. File de pateric romanesc, Asociația SOS “ Sprijin-Ocrotire-Speranță”, Turda, 2019, p.
147.
6
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc..., p. 234.
7
Ibidem.
8
Cfr. Arhimandrit Ioanichie Bălan, Sfânta Teodora..., pp. 62 – 66.
9
Cfr. Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc..., pp. 236 – 237.

3
 Sfânta cuviosă muceniță Anastasia Romana

Viața Sfintei Anastasia se aseamănă din unele aspecte cu viața Sfintei Teodora.

Nu se cunosc aspecte despre copilăria sfintei. Știm că orfană fiind, a fost luată în grijă de
către schimonahia Sofia, egumena unei mănăstiri de fecioare. Acestea se întâmplau în vremea
împăraților Deciu și Valerian, așadar prin anii 250. La vârsta de 20 de ani, mulți din cei care
aflau de frumusețea ei, o voiau de soție, dar ea a rămas pentru totdeauna mireasa lui Hristos10.

Unii dintre aceștia, au pârât-o la voievodul cetății sau la ighemon, cum găsim în sinaxar,
că este creștină și pângărește modul de viață păgânesc prin modul monahal de viețuire, în lipsuri
și departe de bărbați.

În fața ighemonului, Sfânta Anastasia a făcut o extraordinară mărturisire plină de curaj a

credinței sale și a superiorității vieții trăite în feciorie, doar pentru Hristios: „Bărbatul meu,
bogăţia mea, viaţa şi veselia mea este Domnul meu Iisus Hristos, de la Care nu mă voi întoarce
cu amăgitoarele tale cuvinte. Nu mă vei înşela precum a înşelat şarpele pe Eva, nici îmi voi
îndulci chinuirea cea amară a voastră. Nu mă vei despărţi de Domnul meu nici cu frica
chinurilor, pentru care de o sută de ori, de ar fi cu putinţă, sunt gata să mor […] Nebunule,
neruşinatule şi de toată necurăţia plin, aceasta nu este ruşinea mea, ci a ta. Ştie Domnul meu că
niciodată soarele n-a văzut goliciunea mea, iar tu, punându-mă astfel în faţa poporului, să ştii că
mai mult te-ai făcut de ruşine pe tine, decât pe mine. Pentru că pe mine de ruşinea aceasta mă va
acoperi Mirele meu cu veşmântul slavei, iar pe tine te va acoperi în veci ruşinea feţei tale. Acum
tot omul cu minte va zice: de n-ar fi fost ighemonul fără ruşine şi plin de pofte nelegiuite, n-ar fi
dezgolit în faţa tuturor trupul cel feciorelnic". Apoi a zis celor ce o dezbrăcaseră: „Dacă aţi
dezgolit trupul meu şi dacă aţi pus înaintea mea uneltele chinurilor, pentru ce zăboviţi? Bateţi,
tăiaţi, rupeţi trupul meu cel gol, acoperiţi-1 cu bătăi şi cu sângele meu. Iată, mă vedeţi gata spre a
suferi chinuri şi să nu nădăjduiţi că veţi auzi altceva de la mine, decât numai aceasta, că voiesc să
mor pentru Hristos”11.

10
Viețile Sfinților pe luna octombrie, Editura Mănăstirea Sihăstria, Vânători Neamț, 2005, p. 181.
11
Ibidem, p. 183.

4
 Drept urmare a fost supusă chinurilor: a fost întinsă cu fața în jos, legată de stâlpi, au pus
sub ea smoală cu foc și au batut-o pe spate cu toiege; a fost trasă pe roată rupându-i-se oasele,
dar prin minune roata s-a rupt și sfânta a redevenit sănătoasă, i-au fost rupte coastele și i s-a tăiat
limba, după care i s-a tăiat și capul. Trupul ei a rămas neîngropat, dar prin arătare îngerească,
stareța Sofia a fost înștiințată să îi ridice sfântul trup12.

Concluzii

12
Cfr. Ibidem, pp. 183 – 184.

5
 Viaţa monahală a fost mereu considerată cel mai înalt mod de vieţuire iar monahii au fost
consideraţi mereu îngeri în trup. În acatistul sfintei Parascheva, găsim o descriere remarcabilă a
monahului: „suflet îngeresc în trup fecioresc”13. Prin voturile pe care le-a depus, respectiv
ascultarea, fecioria și sărăcia de bună voie, monahul tinde spre desăvârșire, spre asemănarea cu
Dumnezeu sau, după cum spune Sfântul Serafim de Sarov spre dobândirea Duhului Sfânt14.

Cu unele excepții demne de urmat precum Sfântul Gheorghe Lazăr Pelerinul, Sfânta
Iuliana din Lazarevo, sau sfinții împărați sau voevozi, care erau mireni, majoritatea sfinților din
calendarul nostru, cuvioși, ierarhi, chiar și mucenici, cum este aici cazul Sfintei Anastasia
Romana, provin din cinul monahal.

Viețile Sfintelor Teodora de la Sihla și a Sfintei Anastasia Romana diferă în detalii dar în
esență prezintă același dor după Dumnezeu, aceeași dragoste pentru viața monahală și același
curaj în ispite, respectiv în pătimire. Chiar dacă Sfânta Teodora de la Sihla nu și-a dat viața în
chip martiric precum Sfânta Anastasia Romana, viețuirea timp de 30 de ani doar în pustie ( fără a
pune la socoteală ceilalți ani de viață monahală petrecuți în ascultare) fără haine, fără adăpost în
afara unei peșteri reci, fără căldură în afară de căldura harului și fără mâncare în afara măcrișului
sălbatic pe care îl găsea în pădure pe timpul verii, reprezintă o adevărată viață de mucenicie
pentru Mirele Hristos.

Bibliografie

13
Viața, acatistul și paraclisul sfintei cuvioase Parascheva de la Iași, EIBMBOR, București, 2013, p. 26.
14
Cfr. Sfântul Serafim de Sarov, Scopul vieții creștine, Editura Egumenița, Galați, 2013.

6
1. Arhimandrit Cleopa Ilie, Călăuză in credința Ortodoxă, Editura Episcopiei
Romanului ediția a IV-a, Neamț, 2000.
2. Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria,
Ediția a V-a, Vânători Neamț, 2005.
3. Arhimandrit Ioanichie Bălan, Sfânta Teodora de la Sihla. Floarea duhovnicească a
Moldovei, Editura Mănăstirea Sihăstria, Ediția a II-a, Vânători Neamț, 2010.
4. Viața, acatistul și paraclisul sfintei cuvioase Parascheva de la Iași, EIBMBOR,
București, 2013.
5. Viețile Sfinților pe luna octombrie, Editura Mănăstirea Sihăstria, Vânători Neamț,
2005.
6. Viețile Sfinților Români. File de pateric romanesc, Asociația SOS “ Sprijin-Ocrotire-
Speranță”, Turda, 2019.
7. Sfântul Serafim de Sarov, Scopul vieții creștine, Editura Egumenița, Galați, 2013.

Cuprins
7
1. Introducere........................................................................1
2. Sfânta Teodora de la Sihla...................................................2
3. Sfânta cuvioasă muceniță Anastasia romana...........................4
4. Concluzii...........................................................................6
5. Bibliografie........................................................................7