Raportul National Al Starii de Sanatate A Populatiei - 2020

Mi
nis
ter
ulSă
năt
ăți
i I
nst
itut
ulNați
onalde Ce
ntr
ulNați
onaldeEvaluar
eși Centr
ulNați
onaldeSt
ati
sti
căși
Sănăt
atePubli
că Pr
omovar
eaStăriideSănăt
ate Inf
ormat
icăî
nSănătat
ePublic
ă
Pr
ocent
uldenă
scuț
ivi
icuma me Pr
ocent
uldenă
scuț
ivi
icuma me
sub20deanii
nanul2014 sub20deanii
nanul2019
2020
STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI

Raport Național privind Starea de Sănătate a Populației României
2020

Autor coordonator: Dr. Maria Alexandra Cucu
Autori: Dr. Constantina Cristea, Ref. spec. Ecaterina Matei, Ing. Adriana Galan, Dr. Ciprian Ursu,
Dr. Claudia Dima, Ec. Dana Georgescu
Colaboratori: Prog. Cristian Calomfirescu, Ref. spec. Alexandru Partin, Ec. Lucia Dragomir, Ec.
Ana Constantin, Ref. Gabriela Ghenea, Ref. spec. Eugenia Grecu
Editare grafică: Ing. Cristina Chiriță

Material elaborat şi publicat prin Programul național de evaluare și promovare a
sănătății și educație pentru sănătate, decembrie 2021

1
PROFILUL STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ROMÂNIEI
Cuprins

1. INDICATORI DEMOGRAFICI .............................................. 5

1.1. Populaţia......................................................................................................................................................... 5
1.1.1. Vârsta medie a populației ...........................................................................................12
1.1.2. Proiecții populaționale ................................................................................................13
1.2. Natalitatea .................................................................................................................................................... 14
1.3. Sporul natural al populaţiei ..................................................................................................................... 18
1.4. Speranța de viață la naștere ..................................................................................................................... 20
1.5. Fertilitatea generală ................................................................................................................................... 26
1.6. Sănătatea reproducerii.............................................................................................................................. 30
1.6.1. Avortul..........................................................................................................................30
1.6.2. Sarcina ..........................................................................................................................34
1.7. Mortalitatea ................................................................................................................................................. 35
1.7.1. Mortalitatea generală ..................................................................................................35
1.7.2. Mortalitatea standardizată la populația standard a Europei ..................................40
1.7.3. Mortalitatea infantilă ..................................................................................................41
1.7.4. Mortinatalitatea ...........................................................................................................49
1.7.5. Mortalitatea copiilor 1-4 ani .......................................................................................51
1.7.6. Mortalitatea maternă ..................................................................................................54
1.7.7. Mortalitatea evitabilă ..................................................................................................56
1.7.8. Mortalitatea specifică ..................................................................................................58
2. DATE GENERALE PRIVIND MORBIDITATEA ȘI MORTALITATEA
73
2.1. Povara îmbolnăvirilor estimată prin DALY ........................................................................................ 73
2.2. Morbiditatea ................................................................................................................................................ 75
2.2.1. Morbiditatea generală (incidența - cazuri noi de boală înregistrate la nivelul
cabinetelor medicilor de familie)................................................................................................76
2.2.2. Prevalența (bolnavi în evidența cabinetelor medicilor de familie) ..........................77
2.2.3. Morbiditatea spitalizată ..............................................................................................78
2.3 Profilul principalelor boli în populație ...................................................................................................... 80
2.3.1 Bolile ischemice ale inimii ......................................................................................................................... 80
2.3.2 Bolile cerebro-vasculare ............................................................................................................................ 85
2.3.3 Diabetul ......................................................................................................................................................... 91
2.3.4 Tumori maligne .......................................................................................................................................... 95
2.3.4.1 Tumora malignă a sânului la femei........................................................................................................ 99
2
2.3.4.2 Tumora malignă a prostatei.................................................................................................................. 104
2.3.4.3 Tumora malignă colorectală ............................................................................................................... 108
2.3.4.4 Tumora malignă a bronhiilor și pulmonului ....................................................................................... 112
2.3.5 BPOC ............................................................................................................................................................ 117
2.3.5 Astmul.......................................................................................................................................................... 122
3. DETERMINANŢII SĂNĂTĂŢII........................................................................................................ 126
3.1 Indicele de masă corporală ........................................................................................................................ 127
3.2 Consumul de tutun ...................................................................................................................................... 128
3.3 Consumul de alcool ..................................................................................................................................... 130
3.4 Activitate Fizică ............................................................................................................................................ 132
3.5 Consumul de fructe și legume..................................................................................................................... 135
3.6 Expuneri la particule (PM10) ....................................................................................................................... 135
3.7 Riscul de sărăcie ........................................................................................................................................... 136
4. INDICATORI PRIVIND RESURSELE ŞI ACTIVITATEA REȚELEI SANITARE .............. 137
4.1 Resurse ........................................................................................................................................................... 137
4.1.1 Bugetul sănătăţii ....................................................................................................................................... 137
4.1.2 Asigurarea populaţiei cu personal medical şi personal sanitar mediu ......................................... 138
4.1.3 Asigurarea populației cu paturi în unitățile sanitare ........................................................................ 142
4.1.4 Dotarea cu aparatură medicală............................................................................................................. 143
4.1.5 Utilizarea serviciilor ................................................................................................................................... 144
4.2 Indicatori de activitate ................................................................................................................................ 145
4.3. Proceduri efectuate în perioada 2011‐2020 raportate de spitalele publice (spitalele Ministerului
Sănătății, Administrației locale, Academia Română)......................................................................................... 145
4.3.1 Proceduri CT................................................................................................................................................ 146
4.3.2 Proceduri RMN ........................................................................................................................................ 147
4.3.3 Angioplastii ................................................................................................................................................. 148
4.3.4 Bypass coronarian...................................................................................................................................... 149
4.3.5 Proteza de genunchi .................................................................................................................................. 150
4.3.6 Proteza de șold ........................................................................................................................................... 151
ANEXE ............................................................................... 153

3
SCOPUL
Scopul lucrării constă în analiza indicatorilor stării de sănătate a populaţiei României și a
determinanților acesteia pe baza indicatorilor colectați de către INSP‐CNSISP, din unitățile sanitare din
rețeaua publică (Ministerul Sănătății, Administrația Locală, Academia Română) și a indicatorilor din
bazele de date internaționale, in principal indicatorii comunitari ECHI.
Obiectivele analizei

Analiza vizează trei obiective majore:
a. Analiza stării de sănătate a populației în anul 2019/2020, conform ultimilor date disponibile;
b. Evaluarea principalelor fenomene demografice, de morbiditate, activitatea și resursele
rețelei sanitare în perioada 2010‐2019;
c. Identificarea diferenţelor dintre România şi statele membre UE în privinţa indicatorilor stării
de sănătate și a determinanţilor acesteia.

CADRUL METODOLOGIC

Din punct de vedere metodologic, lucrarea constituie o analiză descriptivă a datelor existente în
bazele de date internaţionale şi naţionale pentru anul 2019 (sau, în cazul indisponibilităţii acestora,
pentru anii anteriori).
Ca surse de date s‐au utilizat, in principal:
 Baze de date naționale ‐ Institutul Național de Statistică;
 Baze de date naţionale ‐ Institutul Naţional de Sănătate Publică – CNSISP;
 Baza de date ale Uniunii Europene – Eurostat;
 Baza de date ale Uniunii Europene – DG Sănătate si Siguranță alimentară ‐indicatori de sănătate
în Europa ‐ECHI;
 Baza de date HFA;
 RAportul OECD, Health at a Glance 2021, OECD Indicators;
 Raportul OECD, State of Health in the EU, Romania, Country Health Profile 2021.
Indicatorii privind sănătatea populației și activitatea rețelei sanitare (cadrul metodologic al
analizei) sunt grupaţi astfel:
 Indicatori demografici;
 Indicatori de morbiditate si mortalitate;
 Indicatori privind determinanţii sănătăţii;
 Indicatori privind resursele şi activitatea rețelei sanitare.

4
1. INDICATORI DEMOGRAFICI

Indicatorii demografici au fost analizaţi pentru anul 2020 şi în dinamică în perioada 2011‐2020.

Tabel 1. Indicatori și informații demografice
Nr. Nr.
Indicator Indicator
crt. crt.
1.1 Populația 1.6 Mortalitatea
1.1.1 Vârsta medie a populației 1.6.1 Mortalitatea generală
1.1.2 Proiecții populaționale 1.6.2 Mortalitatea standardizată
1.2 Natalitatea 1.6.3 Mortalitatea specifică
1.3 Sporul natural al populației 1.6.4 Mortalitatea infantilă
1.4 Fertilitatea 1.6.5 Mortinatalitatea
1.5 Sănătatea reproducerii 1.6.6 Mortalitatea copiilor 1‐4 ani
1.5.1 Avortul 1.6.7 Mortalitatea maternă
1.5.2 Sarcina 1.6.8 Natalitatea, mortalitatea și sporul natural al populației

1.1. Populaţia
În urma Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011, România s‐a aliniat normelor
europene privind înregistrarea populației și astfel a fost clasificată populația:
‐ rezidentă ‐ care reprezintă totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străini și fără
cetățenie, care au reședința obișnuită pe teritoriul României o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni
înainte de perioada de referință;
‐ după domiciliu ‐ care reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe
teritoriul României, delimitat după criterii administrativ‐teritoriale.
Populația rezidentă la 1 iulie a anului de referință 2020 a fost de 19261714 locuitori, iar populația după
domiciliu la 1 iulie a fost de 22142153 locuitori.

Tabel 2. Populația rezidentă și populația după domiciliu în anii 2011‐2020
Populația Populația după Populația Populația după
Anul Anul
rezidentă domiciliu rezidentă domiciliu
2011 20147657 22441740 2016 19706424 22247551
2012 20060182 22401865 2017 19592933 22219173
2013 19988694 22359849 2018 19483840 22215742
2014 19916451 22299730 2019 19375835 22193286
2015 19822250 22286392 2020 19261714 22142153

Populaţia României (rezidentă și după domiciliu) în perioada 2011‐2020 a urmat un trend
constant de scădere.
Populația rezidentă în perioada 2011‐2020 a scăzut cu 885943 locuitori, de la 20147657
locuitori (în 2011) la 19261714 locuitori (în 2020), reprezentând o diminuare a populației cu 4,40%
datorită, în bună parte emigrării, dar şi scăderii natalităţii, în contextul menţinerii mortalităţii generale la
un nivel ridicat.
Populația după domiciliu, tot în perioada 2011‐2020, a scăzut cu 299587 locuitori, de la
22441740 (în 2011) la 22142153 locuitori (în 2020), reprezentând o scădere de 1,33%.

5
Tabel 3. Populaţia României (rezidentă și după domiciliu) pe grupe mari de vârstă (în procente), în anii 2011‐2020
0‐14 ani 15‐49 ani 50‐64 65+ ani
Populația Populația Populația Populația
Anul Total Populația Populația Populația Populația
după după după după
rezidentă rezidentă rezidentă rezidentă
domiciliu domiciliu domiciliu domiciliu
2011 100.0 15.8 15.2 48.0 51.2 20.0 19.0 16.1 14.6
2012 100.0 15.8 15.2 48.0 51.1 20.0 19.0 16.2 14.7
2013 100.0 15.6 15.0 48.1 51.1 19.9 19.0 16.4 14.8
2014 100.0 15.5 14.9 48.2 51.2 19.5 18.8 16.8 15.2
2015 100.0 15.5 14.9 48.2 51.1 19.1 18.5 17.2 15.5
2016 100.0 15.5 14.8 48.1 51.2 18.8 18.2 17.6 15.8
2017 100.0 15.6 14.8 47.6 51.0 18.8 18.1 18.0 16.1
2018 100.0 15.7 14.8 46.6 49.7 19.4 19.0 18.3 16.4
2019 100.0 15.7 14.8 45.8 49.0 19.8 19.6 18.7 16.7
2020 100.0 15.6 14.6 45.3 48.4 19.9 19.8 19.1 17.2

În anul 2020, populația rezidentă pe grupe de vârstă, a scăzut cu 0.1% față valoarea procentuală
din anul 2019 la grupa de vârstă 0‐14 ani, a scăzut cu 0.5% la 15‐49 ani, a crescut cu 0.1% la 50‐64 ani și
cu 0.4% la 65 ani și peste (tabel 3).
Pe grupe de vârstă, structura populaţiei în perioada 2011‐2020, arată aceeaşi tendinţă de
îmbătrânire a populaţiei. Pentru populația rezidentă apar modificări în ponderea grupelor de vârstă,
comparativ 2020 cu 2011, astfel: populaţia tânără 0‐14 ani a scăzut cu 0.2% (de la 15.8% în 2011 la
15.6% în 2020), populația 15‐49 ani a scăzut mult cu 2.7% (de la 48,0% în 2011 la 45,3% în 2020),
populația 50‐64 ani a scăzut cu 0.1% (de la 20,0% în 2011 la 19,9% în 2020) iar populația în vârstă de 65
ani şi peste a crescut accentuat cu 3.0% (de la 16,1% în 2011 la 19,1% în 2020), determinând aşa‐zisa
“îmbătrânire demografică a populaţiei” (tabel 3; fig. 1 și fig.1A).
Similar apar modificări și în ponderea diferitelor grupe de vârstă pentru populația după
domiciliu, comparativ 2020 cu 2011, astfel: populaţia tânără de 0‐14 ani a scăzut cu 0.6% (de la 15,2% în
2011 la 14,6% în 2020), populația 15‐49 ani a scăzut accentuat cu 2.8% (de la 51,2% în 2011 la 48,4% în
2020), populația 50‐64 ani a crescut cu 0.8% (de la 19,0% în 2011 la 19,8% în 2020) şi cea în vârstă de 65
ani şi peste a crescut mult cu 2.6% (de la 14,6% în 2011 la 17,2% în 2020) (tabel 3; fig. 2 și fig.2A).
Structura pe grupe de vârstă a populaţiei rezidente și a celei după domiciliu în anul 2020
comparativ cu 2011, este ilustrată în figurile de mai jos.

16% 16% 0‐14 ani 19% 16% 0‐14 ani
15‐49 ani 15‐49 ani
20% 20%
50‐64 ani 50‐64 ani
48% 65+ ani 45% 65+ ani

Fig. 1 Structura populației rezidente pe grupe de vârstă, Fig. 1A Structura populației rezidente pe grupe de
în anul 2011 vârstă, în anul 2020
6
15% 15% 0‐14 ani 15% 0‐14 ani

17%
15‐49 ani 15‐49 ani
19%
50‐64 ani 20% 50‐64 ani
65+ ani 48% 65+ ani

51%

Fig. 2 Structura populației după domiciliu pe grupe de Fig. 2A Structura populației după domiciliu pe grupe de

vârstă, în anul 2011
vârstă, în anul 2020
Urmărind evoluţia structurii populaţiei pe grupe de vârstă (tabel 3) în perioada 2011‐2020 și
comparând anul 2020 cu 2011, se constată o proporţie mare la grupa de vârstă 15‐64 ani în toţi anii
şi o scădere permanentă a ponderii grupei de vârstă 0‐14 ani, aceasta ajungând pentru populația
după domiciliu la o valoare sub 15% începând cu 2014, iar în 2020, ponderea acestei grupe de
vârstă(comparativ 2020 cu 2011) fiind mai mică cu 0.6% pentru populația după domiciliu, iar pentru
populația rezidentă cu 0.2%. Pentru cele două populații (rezidentă și după domiciliu) se constată o
scădere la grupa de vârstă 15‐49 ani, mai accentuată pentru populația după domiciliu în 2020, când
s‐a înregistrat o scădere de 2.8%, și 2.7% pentru populația rezidentă(comparativ cu anul 2011), ceea
ce arată că a scăzut populația tânără aptă de muncă. Ponderea populației rezidente pentru grupa de
vârstă 50‐64 ani a scăzut cu 0.1% în 2020 comparativ cu 2011 pentru populația rezidentă, iar
populația după domiciliu a crescut cu 0.8% în 2020 comparativ cu 2011. La grupa de vârstă 65+ ani
populația rezidentă a crescut în 2020 comparativ cu 2011, cu 3.0%, iar populația după domiciliu cu
2.6%. Populația rezidentă prezintă deci o creștere mai accentuată a populației vârstnice. Acest
fenomen se produce din cauza scăderii alarmante a natalității și fenomenului migrației tinerilor.
Structura populaţiei pe grupe de vârstă poartă amprenta caracteristică a unui proces de
îmbătrânire demografică. O pondere mai mare a populaţiei vârstnice implică o nouă gândire privind
măsurile sociale și în același timp va determina probleme sociale. Acest lucru trebuie avut în vedere
în ceea ce priveşte politicile de sănătate aplicate în viitor în România şi anume dezvoltarea unor
domenii specifice din sistemul de sănătate, care să răspundă nevoilor specifice ale populației
vârstnice.
Structura pe gen a populaţiei este relativ constantă, de aceea transformările demografice în
perioada studiată sunt nesemnificative.
Pentru populația rezidentă se menţine tendinţa de micşorare a discrepanței pe gen (tabel
4). Comparând anul 2020 cu 2011, constatăm că numărul persoanelor de gen feminin s‐a redus cu
509106, iar al persoanelor de gen masculin cu 376837, ponderea femeilor în anul 2020 reprezentând
51.1%. În anul 2011 sunt cu 2,6% mai multe femei decât bărbați, iar în 2020 sunt cu 2,2% mai multe
femei decât bărbați.
Pentru populația după domiciliu se menţine discrepanța pe gen (tabel 4), din numărul total
al populaţiei, 51,2% sunt persoane de gen feminin, în toată perioada 2011‐2020, iar ponderea
persoanelor de gen masculin a rămas aceeași, 48,8%, în toată perioada 2011‐2020. În cifre absolute,
numărul femeilor s‐a redus în 2020 față de 2011 cu 158845, iar al bărbaţilor cu 140742. În anul 2011
sunt cu 2,4% mai multe femei decât bărbați, iar în 2020 sunt tot cu 2,4% mai multe femei decât
bărbați.
7
Tabel 4. Structura populaţiei rezidente și după domiciliu a României, pe medii şi gen, în anii 2011‐2020
La % din total
Urban Rural Masculin Feminin
Anii Total Populația Populația Populația Populația
Populația Populația Populația Populația
după după după după
rezidentă rezidentă rezidentă rezidentă
domiciliu domiciliu domiciliu domiciliu
2011 100.0 54.0 56.6 46.0 43.4 48.7 48.8 51.3 51.2
2012 100.0 54.0 56.5 46.0 43.5 48.7 48.8 51.3 51.2
2013 100.0 53.9 56.5 46.1 43.5 48.8 48.8 51.2 51.2
2014 100.0 53.9 56.4 46.1 43.6 48.9 48.8 51.1 51.2
2015 100.0 53.8 56.4 46.2 43.6 48.8 48.8 51.2 51.2
2016 100.0 53.7 56.3 46.3 43.7 48.9 48.8 51.1 51.2
2017 100.0 53.7 56.4 46.3 43.6 48.9 48.8 51.1 51.2
2018 100.0 53.8 56.4 46.2 43.6 48.9 48.8 51.1 51.2
2019 100.0 54.0 56.4 46.0 43.6 48.9 48.8 51.1 51.2
2020 100.0 53.9 56.4 46.1 43.6 48.9 48.8 51.1 51.2
Structura pe medii a populaţiei prezintă aceleași caracteristici în fiecare an, mai mare în
urban decât în rural, de aceea transformările demografice în perioada studiată sunt nesemnificative.
Pentru populația rezidentă se menţine tendinţa ușoară de creștere a populaţiei din mediul
urban având o populație mai numeroasă decât cea din rural (tabel 4). Astfel, din numărul total al
populaţiei, în 2020 trăiesc în mediul rural 46.1%, înregistrându‐se o creștere (cu 0.1%) față de anul
2011 (46.0%), ca urmare raportul procentual urban‐rural a scăzut uşor de la o diferență de 8.0% în
2011 la o diferență de 7.8% în 2020.
Pentru populația după domiciliu se menţine același raport, mediul urban având o populație
mai numeroasă decât cel rural (tabel 4). Astfel, în 2020 proporția populației din mediul rural a fost
de 43,6%, mai crescută, dar nesemnificativ, cu 0,2%, față de anul 2011 (43,4% în mediul rural).
Raportul procentual urban/rural a scăzut uşor de la 13,2% în 2011 la 12,8% în 2020.
Numărul mare al populației din mediul rural necesită o atenție sporită pentru dezvoltarea
adecvată a serviciilor de sănătate simultan cu măsurile socio‐economice.

Ani Feminin Masculin

85 ani si peste
80‐84 ani
75‐79 ani
70‐74 ani
65‐69 ani
60‐64 ani
55‐59 ani
50‐54 ani
45‐49 ani
40‐44 ani
35‐39 ani
30‐34 ani
25‐29 ani
20‐24 ani
15‐19 ani
10‐14 ani
5‐ 9 ani
0‐ 4 ani
‐1000 ‐800 ‐600 ‐400 ‐200 0 200 400 600 800 1000
mii persoane

Fig. 3 Structura populației rezidente pe gen și grupe de vârsta în anul 2020
8
În figura 3 este ilustrată piramida populației pe gen, grupe de vârstă în anul 2020, piramidă
care are o bază foarte îngustă. Grupele de vârstă ale populației tinere (0‐24 ani) la cele două genuri
sunt aproximativ egale și înguste, sugerând că natalitatea a fost constant scăzută în ultimii 24 ani. La
5‐9 ani este mai îngustă decât restul grupelor 0‐24 ani, dar alături de 0‐4 ani sunt cele mai înguste la
grupa de vârstă cu populație tânără (0‐24 ani). Se constată că grupele de vârstă mai bine
reprezentate sunt cele începând cu 30‐54 ani. Din aceeași figură se observă că populația feminină
începând cu grupa de vârstă 55‐59 este mai numeroasă decât cea de gen masculin (având o durată a
vieții mai mare față de gen masculin), populația feminină până la grupa de vârstă 50‐54 ani a fost
mai mică ca număr decât cea de gen masculin. Populația 55‐59 ani are cea mai mică diferență ca
număr între feminin și masculin.
Ani Rural Urban
85 ani si peste
80‐84 ani
75‐79 ani
70‐74 ani
65‐69 ani
60‐64 ani
55‐59 ani
50‐54 ani
45‐49 ani
40‐44 ani
35‐39 ani
30‐34 ani
25‐29 ani
20‐24 ani
15‐19 ani
10‐14 ani
5‐ 9 ani
0‐ 4 ani
‐800 ‐600 ‐400 ‐200 0 200 400 600 800 1000
mii persoane

Fig. 4 Structura populației rezidente pe medii și grupe de vârsta în anul 2020

Figura 4 ilustrează piramida populației pe medii, grupe de vârstă în anul 2020, piramidă la
care se constată aceeași îngustare a bazei piramidei populației, dar care nu este simetrică sau în
oglindă, între cele două medii, rural, respectiv urban. Există inegalități între cele două medii, la
majoritatea grupelor de vârstă, în favoarea mediului urban. Populația 0‐4 ani este mai mare în
urban, la fel și 5‐9 ani. În mediul urban predomină structura populației active, cu vârsta 25‐69 ani, iar
după această vârstă (70‐85+) scade populația în urban și crește în rural. Populație mai numeroasă în
rural este și pentru grupa de vârstă 15‐24 ani.
Distribuția populației în profil teritorial pe județe și medii, arată că în majoritatea județelor
(28 de județe) populația este mai numeroasă în mediul rural, iar în 13 județe plus Municipiul
București (care este exclusiv urban), predomină populația din urban. Ca număr, pe total țară
predomină populația din urban, având în vedere că este cuprins și Municipiul București, cu o
populație mai numeroasă.
9
M.Bucureşti
Vrancea
Vâlcea
Vaslui
Tulcea
Timiş
Teleorman
Suceava
Sibiu
Sălaj
Satu‐Mare
Prahova
Olt
Neamţ
Mureş
Mehedinţi
Maramureş
Ilfov
Iaşi
Ialomiţa
Hunedoara
Harghita
Gorj
Giurgiu
Galaţi
Dolj
Dâmboviţa
Covasna
Constanţa
Cluj
Călăraşi
Caraş‐S.
Buzău
Brăila
Braşov
Botoşani
Bistriţa‐N.
Bihor
Bacău
Argeş
Arad
Alba
Rural Urban
0 500000 1000000 1500000 2000000

Fig. 5 Populația rezidentă pe județe și medii în anul 2020
Tabel 5. Corelația procentuală între femei și bărbați pentru populația rezidentă și după domiciliu, în anii 2011‐2020
(‐număr femei la 100 bărbați‐)
Anul 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Pentru populația
105.5 105.3 104.9 104.7 104.7 104.7 104.5 104.4 104.3 104.3
rezidentă
Pentru populația
104.9 104.9 104.9 104.9 104.9 104.9 104.8 104.8 104.7 104.8
după domiciliu

Indicele corelației procentuale între femei și bărbați (numărul de femei la 100 bărbați) pentru
populația rezidentă s‐a redus de la 105,5 în anul 2011, la 104,3 în anul 2020, iar pentru populația după
domiciliu a scăzut ușor de la 104,9 în 2011, la 104,8 în 2020 (tabel 5). Acest aspect, corelat cu numărul mai
mare al femeilor vârstnice, comparativ cu bărbaţii, va genera mai multe probleme sociale, economice și
sanitare în viitor. Atât pentru populația rezidentă, cât și pentru populația după domiciliu se constată o
predominență a populației feminine, pentru toată perioada studiată.

10
Raportul de dependenţă demografică

Raportul de dependenţă demografică este raportul dintre numărul persoanelor de vârstă
"dependentă" (persoane 0‐14 ani şi de 65 ani și peste) şi populaţia în vârstă de muncă (populația 15‐
64 ani) exprimat la 1000 de persoane.
În anul 2011, indicele a fost de 469.9‰, și a crescut continuu până la valoarea de 533,1‰ în
anul 2020.
Analiza tabelului 6, arată pentru perioada 2011‐2020 creșterea continuă a populației
dependente ( 0‐14 ani și 65 și peste, mai mult pe baza creșterii populație 65+ ani), și scăderea în mod
constant a populației 15‐64 ani.
Creşterea rapidă a ponderii populaţiei vârstnice va proveni din totalitatea generaţiilor
numeroase născute în perioada anilor 1970‐1990.
În concluzie, în perioada studiată crește continuu și permanent populația 0‐14 ani și 65 și
peste, și scade populația 15‐64 ani constant.
Generaţiile mai puţin numeroase născute după anul 1990 vor deţine, după anii 2020‐2030,
poziţia centrală atât în populaţia de la care vor proveni viitorii copii ai ţării, cât şi în populaţia
economic activă.
Accentuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei pe parcursul următoarelor 2‐3 decenii
nu poate fi evitată, de aceea obiectivul principal al politicilor în domeniul demografic ar trebui să fie
în acomodarea societăţii la un nou profil al structurii pe vârste a populaţiei.
Raportul de dependenţă demografică al populației vârstnice (65 ani și peste) și a celei tinere
(0‐14 ani) ilustrează cele afirmate mai sus privind îmbătrânirea populaţiei (tabel 6).
Atât declinul demografic cât şi deteriorarea structurii populaţiei pe vârste, îşi au originea în
primul rând în scăderea natalităţii și îmbătrânirea populației.
Situaţia socio‐economică şi politică din ultimii ani a avut repercusiuni profunde asupra
evoluţiei numărului şi structurii pe vârste a populaţiei în România, cu schimbarea semnificativă a
caracteristicilor fenomenului demografic.

Tabel 6a. Indicele de dependență demografică, în anii 2011‐2020
Populația 0‐14 ani
Anul Populația 15‐64 ani Indicele de dependență
+ 65 ani și peste
2011 6440374 13707283 469.9
2012 6413302 13646880 469.9

2013 6398638 13590056 470.8
2014 6430519 13485932 476.8
2015 6483960 13338290 486.1
2016 6529877 13176547 495.6

2017 6582895 13010038 506.0
2018 6631943 12851897 516.0
2019 6667999 12707836 524.7

2020 6698206 12563508 533.1

11
Indicele de îmbătrânire demografică

Un indice important este indicele de îmbătrânire demografică a populației care reprezintă
numărul persoanelor vârstnice (de 65 ani și peste), care revin la 100 de persoane tinere (0‐14 ani).

Tabel 6b. Indicele de îmbătrânire demografică demografică, în anii 2011‐2020
Indicele de îmbătrânire
Anul Populația 0‐14 ani Populația 65 ani și peste
demografică
2011 3190889 3249485 101.8
2012 3162246 3251056 102.8
2013 3120572 3278066 105.0
2014 3094061 3336458 107.8
2015 3077282 3406678 110.7
2016 3063603 3466274 113.1

2017 3059697 3523198 115.1
2018 3058103 3573840 116.9
2019 3037445 3630554 119.5

2020 3012266 3685940 122.4

Se constată că indicele de îmbătrânire crește continuu, de la 101.8% în 2011, la 122.4% în 2020,
creșterea în 2020 față de 2011 fiind cu 20.6%, populația îmbătrânind rapid.
1.1.1. Vârsta medie a populației

Vârsta medie a populației feminine şi a celei masculine a crescut, atât pentru populația din
mediul urban, cât şi pentru cea din mediul rural. Pentru populația rezidentă în perioada 2018‐2020,
populaţia din rural are vârsta medie mai mare decât cea din urban. Pentru populația după domiciliu,
vârsta medie a populației din rural este mai mică decât cea din urban, în perioada 2018‐2020. Vârsta
medie a populaţiei feminine atât din urban cât şi din rural este mai mare decât cea a populaţiei
masculine (tabel 7).

Tabel 7. Vârsta medie a populației, pe medii şi gen, la 1 iulie, 2018‐2020 ( în ani)
Vârsta medie pentru populația rezidentă
2018 2019 2020
Ambele Ambele Ambele
Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin
genuri genuri genuri
Total 42.0 40.3 43.6 42.2 40.5 43.8 42.3 40.6 43.9
Urban 41.9 40.2 43.4 42.0 40.4 43.6 42.2 40.4 43.8
Rural 42.1 40.4 43.8 42.3 40.6 44.0 42.5 40.8 44.1
Vârsta medie pentru populația după domiciliu
2018 2019 2020
Ambele Ambele Ambele
Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin
genuri genuri genuri
Total 41.4 39.8 42.8 41.6 40.0 43.1 41.9 40.3 43.4
Urban 41.8 40.2 43.2 42.1 40.5 43.5 42.4 40.8 43.8
Rural 40.8 39.3 42.4 41.0 39.4 42.5 41.2 39.7 42.7
12
În perioada 2018‐2020 pentru ambele genuri, masculin și feminin, există tendința de
creștere a vârstei medii a populației, pentru total, urban și rural atât în cazul populației rezidente, cât
și pentru cea după domiciliu. Deşi tendinţa de creştere a vârstei medii este caracteristică ambelor
genuri, totuşi aceasta este mai crescută la femei. Vârsta medie a populaţiei diferă în funcţie de
mediu, populația a fost mai numeroasă în urban pentru cele două tipuri de populație. În cazul
populației după domiciliu, populaţia din mediul urban are o vârstă medie mai mare comparativ cu
cea din mediul rural, ceea ce poate fi explicat printr‐o durată a vieţii mai mare a populaţiei din
urban, consecinţă a condiţiilor de trai mai favorabile în mediul urban şi a serviciilor de sănătate mai
accesibile. Pentru populația rezidentă, vârsta medie este mai mare în mediul rural. Procesul de
creștere a vârstei medii a populaţiei este o consecinţă a creşterii ponderilor de adulţi şi vârstnici,
comparativ cu ponderile de copii şi adolescenţi care scad şi, ca urmare, creşte vârsta medie a
populaţiei.
Evoluţia procesului de îmbătrânire se caracterizează prin următoarele particularităţi:
 este mai intens la femei decât la bărbaţi, datorită speranţei de viaţă mai mari a populaţiei
feminine;
 este mai intens în mediul urban comparativ cu cel rural, datorită speranţei de viaţă mai mare în
localităţile urbane.
Aşadar, procesul îmbătrânirii populaţiei, în mare măsură, este mai accentuat pentru femei,
datorită nivelului înalt al mortalităţii bărbaţilor din grupa de vârstă aptă de muncă.
Vârsta medie a populației UE în anul 2020 (conform Eurostat) este de 43,9 ani, în timp ce în
România este de 42,8 ani. Comparativ cu UE, în România, vârsta medie a populației este sub media
europeană, populația este puțin mai tânără decât media populației UE. Vârsta medie a populației
este cea mai mare în Italia, Germania, Portugalia, Grecia, Bulgaria, Spania, Croația, iar cea mai mică
vârstă medie a fost în Cipru, Irlanda, Luxemburg, Malta, Norvegia, Suedia, Slovacia,.
50 41 41.3 41.8 41.9 42.1 42.3 42.7 42.8 43 43.1 43.3 43.5 43.7 43.9 44.1 44.2 44.2 44.3 44.8 45.2 45.5 45.9 47.2
45 37.7 38.1 39.5 39.8 39.9 40.5
40
35
în ani
30
25
20
15
10
5
0

Fig. 6 Vârsta medie a populației în unele țări ale Uniunii Europene, în anul 2020 Sursa: Eurostat
1.1.2. Proiecții populaționale

Eurostat a produs proiecțiile demografice la nivel național pentru cele 28 de state membre
ale Uniunii Europene și pentru Islanda și Elveția. Setul de date folosește populațiile publicate la 1
ianuarie, precum și proiecții pentru fertilitate, mortalitatea și migrația internațională. Previziunile
populației sunt exprimate în cifre absolute.
În fig. 9 sunt prezentate proiecțiile populaționale pentru anii 2020–2050. Populația Uniunii
Europene în 2020 este de 447671046 locuitori și va ajunge în 2050 la 441220961 locuitori, scăzând
cu 6450085 locuitori. În România fenomenul previzionat este următorul: în 2020 populația a fost de
19281118 locuitori (conform bazei de date Eurostat‐ECHI) și va suferi un proces de scădere până în
anul 2050, ajungând la 15502837 locuitori, mai puțin cu 3778281 locuitori, reprezentând o scădere
13
de 19,6% a populației. Țările dezvoltate, precum Franța, Spania, Suedia, Elveția, Irlanda, Norvegia,
Olanda, Austria, vor înregistra o creștere importantă până în anul 2050, în timp ce Polonia, România,
Italia, Bulgaria, Grecia, Portugalia, Croația vor suferi scăderi ale populației comparativ cu anul 2020.
România se numără printre țările cu cea mai mare descreștere a populației, ocupând poziția a doua,
după Polonia care va înregistra cea mai mare scădere a populației în 2050 (conform prognozei).
Același fenomen de scădere a populației țării noastre se întâmplă constant și permanent și
pe genuri (fig.10). Populația feminină scade de la 9840757 în 2020 la 7777890 în 2050, reprezentând
o scădere de 21,0%. Populația masculină scade de la 9440361 în 2020 la 7724947 în 2050,
reprezentând o scădere de 18,2%. Conform prognozei se constată o scădere mai mare pentru
populația feminină față de cea masculină până în anul 2050, și anume cu 1715414 pentru populația
masculină și 2062867 pentru populația feminină. Eurostat proiectează pentru România în anul 2050
o populație scăzută de 15502837.

Fig. 7 Proiecții populaționale în țările Uniunii Europene Fig. 8 Proiecția populației masculine și feminine în
în anul 2050 România în perioada 2020‐2050
Sursă: ECHI (European Core Health Indicators) Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)
1.2. Natalitatea
Natalitatea este un fenomen demografic, complex, de importanţă biologică, socială, politică,
culturală, sanitară, legislativă, ce exprimă frecvenţa sau intensitatea naşterilor în cadrul unei
populaţii sau subpopulaţii dintr‐un anumit teritoriu și o anumită perioadă de timp.
Evoluţia numărului de născuţi vii în perioada de referinţă urmează aceeaşi curbă cu evoluţia
natalităţii, scăzând îngrijorător cu 17633 (9,0%) de la 196242 în 2011, la 178609 în 2020.
În dinamică natalitatea în perioada 2011‐2020 are un trend descendent (fig. 9).
Rata natalităţii în perioada 2011‐2020 se menține la valori de peste 9 născuți vii la 1000
locuitori, excepție făcând anul 2011 (8,7 născuți vii ‰ locuitori) și 2020 (8,1 născuți vii ‰ locuitori).
Comparând rata natalității în anul 2020 (8,1 născuți vii la 1000 locuitori) cu cea din anul 2019 (9,2
născuți vii la 1000 locuitori) constatăm că rata natalității a săzut mult, cu 1,1 născuți vii ‰ locuitori în
2020. Față de rata din anul 2011 (8,7 născuți vii la 1000 locuitori) în anul 2020 rata natalității a fost
mai mică cu 0,7 născuți vii la 1000 locuitori.
Conform bazei de date ECHI (European Core Health Indicators), în România în anul 2019 rata
de natalitate (9,2‰) a fost mai mare decât media EU ‐ 27 (9,1‰) (fig. 10) și față de alte țări care nu
fac parte din EU. Rata natalității oscilează între valoarea cea mai mare (13,3) în Turcia, și valoarea
cea mai mică în Italia(6,8‰). Spania, Grecia, Portugalia, Finlanda, Bulgaria sunt țări cu rate de
natalitate mai mici decât România, în timp ce valori crescute ale ratelor de natalitate au fost
înregistrate în țări ca: Islanda, Muntenegru, Irlanda, Cipru, Franța, Suedia, Danemarca, etc., probabil
prin măsurile luate pentru susținerea natalității și migrația tinerilor (tineri emigranți care‐și
întemeiază o familie în aceste țări).
14
10.0
9.6 9.7
9.5 9.4
9.3 9.3
9.1 9.2
9.0
9.0 8.7
8.5
8.1
8.0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 9 Evoluția ratei natalității în România, în anii Fig. 10 Rata natalității în țările Uniunii Europene, în anul
2011‐2020 2020 Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)

În anul 2020 rata natalității pe total țară a fost de 8,1 născuți vii la ‰ loc, în mediul rural a fost
peste media pe țară (8,6 născuți vii la ‰ loc.), iar în mediul urban sub media pe țară (7,6 născuți vii la ‰
loc.).
Distribuția în profil teritorial a natalităţii, în anul 2020, nu este uniformă. Județul cu cea mai mică
rată a natalității în 2020 a fost Caraș‐Severin (6.1 născuți vii ‰ loc.), rate mici s‐au înregistrat și în Brăila (6,2
născuți vii ‰ loc.), Vâlcea (6,3 născuți vii ‰ loc.), Teleorman (6,3 născuți vii ‰ loc.), Hunedoara (6,4 născuți
vii ‰ loc.). Rata cea mai mare a natalității a fost înregistrată în județul Sălaj (10,0 născuți vii ‰ locuitori),
rate mari au fost înregistrate și în Suceava (9,9 născuți vii ‰ loc.), Ilfov (9,8 născuți vii ‰ loc.), Bistrița‐
Năsăud (9,3 născuți vii ‰ loc.), Covasna (9,2 născuți vii ‰ loc.), Mureș (9,2 născuți vii ‰ loc.), .
Analiza datelor privind natalitatea în anul 2020 (8,1 născuți vii ‰ loc.), față de anul 2019 (9,2
născuți vii ‰ loc.), indică scăderi ale ratelor natalității în toate județele. Cele mai mici scăderi ale ratelor au
fost în județele: Vrancea, Tulcea, iar cele mai mari scăderi ale natalității au fost în Iași, Vaslui, Bacău. Creșteri
ale ratei natalității în 2020 față de 2019 nu au fost înregistrate.

Fig. 11 Rata natalității în România în anul 2020
Conform graficului de mai jos în care este reprezentată distribuția natalității pe medii în anul
2020, în 35 de județe rata natalității a fost mai mare în mediul rural decât în cel urban și în 6 județe
rata în mediul urban este mai mare decât în mediul rural. Rata natalității mult mai mare în rural față
de urban este în județele: Brașov, Covasna, Sibiu, Mureș, Harghita. Rata natalității mare în urban față
de rural este în județele: Olt, Vâlcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov, Tulcea, plus Mun. București, care este
numai urban.
15
M.Bucureşti 0 8.9
Vrancea 8.7 9.1
Vâlcea 5.9 6.8
Vaslui 8.8 9.3
Tulcea 6.7 6.8
Timiş 9.9 8
Teleorman 6.7 5.8
Suceava 10.8 8.7
Sibiu 10.4 7.3
Sălaj 10.4 9.5
Satu‐Mare 8.9 6.9
Prahova 7.8 6.5
Olt 6.4 7.4
Neamţ 7.3 6.4
Mureş 10.6 7.9
Mehedinţi 7.4 6.2
Maramureş 8.6 7.6
Ilfov 9.7 10
Iaşi 9.6 8.5
Ialomiţa 8.7 7.6
Hunedoara 6.9 6.3
Harghita 9.7 7.3
Gorj 7.1 6.6
Giurgiu 8.2 7.2
Galaţi 7.6 6.2
Dolj 8.2 7.3
Dâmboviţa 8.6 6.7
Covasna 11.2 7.1
Constanţa 9.5 7.6
Cluj 9.9 8.6
Călăraşi 8.7 7
Caraş‐S. 6.4 6
Buzău 7.6 6.2
Brăila 7.6 5.5
Braşov 12.7 7.7
Botoşani 8.2 7
Bistriţa‐N. 9.7 8.9
Bihor 9.8 7.9
Bacău 7.8 6.7
Argeş 8.3 7.3
Arad 8.5 7.8
Alba 7.6 7.2
0 2 4 6 8 10 12 14
rural

Fig. 12 Natalitatea pe medii în România în anul 2020

Dinamica natalității pe medii. În graficul de mai jos este reprezentată dinamica natalitații în
perioada 2011‐2020 pe total țară și medii. Cele mai mari rate ale natalității au fost înregistrate în mediul
rural, în toți anii înregistrându‐se valori peste media pe țară. Cea mai mare diferență între rural și urban a
fost în anul 2020 (1,0 născuți vii ‰ locuitori), iar cea mai mică în anul 2017 (0,4 născuți vii ‰ locuitori.
Cea mai mică valoare a ratei natalității în perioada 2011‐2020 a fost în urban în anul 2020 (7,6 născuți vii
‰ locuitori), iar cea mai mare a fost în rural în 2013 (10,0 născuți vii ‰ locuitori).
16
10.5
10.0
9.9
10 9.7
9.6
9.5 9.6 9.5 9.5 9.7 9.4
9.5 9.2 9.4 9.3
9.1 9.2
9.3 9.5
9
9 9.3
9.2 8.6
8.7 9.1
9.0
8.9
8.5 8.8
8.6
8.4 8.1
8
7.5 7.6
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Total Urban Rural

Fig. 13 Dinamica natalității pe medii în România în anii 2011‐2020

Comparând ponderea născuților vii din România, în anul 2020 și 2019, după grupa de vârstă
a mamei, se observă (în fig. 14) că în anul 2020, crește ponderea născuților cu mame peste 35 ani și
scade ușor ponderea mamelor 20‐34 ani, ponderea mamelor sub 20 de ani rămânînd constantă,
comparativ cu anul 2019.

81 75.1 74.4
71
61
51
41
31
21 15.6 16.3
9.3 9.3
11
1
20192 2020
sub 20 ani 20‐34 ani 35+ ani

Fig. 14 Ponderea născuților vii după grupa de vârstă a mamei în România în anii 2019‐2020
Conform datelor furnizate de Eurostat (ECHI) și analizând hărțile de mai jos, putem afirma că
populația feminină din România are un comportament diferit față de cea din UE.
România, în anul 2019 (sursa ‐ ECHI (European Core Health Indicators), a înregistrat o
pondere crescută a mamelor care nasc la vârsta de sub 20 ani (9,4%), ocupând poziția a doua după
Bulgaria (10,1%), care are cea mai mare rată la categoria de vârstă sub 20 ani. Și alte țări au valori
crescute Slovacia, Ungaria, Macedonia,etc., iar EU‐27 are o pondere de 2,4% (fig. 15). În țările
puternic dezvoltate: Elveția, Norvegia, Danemarca, Olanda, Suedia, mamele sub 20 ani au o pondere
de sub 1%.
În anul 2019, în țările EU‐27, ponderea mamelor cu vârstă peste 35 ani a fost de 25,9%, iar în
România ponderea lor a fost mult mai mică (15,7%) (fig. 16) fiind a doua țară cu valoare mică a
indicatorului (dintre țările EU‐27 și alte țări care nu sunt membre), conform ECHI. În țările dezvoltate
ponderea mamelor peste 35 ani este mare, ca în: Spania (40,2%), Irlanda (39,6%), Italia (34,6%), iar
în alte țări ponderea mamelor peste 35 ani este mică: Macedonia (15,1%), Turcia (15,9%), Kosovo
(16,2%), Bulgaria (16,6%).
17

Fig. 15 Procentul de născuți vii cu mame sub 20 de ani Fig. 16 Procentul de născuți vii cu mame de 35 ani și
în anul 2019 peste în anul 2019
Sursă: ECHI (European Core Health Indicators) Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)

1.3. Sporul natural al populaţiei

Sporul natural este un indicator demografic dependent de natalitate și mortalitate și se
calculează pe baza diferenței dintre rata de natalitate și rata de mortalitate generală într‐o anumită
perioadă de timp, sau diferența dintre numărul născuților vii și cel al deceselor în rândul unei
populații determinate într‐o perioadă de timp.
Ca urmare a dinamicii negative a natalităţii şi mortalităţii generale, sporul natural a scăzut
constant de la (‐2,5‰) locuitori în anul 2011, la (‐5,3‰) în 2020, reprezentând un deficit de
populaţie în creștere (fig. 21). În intervalul studiat (2011‐2020), se constată că începând cu anul 2011
valorile deficitului se măresc, ajung la mai mult de (‐2‰), excepție făcând anul 2013 (‐1,6‰).
Evoluţia natalităţii şi mortalităţii generale au determinat în anul 2013 o uşoară redresare a declinului
sporului natural de la (‐54.435 locuitori în 2012) la (‐35.534 locuitori în 2013), pentru ca în 2020 să
ajungă la (‐118736). Sporul natural este un deficit de populaţie care se menţine în toată perioada
studiată (2011‐2020), având valori negative. În 2020, deficitul de populație ajunge la (‐118736),
astfel că indicele ajunge la valoarea negativă de (‐5,3‰). În fig. 17 se remarcă tendința de scădere
continuă a sporului natural, în 2020 fiind dublu față de ceilalți ani.
‐1.6
la 1000 locuitori
‐2.1
‐2.2
‐2.4
‐2.4
‐2.5
‐2.5
‐2.6
‐2.6
‐5.3

Fig. 17 Dinamica sporului natural în România în perioada 2011‐2020
Din punctul de vedere al distribuției teritoriale a sporului natural, cel mai mare deficit de populaţie
în anul 2020 a fost înregistrat în judeţul Teleorman (‐12,1‰), urmat de judeţele: Brăila (‐9,9‰), Giurgiu
(‐9,7‰), Olt (‐9,7‰), Hunedoara (‐9,2‰) toate cu deficit de peste (‐9‰), iar un spor natural real(pozitiv) nu
18
a fost înregistrat. Valori ușor scăzute au fost înregistrate în: Ilfov (‐0,7‰), Iași (‐1,2‰), Suceava (‐2,5‰),
Timiș (‐2,5‰), Brașov (‐2,9‰). Comparativ cu media pe total țară (‐5,3‰), 19 județe au valori mai mari, iar
23 județe au valori mai mici. Graficul de mai jos ilustrează județele cu valori pozitive și negative ale sporului
natural, pe total și pe medii.
Dacă analizăm datele privind sporul natural în anul 2020 (‐5,3‰) față de anul 2019 (‐2,6‰),
remarcăm că sporul natural a scăzut în toate județele. Cele mai mici scăderi ale sporului natural au fost în
județele: Tulcea, Covasna, Sălaj, etc. Județele la care indicele a scăzut mai mult au fost: Bistrița‐Năsăud,
Prahova, Hunedoara, etc.
M.Bucureşti ‐3.1 0
‐3.1
Vrancea ‐7.9 ‐3.9
‐6.4
Vâlcea ‐5.1 ‐3.6
‐4.4
Vaslui ‐7.2 ‐1
‐4.1
Tulcea ‐10.3 ‐5.5
‐7.9
Timiş ‐3.5‐2.5 ‐1.2
Teleorman ‐15 ‐6.7
‐12.1
Suceava ‐2.7
‐2.3
‐2.5
Sibiu ‐4.7‐3.8 ‐1.9
Sălaj ‐7.4 0.4
‐4
Satu‐Mare ‐5.7 ‐4.5
‐5.1
Prahova ‐9.2‐8.4
‐8.8
Olt ‐14.3 ‐3.8
‐9.7
Neamţ ‐8.2
‐7.2 ‐5.9
Mureş ‐4.5
‐5.2
‐4.9
Mehedinţi ‐11.4 ‐4.6
‐7.9
Maramureş ‐5.7 ‐4.5
‐5
Ilfov ‐1.7 0.5
‐0.7
Iaşi ‐2.1 ‐0.4
‐1.2
Ialomiţa ‐10.2 ‐4.3
‐7.3
Hunedoara ‐12.1
‐9.2‐8.4
Harghita ‐4.1
‐4.3
‐4.2
Gorj ‐8.6 ‐3.8
‐6.3
Giurgiu ‐10.9 ‐7.3
‐9.7
Galaţi ‐6.7 ‐5.1
‐5.8
Dolj ‐10.5 ‐4.3
‐7.1
Dâmboviţa ‐7.6 ‐5
‐6.8
Covasna ‐4.7 ‐3.6 ‐2.5
Constanţa ‐5.1 ‐2.9
‐4.4
Cluj ‐5.2
‐3.5‐2.5
Călăraşi ‐9.6 ‐5.9
‐8.2
Caraş‐S. ‐10.6
‐8.7 ‐7.3
Buzău ‐11.2 ‐5.9
‐9
Brăila ‐11.2 ‐9.2
‐9.9
Braşov ‐4.3 ‐2.9 0.7
Botoşani ‐8.5 ‐4.2
‐6.7
Bistriţa‐N. ‐4.7 ‐0.4
‐3.1
Bihor ‐5.9 ‐4.1
‐5
Bacău ‐7.2
‐6.2 ‐4.9
Argeş ‐9.2 ‐4
‐6.7
Arad ‐7.1‐6.2
‐6.6
Alba ‐8.2
‐6.3 ‐4.8
‐20 ‐15 ‐10 ‐5 0 5
rural urban total

Fig. 18 Sporul natural în România, pe județe și medii în anul 2020
Spor natural pozitiv în 2020, pe medii a fost în mediul urban în Ilfov și Sălaj, iar în rural spor
natural pozitiv a fost în Brașov.
Dinamica sporului natural pe medii. În mediul rural, sporul natural a avut valori negative în
toată perioada 2011‐2020, oscilând între (‐4,9‰) în 2011 și (‐6,9‰) în 2020; în mediul urban
19
indicatorul a avut valori pozitive în 2013 (+0,1), iar în restul anilor a fost negativ, înregistând cea mai
mică valoare a intervalului în 2020 (‐4,2‰).
‐4.2
2020
‐5.3
‐4.6 2019
‐2.6
‐4.7 ‐1.1
‐1.0 2018
‐2.6
‐4.3 ‐0.5 2017
‐2.1
‐4.3 ‐0.6 2016
‐2.2
‐4.8 ‐0.8 2015
‐2.5
‐4.5 ‐0.7 2014
‐2.4
‐3.8 0.1 2013
‐1.6
‐4.7 ‐0.7 2012
‐2.4
‐4.9 ‐0.6 2011
‐2.5
‐6.0 ‐5.0 ‐4.0 ‐3.0 ‐2.0 ‐1.0 0.0 1.0
RURAL URBAN TOTAL

Fig. 19 Sporul natural pe medii în România în perioada 2011‐2020

1.4. Speranța de viață la naștere

Speranța de viață la naștere este numărul mediu de ani pe care o persoană, născută în anul
pentru care se calculează acest indicator, are speranța de a‐i trăi. Acesta este un indicator calculat
care exprimă vârsta medie pe care o poate atinge o persoană, dacă nu se schimbă condițiile care
determină mortalitatea specifică pe vârste din anul calculării acesteia.
În anul 2020, speranța de viață la naștere (SVN) în România era de 76,11 ani, existând inegalități
mari de gen, favorabil genului feminin care a avut speranța de viață de 79,75 ani, iar genul masculin a
avut speranța de viață de 72,54 ani, cu 7,21 ani mai mică față de cea înregistrată la genul feminin.
Dinamica speranţei de viaţă pe total, gen şi medii de rezidenţă. Speranța de viață în ultimii
10 ani (2011‐2020) este în creștere (Tab.8). Față de anul 2011, când speranța de viață la naștere pe
total a fost de 74,20 ani, în 2020 a crescut la 76,11 ani(cu 1,9 ani) iar pe gen și medii de rezidență,
cea mai mare creștere a fost în urban (cu 1,94 ani) și la genul masculin (cu 1,91 ani).
Speranţa de viaţă pe gen şi medii de rezidenţă în anul 2020 faţă de anul 2019, arată valori în
creștere, puțin mai mari în anul 2020 pe total, la genul masculin, feminin, urban și rural.
Tabel 8. Speranţa de viaţă la naştere pe total, medii și gen, în perioada 2011‐2020
Anii Total Urban Rural Masculin Feminin
2011 74.2 75.5 72.55 70.63 77.86
2012 74.69 75.94 73.13 71.24 78.2
2013 75.15 76.36 73.65 71.73 78.6
2014 75.41 76.6 73.91 71.97 78.89
2015 75.35 76.58 73.81 71.88 78.86
2016 75.5 76.72 73.97 72.04 79.03
2017 75.68 76.91 74.13 72.21 79.2
2018 75.8 77.08 74.19 72.32 79.34
2019 75.97 77.29 74.28 72.45 79.54
2020 76.11 77.44 74.41 72.54 79.75
20
80 78.89 79.03 79.2 79.34 79.54 79.75

78.6 78.86
78.2
77.86
78
75.97 76.11
75.5 75.68 75.8
75.15 75.41 75.35
76 74.69
74.2
ani
74
72.32 72.45 72.54
71.97 72.04 72.21
71.73 71.88
72 71.24
70.63
70
Total Masculin Feminin

Fig. 20 Speranța de viață la naștere, total și gen, în România în anii 2011‐2020
În Fig.20 și în Fig.21 se observă discrepanțele mari în ceea ce privește speranța de viață la
naștere între genuri (masculin și feminin), și medii (populația din urban și rural). Din grafice rezultă
că speranța de viață la genul feminin este mult mai mare față de genul masculin, și mai mare în
mediul urban față de cel rural, în toată perioada 2011‐2020.

78 77.29 77.44
76.91 77.08
76.6 76.58 76.72
76.36
75.94 75.97 76.11
75.68 75.8
76 75.5 75.41 75.35 75.5
75.15
74.69
ani
74.28 74.41
74.2 74.13 74.19
73.91 73.81 73.97
73.65
74
73.13
72.55
72
Total Urban Rural

Fig. 21 Speranța de viață la naștere, total și medii, în România în anii 2011‐2020

Pe judeţe şi gen, în anul 2020, speranţa medie de viaţă la naştere este ilustrată în tabelul 9.
La genul masculin, cea mai mare speranță de viață este în județul Vâlcea (77,94 ani), urmat de
Municipiul București (75,23 ani), iar pentru genul feminin, cea mai mare speranță de viață este tot în
Județul Vâlcea (84,52 ani), urmează Municipiul București (81,29 ani), cu mențiunea că în 11 județe
speranța de viață este de peste 80 de ani. Speranța de viață cea mai mică se înregistrează la
masculin în județele Tulcea (69,2 ani) și Giurgiu (70,41 ani) și pentru feminin în aceleași județe:
Tulcea (77,86 ani) și Giurgiu (77,88 ani).

Tabel 9. Speranţa de viaţă la naştere, pe sexe în România, în anul 2020
Judeţe cu o situaţie Judeţe cu o situaţie Judeţe cu o situaţie Judeţe cu o situaţie
favorabilă nefavorabilă favorabilă nefavorabilă
Masculin eo Masculin eo Feminin eo Feminin eo
Vâlcea 77.94 Tulcea 69.2 Vâlcea 84.52 Tulcea 77.86
M.Bucureşti 75.23 Giurgiu 70.41 M.Bucureşti 81.29 Giurgiu 77.88
Cluj 74.97 Călăraşi 70.47 Cluj 80.73 Satu‐Mare 78.13
Braşov 74.19 Satu‐Mare 70.54 Braşov 80.58 Călăraşi 78.3
Timiş 73.78 Brăila 70.82 Alba 80.33 Hunedoara 78.5
21
Din punctul de vedere al distribuției teritoriale, cea mai mare speranță de viață în anul 2020
a fost înregistrată în judeţul Vâlcea (81,22 ani), urmat de Mun. București (78,44 ani), și de judeţele:
Cluj (77,53 ani), Brașov (77,43 ani), Sibiu (76,98 ani) şi Timiș (76,93 ani); județul Vâlcea a fost singurul
județ cu speranța de viață de peste 80 ani. Speranță de viață mai mică a fost înregistrată în judeţele:
Tulcea (73,29 ani), Giurgiu (74,0 ani), Călărași (74,26 ani), Satu‐Mare (74,29 ani), Ialomița (74,6 ani).
Comparativ cu media pe total țară (75,99 ani), în 14 județe speranța de viață este mai mare,
iar în 28 județe speranța de viață este mai mică.
Figura de mai jos ilustrează speranța de viață în anul 2020, pe județe.
Dacă analizăm datele privind speranța de viață în anul 2020 (76,11 ani) față de anul
2019(75,97 ani), remarcăm creșteri ale speranței de viață în județele: Vaslui, Covasna. Județele la
care speranța de viață a scăzut au fost: Tulcea, Prahova, Ialomița. În 11 județe speranța de viață a
scăzut în 2020 față de 2019, într‐un județ a fost constantă, iar în 30 de județe a crescut.

Fig. 22 Speranța de viață în România în anul 2020

Speranța de viață pe județe și medii. Conform graficului de mai jos, în anul 2020, în afară de
județele Vâlcea și Hunedoara, toate celelalte județe, au avut speranța de viață mai mare în mediul
urban decât în cel rural. Cea mai mică diferență între urban și rural se înregistrează în județul
Suceava (0,96 ani), urmat de Caraș‐Severin (0,98 ani), Maramureș (1,16 ani), Ilfov (1,22 ani).
Diferență mare între urban și rural se înregistrează în Vaslui ( 5,09 ani), Bacău (4,89 ani), Dolj (4,57
ani), Galați (4,33 ani). Speranța de viață pe total țară pentru mediul urban în 2020 a fost 77,44 ani,
iar pentru mediul rural 74,41 ani.
Pe medii, comparativ 2020 cu 2011, a crescut speranța de viață, atât pentru urban, cât și
pentru rural, discrepanța între cele două medii rămânînd încă mare, și anume aceasta fiind mai mare
în urban față de rural.

22
M.Bucureşti 0 76.52
Vrancea 74.59 77.9
Vâlcea 82.54 79.35
Vaslui 72.52 77.61
Tulcea 71.9 75.1
Timiş 75.63 77.8
Teleorman 73.92 77.75
Suceava 75.9 76.86
Sibiu 74.88 78.01
Sălaj 74.14 76.61
Satu‐Mare 73.02 75.67
Prahova 74.56 77.2
Olt 73.3 76.7
Neamţ 74.42 77.84
Mureş 74.43 77.24
Mehedinţi 74.21 77.47
Maramureş 75.01 76.17
Ilfov 75.83 77.05
Iaşi 74.68 78.61
Ialomiţa 73.03 76.14
Hunedoara 75.85 75.17
Harghita 74.79 78.47
Gorj 75.66 77.27
Giurgiu 73.19 75.84
Galaţi 72.93 77.26
Dolj 72.94 77.51
Dâmboviţa 74.98 77.79
Covasna 74.58 76.8
Constanţa 73.3 76.92
Cluj 75.89 78.34
Călăraşi 73.25 75.61
Caraş‐S. 75.17 76.15
Buzău 73.68 77.55
Brăila 72.34 76.27
Braşov 75.41 78.19
Botoşani 73.74 76.35
Bistriţa‐N. 75.71 77.32
Bihor 74.09 77.08
Bacău 72.33 77.22
Argeş 74.48 78.2
Arad 74.67 76.03
Alba 75.78 77.41
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
rural urban

Fig. 23 Speranța de viață pe județe și medii în România în anul 2020

Speranța de viață pe județe și gen. Conform graficului de mai jos, în anul 2020, în toate
județele speranța de viață este mai mare la genul feminin față de genul masculin. Speranța de viață
pe total țară pentru genul masculin în 2020 a fost 72,54 ani, iar pentru genul feminin 79,75 ani,
diferența fiind cu 7,21 ani, mai mică la genul masculin față de feminin. Discrepanțele dintre speranța
de viață la genul feminin și genul masculin variază între 6,06 ani (cea mai mică diferență) în București
(speranța de viață 75,23 ani pentru masculin și 81,29 ani pentru feminin) și 8,73 ani (cea mai mare
diferență) în Buzău (speranța de viață 71,15 ani pentru masculin și 79,88 ani pentru feminin).
În anul 2020 speranța de viață a crescut mai mult pentru genul masculin comparativ cu
2011, astfel dacă comparăm anul 2020 când speranța de viață era 72,54 ani, cu anul 2011, când
speranța de viață era 70,63 ani, constatăm că a crescut (cu 1,91 ani). Creștere mare este și pentru
genul feminin în 2020 comparativ cu 2011 (cu 1,86 ani), de la 77,86 în 2011, la 79,75 în 2020.
23
75.2381.29
Vrancea 71.77 80.21
77.94 84.52
Vaslui 71.36 79.34
69.2 77.86
Timiş 73.7879.98
71.48 79.31
Suceava 72.76 80.19
73.7 80.25
Sălaj 71.99 78.81
70.54 78.13
Prahova 72.03 79.91
70.97 78.91
Neamţ 71.85 80.01
72.44 79.57
Mehedinţi 72.5778.89
72.35 79.06
Ilfov 72.57 80.1
73.13 80.27
Ialomiţa 70.82 78.65
72.2678.5
Harghita 73.0179.41
73.2379.59
Giurgiu 70.41 77.88
71.36 79.83
Dolj 71.89 79.11
72.11 79.68
Covasna 72.36 79.29
72.03 79.61
Cluj 74.2780.73
70.47 78.3
Caraş‐S. 72.4778.99
71.15 79.88
Brăila 70.82 79.21
74.1980.58
Botoşani 70.99 79.53
73.2679.8
Bihor 72.15 79.01
70.9 78.78
Argeş 73.1 79.4
71.93 79.01
Alba 73.44 80.33
0 20 40 60 80 100
feminin masculin

Fig. 24 Speranța de viață pe județe și gen în România în anul 2020

Conform Bazei de date Eurostat, speranța de viață în anul 2020 în România a fost de 74,2 ani,
aceasta fiind cu 6,4 ani sub media UE ‐ 27 (80,6 ani) si continuă să rămână penultima ca valoare
înaintea Bulgariei care a înregistrat cea mai mică valoare a speranței de viață din țările UE ‐ 28
(73,6). În ciuda faptului că speranţa de viaţă la naştere în România a crescut cu mai mult de patru ani
între 2000 și 2019 (de la71,2 până la 75,6 ani), în anul 2020 în contextul pandemiei COVID‐19 a
scăzut cu 1,4 ani față de anul 2019, de două ori mai mult față decât a scăzut în medie în UE în 2020
(0,7 ani) (Fig. 25).
24
Fig. 25 Speranța de viață la naștere, 2020
Sursă: Eurostat Database
Diferența de speranță de viață la 30 de ani între persoane cu cel mai mic și cel mai înalt nivel
de educație în anul 2016 pentru masculin și feminin este ilustrată în figura 26. Diferența este mai
mică la genul masculin.

Fig. 26 Diferențe în speranța de viață la vârsta de 30 de ani între persoanele cu cel mai mic și cel mai înalt nivel de educație,
2017 (sau cel mai apropiat an)
Sursă: Eurostat Database
În fig. 27 este prezentată evoluția anilor de viață sănătoși la naștere în România și EU ‐ 28. Indicatorul
ani de viață sănătoși reprezintă numărul așteptat de ani rămași de trăit de la o anumită vârstă fără limitări de
lungă durarată ale activității. Indicatorul se calculează scăzând din speranța de viață numărul de ani trăiți cu
limitări ale activității pe termen lung. Datele legate de limitări ale activității provin din ancheta asupra
veniturilor şi condiţiilor de viaţă (EU‐SILC).
În ultimii ani în România indicatorul a oscilat în jurul valorii de 59 de ani, la bărbați cât și la femei
(excepție 2019 când valoarea indicatorului este 60,6). În EU 28 indicatorul este peste 62 de ani în toată
perioada, și comparând cu valoarea indicatorului în EU 28 numărul de ani de viață sănătoși în România este cu
circa 5 ani mai mic.
25
65
64
Bărbați EU28
63
Bărbați România
62
Femei EU28
61 Femei România
60
59
58
57
56
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Fig. 27 Dinamica anilor de viață sănătoși la naștere, România și EU 28 în anii 2010‐2019
Sursă: BAZA DE DATE EUROSTAT

1.5. Fertilitatea generală
Fertilitatea se definește ca numărul de născuţi vii ce revin la 1000 femei de vârstă fertilă, de 15‐49 ani.
Pentru perioada studiată (2011‐2020), rata de fertilitate generală variază foarte mult de la un an
la altul, între 34,6 (n.vii ‰ femei de 15‐49 ani) în anul 2011 și 38,6 (n.vii ‰ femei de 15‐49 ani) în anul
2017 ‐ (valoarea cea mai mare a intervalului). În anul 2020 rata de fertilitate generală a fost de 34,0 (n.vii
‰ femei de 15‐49 ani) și este cea mai mică rată înregistrată în intervalul 2011‐2020. Pentru perioada
studiată, trendul este ascendent așa cum arată și fig. 28. Rata de fertilitate generală în 2020 este mai
mică cu 0,6 decât cea din 2011 și mai mică cu 4,6 decât cea mai mare rată a intervalului, cea din 2017 .

39 38.6
38.2 38.1 38.1
născuți vii la 1000 femei 15‐49
38 37.5
36.8
37 36.1
36 35.6
34.6
35
ani
34
34
33
32
31
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 28 Rata fertilității în România în anii 2011‐2020

Distribuția în profil teritorial a fertilității nu este uniformă. În anul 2020, cele mai mici rate ale
fertilităţii s‐au înregistrat în judeţele Caraș‐Severin (27,0 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani), Brăila (27,3 n.vii ‰
femei 15‐49 ani), Galați (27,9 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani), Vâlcea (28,4 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani),
Hunedoara (28,4 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani). O rată mai mare se constată în judeţele: Sălaj (43,6 n.vii ‰
femei de 15‐49 ani), Suceava (41,1 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani), Mureș (39,4 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani),
Bistrița‐Năsăud (39,2 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani), Brașov (38,8 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani). În anul 2020 ‐
19 județe au avut rate ale fertilității mai mari decât media, și 23 județe rate mai mici (fig. 29).
Dacă analizăm datele privind fertilitatea generală în anul 2020 (34,0 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani),
față de anul 2019 (38,1 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani), remarcăm scăderi ale ratei fertilității atât pe total și la
26
toate județele. Cele mai mici scăderi ale ratei au fost în județele: Tulcea, Mureș, Covasna, etc,. Cea mai
mare scădere a fost înregistrată în Vaslui, Iași, Bacău, etc..

Fig. 29 Rata fertilității în România în anul 2020

Comparând ratele fertilității în mediul urban și rural pentru femei de 15‐49 ani, constatăm că
într‐un județ (Olt) sunt aceleași valori valori ale ratelor în cele două medii. În rural ratele sunt mai mari
decât în urban în toate județele, diferențe mai mari ale ratei fertilității dintre urban și rural sunt în:
Brașov (32,9 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani în urban și 54,1 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani în rural), Covasna
(30,1 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani în urban și 47,1 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani în rural), Sibiu (30,5 n.vii ‰
femei de 15‐49 ani în urban și 42,6 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani în rural), Mureș (33,9 n.vii ‰ femei de 15‐
49 ani în urban și 45,3 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani în rural). În anul 2020, rata fertilității în mediul urban
are o valoare medie de 31,5 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani și 37,3 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani în rural.

27
M.Bucureşti 0 36.2
Vrancea 26.8 33.5
Vâlcea 28.1 28.7
Vaslui 28.6 35.5
Tulcea 29.2 30.3
Timiş 32.8 40.4
Teleorman 25.5 33.4
Suceava 36.4 44.9
Sibiu 30.5 42.6
Sălaj 38.9 47.7
Satu‐Mare 28.3 35.7
Prahova 28.7 34.2
Olt 30 30
Neamţ 27.1 31
Mureş 33.9 45.3
Ilfov 36.8 37.6
Iaşi 33.6 39
Ialomiţa 32.3 39.1
Hunedoara 26.9 34.3
Harghita 31.1 41.4
Gorj 25.9 31.4
Giurgiu 29.7 37
Galaţi 25.5 31.2
Dolj 29.8 36.9
Covasna 30.1 47.1
Constanţa 32.2 39
Cluj 35.1 42.2
Caraş‐S. 25.3 29.6
Buzău 26.8 34.9
Brăila 24 33.5
Braşov 32.9 54.1
Botoşani 28.4 35
Bihor 32.3 42.3
Bacău 27.7 32
Argeş 30.4 36.8
Arad 32.7 36.6
Alba 30.6 34.3
0 10 20 30 40 50 60
rural urban

Fig. 30 Rata fertilității pe județe și medii, în România în anul 2020
Dinamica fertilității pe medii. Analiza graficului de mai jos ne arată diferențe privind ratele
de fertilitate pe medii, astfel rata fertilității în mediul rural este mult mai mare decât media pe țară și
media din urban. În intervalul studiat rata oscilează în mediul urban, de la 31,0 n.vii ‰ femei de 15‐
49 ani în 2011(cea mai mică valoare a intervalului), la 36,6 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani în 2017(cea
mai mare valoare a intervalului). În 2020 rata fertilității ajunge la valoarea de 31.5 n.vii ‰ femei de
15‐49 ani. În mediul rural oscilează între 42,7 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani în 2013 (cea mai mare
valoare a intervalului), la 37,3 n.vii ‰ femei de 15‐49 ani în 2020, cea mai mică rată și singura sub 40
n.vii ‰ femei de 15‐49 ani.
28
45 42.7
41.1 40.7 41.3
40.1 40.2 40.2 40.5 40.4
40 37.3
38.2 38.6 38.1 38.1
36.8 37.5
35.6 36.1
35 34.6 36.6 36.3 36.4 34
35.1 35.2
34.4
33.2
30 32.0
31.0 31.5
25
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
TOTAL URBAN RURAL

Fig. 31 Fertilitatea pe medii în România în perioada 2011‐2020

Conform fig. 32 rata de fertilitate după grupa de vârstă a femeii, comparativ 2020 și 2011, a
suferit modificări importante la grupele de vârstă astfel: în 2020 a scăzut rata la 15‐19 ani, față de
2011. A crescut rata de fertilitate începând cu 20 de ani, la toate grupele de vârstă. Aceasta arată că
vârsta de procreere s‐a modificat, femeile aduc pe lume copii la vârste mai mari, la 25‐29 ani și 20‐24
ani sunt cele mai mari rate.

80 78.3
69.9
născuți vii la 1000 femei 15‐49
57.5 59 57.9
60 51.4
40 33.8
29.1 28.1
21.6
ani
20
3.9 6.2
0.2 0.4
0
2011 2020
15‐19 ani 20‐24 ani 25‐29 ani 30‐34 ani
35‐39 ani 40‐44 ani 45‐49 ani

Fig. 32 Rata de fertilitate după grupa de vârstă a femeii, în România, în anii 2011 și 2020

Pentru compararea mai corectă a fertilității între țări și regiuni se folosește rata totală a
fertilității, indicator ce corespunde numărului mediu de copii născuți de o femeie în întreaga ei
perioadă fertilă – 15‐49 ani.

Fig. 33 Rata totală de fertilitate în țările Uniunii Europene în anul 2019
Sursă: ECHI (European Core Health Indicators)

29
Comparativ cu țările UE (sursa ECHI), România în 2019 a avut o valoare estimată a ratei
totale a fertilității (1,77), mai mare decât media UE 27 (1,53), mai mare față de Ungaria (1,55) și
Bulgaria (1,58). Valorile ratei oscilează între valoarea maximă (1,88) în Franța și valoarea minimă
(1,14) în Malta. Valori mai mici decât România înregistrează în aproape toate țările: Austria, Elveția,
Cipru, Germania, Spania, Italia, Elveția, etc., iar mai mari în Franța (cea mai mare rată din UE).
Conform figurii de mai sus majoritatea țărilor au valori mici.

1.6. Sănătatea reproducerii

1.6.1. Avortul
Avortul se referă la terminarea sarcinii, indiferent de cauză, înainte ca produsul de concepţie
‐ fătul, să fie apt pentru viaţa extrauterină.
Numărul total al întreruperilor de sarcină în 2020 a fost de 31889 (tabel 10). În anul 2020,
cele mai multe întreruperi de sarcină au fost efectuate în M. București (5123), număr mare de
întreruperi au fost și în județele: Constanța (1559), Cluj (1480), Bacău (1247) şi Bihor (1236), iar cele
mai puține în Sălaj (150), valori mici înregistrându‐se și în: Giurgiu (190), Călărași (216), Olt (253),
Alba (291) (fig. 34).

Fig. 34 Rata întreruperilor de sarcină la 1000 femei fertile în România în anul 2020

Rata avorturilor în 2020 este de 7,5 ( la 1000 femei fertile 15‐49 ani). Cea mai mare rată a
fost de 22,8 (la %o femei fertile 15‐49 ani) în Covasna, rate mari au fost și în Ialomița, Teleorman,
Gorj, etc., iar rate mici în Olt 3,2 ( la 1000 femei fertile 15‐49 ani), rate mici au fost și în Arad, Giurgiu,
Sălaj etc.
Conform graficului de mai jos, în anul 2020, în 17 județe rata avorturilor la 1000 femei fertile
15‐49 ani a fost mai mare în urban decât în rural, în două județe a rămas constantă și în 23 de județe
este mai mică decât în rural. Rata medie a avorturilor raportate la 1000 femei fertile a fost de 7,0 ( la
1000 femei fertile 15‐49 ani) în urban și 8,2 ( la 1000 femei fertile 15‐49 ani) în rural.
30
M.Bucureşti 0.0 7.5

Vrancea 4.7 5.2
Vâlcea 6.8 3.9
Vaslui 8.6 6.1
Tulcea 7.2 10.7
Timiş 5.4 3.7
Teleorman 14.2 23.2
Suceava 5.8 4.0
Sibiu 9.8 6.0
Sălaj 3.3 3.8
Satu‐Mare 4.9 5.7
Prahova 3.8 3.7
Olt 3.2 3.2
Neamţ 8.3 7.1
Mureş 8.1 6.3
Mehedinţi 7.2 7.8
Maramureş 5.8 5.1
Ilfov 4.6 2.8
Iaşi 3.6 3.6
Ialomiţa 21.8 16.7
Hunedoara 3.3 4.1
Harghita 10.7 9.6
Gorj 14.7 11.7
Giurgiu 3.2 4.3
Galaţi 4.7 3.2
Dolj 8.3 5.8
Dâmboviţa 3.6 3.7
Covasna 24.8 20.6
Constanţa 5.9 12.7
Cluj 11.0 7.3
Călăraşi 2.5 6.0
Caraş‐Sev. 6.9 10.0
Buzău 13.4 12.0
Brăila 10.6 13.3
Braşov 6.8 9.5
Botoşani 6.1 3.9
Bihor 12.0 7.7
Bacău 9.3 11.9
Argeş 6.7 4.1
Arad 3.8 3.2
Alba 5.9 3.5
0 5 10 15 20 25
rural urban

Fig. 35 Rata întreruperilor de sarcină la 1000 femei fertile pe județe, în România în anul 2020

Întreruperile de sarcină au următoarea structură: la cerere, avort incomplet, avort provocat.
Ponderea cea mai mare din total întreruperi de sarcină, în perioada 2011‐2020 (conform tabelului de
mai jos) este deținută de întreruperile la cerere, care au un trend ușor descendent ca număr de
întreruperi și ponderi din total întreruperi, astfel, scad cu aproximativ 10%, de la 58,8% din total
întreruperi în 2011 (cea mai mare pondere), la 48,9% în 2020(cea mai mică pondere), iar ca număr
de la 60786 în 2011, la 15594 în 2020;
Întreruperile de sarcină la cerere în perioada 2011‐2020 sunt cele mai frecvente și sunt
urmate de întreruperi de sarcină prin avort incomplet, care cresc ca pondere de la 41,1% în 2011, la
50,7% în 2020, iar ca număr de întreruperi au un trend descrescător în perioada 2011‐2020, de la
42517 în 2011, la 16176 în 2020.
În perioada 2011‐2020, numărul total de întreruperi a scăzut continuu, ajungând în 2020 la
30,8% din numărul întreruperilor din 2011.
În 2020 au fost raportate foarte puține întreruperi de sarcină comparativ cu anii anteriori.

31
Tabel 10. Dinamica întreruperilor de sarcină în anii 2011‐2020
Intreruperi de sarcină
La cerere Av.incomplet Av.provocat
Anul Total La cerere Av.incomplet Av.provocat
(la % din (la % din (la % din
(cifre abs.) (cifre abs.) (cifre abs.) (cifre abs.)
total) total) total)
2011 103386 60786 58.8 42517 41.1 83 0.08
2012 88135 50532 57.3 37484 42.5 119 0.14
2013 86432 49061 56.8 37339 43.2 32 0.04
2014 78371 44283 56.5 33971 43.4 117 0.15
2015 70885 41056 57.9 29820 42.1 9 0.01
2016 63518 36696 57.8 26730 42.1 92 0.14
2017 56238 32236 57.3 23816 42.3 186 0.3
2018 52322 29737 56.8 22352 42.7 233 0.4
2019 47492 26862 56.6 20426 43.0 204 0.4
2020 31889 15594 48.9 16176 50.7 119 0.4

Raportat la 1000 născuți vii, valoarea ratei întreruperilor a scăzut de la 526,8‰ născuți vii în
2011, la 178,5‰ născuți vii în 2020 pentru total întreruperi de sarcină, fenomen asemănător și
pentru celelalte tipuri de întrerupere a sarcinii (la cerere, incomplet, provocat). Întreruperile de
sarcină raportate la 1000 femei de vârstă fertilă, urmează același trend descendent pentru totalul
întreruperilor de sarcină, scăzând de la 21,8‰ femei de 15‐49 ani în 2011, la 7,5 ‰ femei de 15‐49
ani în 2020, la fel și pentru celelalte tipuri (la cerere, incomplet, provocat) (tabel 11).

Tabel 11 Întreruperi de sarcină la 1000 născuți vii și la 1000 femei fertile (15‐49 ani) în România, în anii 2011‐2020
Întreruperi de sarcină la ‰ născuţi vii Întreruperi de sarcină la ‰ femei 15‐49 ani
Anul Av. Av. Av. Av.
Total La cerere Total La cerere
incomplet provocat incomplet provocat
2011 526.8 309.8 216.7 0.4 21.8 12.8 9.0 0.02
2012 438.3 251.3 186.4 0.6 18.7 10.7 8.0 0.03
2013 402.1 228.3 173.7 0.1 18.5 10.5 8.0 0.01
2014 387.0 218.7 167.8 0.6 16.8 9.5 7.3 0.03
2015 343.8 199.1 144.6 0.04 15.3 8.8 6.4 0.002
2016 303.0 175.0 127.5 0.4 13.8 8.0 5.8 0.02
2017 261.7 150.0 110.8 0.9 12.4 7.1 5.3 0.04
2018 243.8 138.6 104.1 1.1 11.9 6.8 5.1 0.05
2019 233.8 132.3 100.6 1.0 11.0 6.2 4.7 0.05
2020 178.5 87.3 90.6 0.7 7.5 3.7 3.8 0.03

Pe medii, cele mai multe întreruperi de sarcină în 2020 au fost la femei din mediul urban
(52,3%), iar comparativ cu anul 2011 valoarea ratei a crescut puțin (51,4% în urban ‐ în anul 2011)
(tab.12). În perioada 2011‐2020 întreruperile de sarcină pe medii au fost în urban peste 50%.
Tabel 12. Dinamica întreruperilor de sarcină pe medii în România, în anii 2011‐2020
Total‐ Urban‐ Urban‐ Rural‐ Rural‐
Anul
cifre absolute cifre absolute la % din total cifre absolute la % din total
2011 103386 53146 51.4 50240 48.6
2012 88135 45088 51.2 43047 48.8
2013 86432 43729 50.6 42703 49.4
2014 78371 39956 51.0 38415 49.0
2015 70885 36812 51.9 34073 48.1
2016 63518 33374 52.5 30144 47.5
2017 56238 28514 50.7 27724 49.3
2018 52322 27466 52.5 24856 47.5
2019 47492 24321 51.2 23171 48.8
2020 31889 16664 52.3 15225 47.7
32
În perioada 2011‐2020 cele mai multe întreruperi de sarcină s‐au efectuat la grupa de vârstă
25‐29 ani, în perioada 2012‐2018, și la 30‐34 ani în 2011, 2019 și 2020. Întreruperile de sarcină în
2020 comparativ cu 2011 au fost în scădere la 15‐19 ani, 20‐24 ani, 25‐29 ani, și sunt în creștere la
restul grupelor de vârstă, conform Tabel 13. Conform fig.39, în anul 2020 cele mai multe întreruperi
de sarcină au aparținut grupei de vârstă 30‐34 ani.
Tabel 13. Dinamica întreruperilor de sarcină în România, în anii 2011‐2020 (ponderi pe grupe de vârstă)
Grupa de vârstă
Total
Anii întreruperi sub 15 15‐19 20‐24 25‐29 30‐34 35‐39 40‐44 45‐49
50+ ani
de sarcină ani ani ani ani ani ani ani ani
2011 100.0 0.45 9.27 22.06 22.25 22.48 16.34 6.65 0.47 0.02
2012 100.0 0.54 8.56 21.55 22.93 22.31 16.89 6.67 0.53 0.02
2013 100.0 0.77 8.81 20.12 23.74 21.50 17.46 6.90 0.67 0.03
2014 100.0 0.69 9.30 19.54 24.51 21.25 17.27 6.77 0.64 0.03
2015 100.0 0.60 9.07 18.64 25.61 20.89 17.52 6.98 0.67 0.02
2016 100.0 0.65 9.38 18.70 24.22 21.09 17.60 7.58 0.75 0.03
2017 100.0 0.51 9.37 18.66 23.32 21.96 17.62 7.82 0.71 0.03
2018 100.0 0.55 9.33 18.35 22.82 22.63 17.57 7.94 0.78 0.02
2019 100.0 0.63 9.04 18.74 22.17 23.24 17.15 8.18 0.80 0.05
2020 100.0 0.59 8.61 18.13 21.63 24.02 17.15 8.90 0.91 0.06

2020
2019
2018
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00
50+ ani 45‐49 ani 40‐44 ani 35‐39 ani 30‐34 ani

25‐29 ani 20‐24 ani 15‐19 ani sub 15 ani

Fig. 36 Ponderea întreruperilor de sarcină pe grupe de vârstă din total întreruperi de sarcină,
în România, în anii 2011‐2020

25.00
21.63
24.02
18.13
17.15
20.00
15.00
8.90
8.61
10.00
0.91
5.00
0.59
0.06
0.00
sub 15 ani 15‐19 ani 20‐24 ani 25‐29 ani 30‐34 ani 35‐39 ani 40‐44 ani 45‐49 ani 50+ ani

Fig. 37 Ponderea întreruperilor de sarcină pe grupe de vârstă din total întreruperi de sarcină, în România, în anul 2020
Cu toate că nivelul general de cunoaştere a metodelor planificării familiale în rândul
populaţiei a crescut, utilizarea metodelor moderne de contracepţie deţine încă o pondere redusă în
33
rândul femeilor fertile tinere, pentru care, din păcate, avortul a rămas principalul mijloc de control şi
reducere a dimensiunii familiei, mărind în timp riscul îmbolnăvirilor şi al sterilităţii femeilor.
În condițiile în care numărul avorturilor efectuate în clinicile particulare nu se cunoaște cu
exactitate, numărul actual al avorturilor din România, deja mare, este subevaluat.

1.6.2. Sarcina
Sarcina şi naşterea sunt fenomene naturale, nu reprezintă o boală. Sarcina este starea
fiziologică a femeii ajunsă la maturitate sexuală, prin care trupul şi psihicul ei realizează armonia
deplină, împlinirea menirii sale biologice şi sociale, o perioadă de schimbări fizice şi psihice. Sarcina
este un proces fiziologic, o perioadă de aproximativ 9 luni (40 săptămâni) cuprinsă între fecundare şi
naştere. Numărul sarcinilor cunoaște un trend descendent, astfel că în 2020 comparativ cu 2011 au
fost cu 89258 de sarcini mai puține (fig. 38).

2020 50.0
2019 58.4
2018 60.8
2017 60.1
2016 59.4
2015 59.9
2014 60.4
2013 64.5
2012 61.6
2011 63.4
0 10 20 30 40 50 60 70

Fig. 38 Gravide la 1000 femei fertile (15‐49 ani) în România, în anii 2011‐2020

Principalele fenomene demografice legate de sarcină sunt redate în tabelul de mai jos. Dacă
în anul 2011, întreruperile de sarcină reprezentau 34,4% din total sarcini, în 2020 se ajunge la 15,1%
din total. Procentual numărul întreruperilor de sarcină a scăzut, însă și numărul sarcinilor a scăzut
considerabil (tabel 14). Dacă în anul 2011 ‐ 65,3% din sarcini se terminau printr‐o naștere cu un
născut viu, în 2020 ‐ 84,6% din sarcini se termină prin nașterea unui născut viu.

Tabel 14. Numărul de sarcini și ponderile lor din total sarcini în România, în anii 2011‐2020
Total sarcini
Anii
Total sarcini Prin naştere Prin întrerupere curs sarcină

Născuţi vii % Născut mort % Număr întreruperi %
2011 300439 196242 65.3 811 0.3 103386 34.4
2012 290018 201104 69.3 779 0.3 88135 30.4
2013 302135 214932 71.1 771 0.3 86432 28.6
2014 281654 202501 71.9 782 0.3 78371 27.8
2015 277812 206190 74.2 737 0.3 70885 25.5
2016 273893 209641 76.5 734 0.3 63518 23.2
2017 271863 214928 79.1 697 0.3 56238 20.7
2018 267622 214614 80.2 686 0.3 52322 19.6
2019 251228 203109 80.8 627 0.2 47492 18.9
2020 211181 178609 84.6 683 0.3 31889 15.1
Numărul sarcinilor a scăzut considerabil în perioada 2011‐2020, menținându‐se însă
aproximativ aceleași ponderi pe grupe de vârstă (tabel 15).
34

Tabel 15. Număr gravide nou depistate în România, în anii 2011‐2020
Total Grupa de vârstă a gravidei
Anii gravide nou sub 15 15‐19 40‐44 45‐49
20‐24 ani 25‐29 ani 30‐34 ani 35‐39 ani 50+ ani
depistate ani ani ani ani
2011 130756 588 13010 35314 39881 27567 11589 2566 238 3
2012 129380 619 12073 33849 42474 28366 10108 1816 70 5
2013 135615 734 12456 33499 45615 29035 12048 2134 90 4
2014 129723 654 12675 31160 44466 27897 11076 1726 68 1
2015 129729 511 10649 29434 44265 30416 12513 1847 87 7
2016 128932 518 10984 29016 43486 29734 12905 2190 97 2
2017 120851 504 9770 27943 39552 28779 11986 2205 109 3
2018 114554 543 9293 25038 37407 28599 11519 2051 98 6
2019 109210 531 8073 23717 35147 28972 10539 2148 82 1
2020 102063 563 7537 23013 32558 26400 9950 1941 96 5

35000 32558
30000 26400
25000 23013
20000
15000
9950
10000 7537
5000 1941
563 96 5
0
sub 15 15‐19 20‐24 25‐29 30‐34 35‐39 40‐44 45‐49 50+ ani
ani ani ani ani ani ani ani ani

Fig. 39 Număr gravide nou depistate pe grupe de vârstă în România, în anul 2020

Așa cum se observă din fig. 39, cele mai multe sarcini sunt la grupa de vârstă 25‐29 ani,
situație pe care o regăsim în toată perioada studiată, cresc ușor la sub 15 ani, 45‐49 ani și la 50 + ani
(vezi tabel 15).

1.7. Mortalitatea

1.7.1. Mortalitatea generală

Mortalitatea măsoară totalitatea deceselor în cadrul unei populaţii pe parcursul unei perioade
definite de timp. Variaţia ratelor de mortalitate, în mare măsură, determină nivelul sporului natural şi al
speranţei de viaţă. Mortalitatea este indicatorul cel mai sensibil influenţat de factori socio‐economici şi
biologici (mediul ambiant, stilul de viaţă), precum și de serviciile de sănătate.
În anul 2020, numărul deceselor a fost de 297345, ceea ce corespunde unei rate brute de
mortalitate de 13,4‰ locuitori.
Dinamica mortalității pe gen. Se remarcă menținerea și în anul 2020 a supramortalității
masculine 14,7‰ (158506 decese), în comparaţie cu mortalitatea feminină de 12,3‰ (138839
decese). Din graficul de mai jos, se observă în perioada studiată (2011‐2020), discrepanța mare între
genuri cu supramortalitatea masculină, cu valori ale ratei brute a mortalității între 12,0‰ în 2013
(cea mai mică valoare a intervalului) și 14,7‰ în 2020 (cea mai mare valoare a intervalului). Pentru
35
genul feminin, valoarea ratei variază între 10,4‰, în 2011 și 2013 (cea mai mică valoare a
intervalului), și 12,3‰ în 2020 (cea mai mare rată a intervelului).
În 2020, comparativ cu rata mortalității pe total țară, rata mortalității la genul feminin este mai
mică decât media pe țară (cu 1,2‰), iar la genul masculin rata mortalității este mai mare (cu 1,2‰).

15 14.7
14 13.4
12.8
12.6 12.5 12.6 12.6
13 12.3 12.3
12.1 12.2
12.0 11.8 12.0
11.8 11.6 11.7
12 11.4 11.5
11.2 11.2 11.1 11.1 11.1
10.8 10.9
10.6 10.7
11 10.4 10.4
10
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
TOTAL MASCULIN FEMININ

Fig. 40 Mortalitatea pe total și gen în România, în anii 2011‐2020

Dinamica mortalității pe medii. Reprezentarea grafică de mai jos arată pentru anul 2020 o
rată a mortalității mai mare în mediul rural 15,5‰ (149461 decese) decât în mediul urban 11,8‰
(147884 decese). Fenomenul se poate datora îmbătrânirii populaţiei în mediul rural, migraţiei
populaţiei tinere către zonele urbane în căutare de locuri de muncă.
Din graficul de mai jos se remarcă în toată perioada studiată (2011‐2020), discrepanța mare
între medii, mortalitatea crescută în mediul rural, cu valori ale ratei brute a mortalității între 13,8‰
în 2013 (cea mai mică valoare a intervalului) și 15,5‰ în 2020 (cea mai mare valoare a intervalului).
Pentru mediul urban, valoarea ratei mortalității variază între 9,0‰ în 2011 (cea mai mică valoare a
intervalului) și 11,8‰ în 2020 (cea mai mare valoare a intervalului).
În 2020, comparativ cu rata mortalității pe total țară, rata mortalității în urban este mai mică
decât media pe țară (cu 1,6‰), iar în rural rata mortalității este mult mai mare (cu 2,2‰ mai mare).
15.5
16
14.1 14.2 14.0 14.3 14.0 14.2 14.3
15 13.8 14.0
13.4
14
13 11.8 11.6 11.8 12.0 11.7 11.8
11.2 11.4 11.2 11.5
12
9.8 9.8 10.0 10.1 10.0
11 9.5
9.0 9.3 9.2
10
9
8
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
TOTAL URBAN RURAL

Fig. 41 Mortalitatea pe medii în România în anii 2011‐2020

Discrepanțele mari între decesele pe medii urban ‐ rural și pe gen masculin ‐ feminin explică
celelalte fenomene demografice. Vârsta, sexul, ereditatea sunt determinanți ai stării de sănătate
asupra cărora indivizii au un control redus, însă la aceștia se adaugă condițiile de viață, de muncă,
alimentația, furnizarea de servicii de sănătate, adresabilitatea indivizilor.
Analizând graficul 42 privind mortalitatea generală pe grupe de vârstă și gen în anul 2020,
putem afirma că ratele mortalității generale cresc peste medie pe țară (13,4‰), pentru genul
masculin de la vârsta de 60‐64 ani, și pentru genul feminin de la vârsta de 55‐59 ani.
36
160
110
60
10 0 ani
1‐4 ani
5‐9 ani
10‐14 ani
15‐19 ani
20‐24 ani
25‐29 ani
30‐34 ani
35‐39 ani
40‐44 ani
45‐49 ani
50‐54 ani
55‐59 ani
60‐64 ani
65‐69 ani
70‐74 ani
75‐79 ani
80‐84 ani
85 ani si…
‐40
total masculin feminin

Fig. 42 Mortalitatea pe total, gen și grupe de vârstă în România în anul 2020

La toate grupele de vârstă mortalitatea masculină este mai mare decât media pe țară a
grupei de vârstă respective și decât mortalitatea feminină la aceeași grupă de vârstă.
160
110
60
10
0 ani
1‐4 ani
5‐9 ani
10‐14 ani
15‐19 ani
20‐24 ani
25‐29 ani
30‐34 ani
35‐39 ani
40‐44 ani
45‐49 ani
50‐54 ani
55‐59 ani
60‐64 ani
65‐69 ani
70‐74 ani
75‐79 ani
80‐84 ani
85 ani si…
‐40
total urban rural

Fig. 43 Mortalitatea pe total, medii și grupe de vârstă în România în anul 2020

Analizând graficul 43 privind mortalitatea generală pe grupe de vârstă și medii în anul 2020,
putem afirma că ratele mortalității generale cresc peste medie pe țară (13,4‰), pentru mediul
urban de la vârsta de 60‐64 ani, și pentru mediul rural de la vârsta de 55‐59 ani.

Fig 44 Mortalitatea standardizată în România în anul 2020

Distribuția în profil teritorial a ratei mortalității standardizate în România, nu este uniformă.
În anul 2020, cele mai mici rate ale mortalității s‐au înregistrat în judeţele Vâlcea (8,5‰), Mun.
București (11,2‰), Timiș (11,8‰), Cluj (12,0‰), Brașov (12,4‰). O rată mare a fost înregistrată în
37
judeţele: Giurgiu (15,9‰), Tulcea (15,6‰), Călărași (15,4‰), Satu‐Mare (15,3‰), Olt (15,1‰). În
anul 2020 – 31 de județe au avut rate mai mari decât media, iar 11 județe rate mai mici.
Analiza ratelor de mortalitate standardizată în anul 2020 față de anul 2019, arată creșteri
ale ratei în toate județele. Creșteri mai mari au fost în următoarele județe: Bistrița‐Năsăud,
Hunedoara, Maramureș, Prahova. În alte județe rata a crescut mai puțin, cea mai mică creștere a
fost în: Vaslui, Galați, Buzău, Mehedinți.
M.Bucureşti 10.6 12.1

Vrancea 11.5 14.3
Vâlcea 7.4 9.6
Vaslui 11.9 15.2
Tulcea 14.0 17.0
Timiş 11.1 12.7
Teleorman 12.0 15.4
Suceava 12.4 15.2
Sibiu 11.3 13.9
Sălaj 13.2 15.4
Prahova 12.8 16.2
Olt 13.5 16.8
Neamţ 12.2 15.4
Mureş 12.8 15.1
Ilfov 12.3 15.0
Iaşi 11.5 14.0
Ialomiţa 13.5 16.9
Hunedoara 13.9 15.8
Harghita 11.9 14.1
Gorj 12.7 14.5
Giurgiu 14.2 17.7
Galaţi 11.6 15.0
Dolj 13.0 15.1
Covasna 13.0 14.3
Cluj 11.4 12.6
Caraş‐S. 12.7 15.0
Buzău 12.1 15.4
Brăila 12.7 15.8
Braşov 11.3 13.5
Botoşani 13.3 15.9
Bihor 14.1 15.3
Bacău 13.4 15.9
Argeş 12.5 15.3
Arad 13.7 15.8
Alba 11.8 13.9
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0
feminin masculin

Fig. 45 Mortalitate standardizată pe județe și gen în România, în anul 2020

Analiza mortalității standardizate pe județe și gen în anul 2020, ne arată o supramortalitate
masculină, în toate județele, același fenomen fiind în toată perioada studiată 2011‐2020. Cea mai
mare discrepanță la mortalitate standardizată pe județe și gen în anul 2020 a fost înregistrată în
Giurgiu, Ialomița, Teleorman, Galați, Buzău. Județe la care diferența dintre rata mortalității la genul
masculin și feminin este mică sunt: Cluj, Bihor, Mehedinți, Covasna, Mu. București.
Analiza mortalității standardizate pe județe și medii în anul 2020, ne arată rata mortalității
mult mai mare în mediul rural față de mediul urban. Un singur județ are mortalitate mai mare în
38
urban decât în rural, și anume județul Vâlcea. Cea mai mare diferență la mortalitate între mediul
rural și cel urban în anul 2020 a fost înregistrată în: Bihor, Mehedinți, Dolj, Bacău, Constanța.
Județele la care diferența dintre rata mortalității în rural și urban este mică sunt: Hunedoara, Ilfov,
Maramureș, Giurgiu, Gorj, Alba.
M.Bucureşti 0 10.7
Vrancea 11.6 14.2
Vâlcea 10.4 7.8
Vaslui 12.2 15.5
Tulcea 13.8 17.5
Timiş 10.7 13.5
Teleorman 12.2 15.2
Suceava 12.6 15.2
Sibiu 11.3 15.2
Sălaj 12.2 16.2
Prahova 12.7 16.5
Olt 13.2 17.0
Neamţ 12.2 15.4
Mureş 12.1 16.2
Ilfov 12.9 14.4
Iaşi 10.8 14.8
Ialomiţa 13.3 17.0
Hunedoara 14.5 14.8
Harghita 11.4 14.8
Gorj 12.6 14.9
Giurgiu 14.9 17.1
Galaţi 11.9 15.3
Dolj 11.9 16.7
Covasna 12.0 15.8
Cluj 10.5 14.4
Caraş‐S. 12.8 15.4
Buzău 11.9 15.4
Brăila 12.8 16.2
Braşov 11.3 14.8
Botoşani 13.4 16.1
Bihor 12.2 17.5
Bacău 12.4 16.9
Argeş 11.8 16.0
Arad 13.3 16.5
Alba 11.9 14.3
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0
rural urban

Fig. 46 Mortalitate standardizată pe județe și medii în România, în anul 2020

14.0
13.4
13.0
12.0
11.8 11.8 11.7
12.0 11.6
11.4 11.5
11.2 11.2
11.0
10.0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 47 Rata mortalității generale în România, în anii 2011‐2020
39
Rata brută a mortalităţii generale are un trend ascendent (fig. 47), crește în perioada 2011‐
2018, de la 11,2‰ locuitori (anul 2011) la 12,0‰ locuitori (anul 2018) scade la 11,7‰ locuitori (anul
2019), și crește la cea mai mare rată în anul 2020 (13,4‰ locuitori).

1.7.2. Mortalitatea standardizată la populația standard a Europei
Rata mortalităţii standardizate la populația standard a Europei urmează un trend descendent, de la
8,6‰ locuitori în 2011, la 7,9‰ locuitori în 2019, și o creștere la 8,8 ‰ locuitori în 2020 (fig. 48).

9.0 8.8
8.6 8.6
8.3 8.3 8.4
8.2 8.2 8.2
7.9
la 1000 locuitori
8.0
7.0
6.0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 48 Rata mortalității standardizate în România, în anii 2011‐2020

Pentru compararea nivelelor de mortalitate generală interjudeţene și internaționale se
utilizează rata standardizată de mortalitate (RSM). Calcularea unor rate standardizate permite
compararea populațiilor, eliminând diferențele generate de structura diferită pe grupe de vârste.
Conform valorilor RSM, în plan european, statele membre EU au rata standardizată a mortalității de
(5,6‰), în timp ce România (8,5‰) se situează printre ţările cu nivel crescut al ratei, alături de
Ungaria (8,1‰), Bulgaria (9,1‰) și Republica Moldova (care înregistrează cea mai mare rată a
mortalității ‐ 10,4‰) (fig. 51). Rate mici ale mortalității se înregistrează în Spania (4,6‰), Franța
(4,6‰), Luxemburg (4,6‰), Italia (4,7‰).

12 10.4
9.7 10.0
10 9.1
8.1 8.5
la 1000 locuitori
8 7.2 7.2 7.5 7.5

6.4
5.6
5.1 5.1 5.3 5.3 5.4 5.4 5.4 5.5 5.6
6 4.5 4.6 4.6 4.6 4.7 4.8 4.9 4.9
4
2
0

Fig. 49 Rata mortalității standardizate în țările Uniunii Europene, în ultimul an disponibil
Sursa: (H.F.A. august 2019)

40
1.7.3. Mortalitatea infantilă

Mortalitatea infantilă (0‐1 an) este un indicator important care oglindeşte atât starea socio‐
economică a unei populaţii, cât şi activitatea generală a sectorului sanitar în totalitatea sa.
Foarte importantă este şi analiza pe grupe de vârstă a acestui indicator:
‐ rata mortalităţii infantile neonatale precoce (0‐6 zile) sau timpurie este partea din
mortalitatea infantilă care exprimă intensitatea deceselor infantile în primele şase zile de la naştere.
‐ rata mortalităţii infantile neonatale (0‐27 zile) reprezintă partea din mortalitatea infantilă,
care exprimă intensitatea deceselor infantile în primele 27 de zile de la naştere.
‐ rata mortalităţii infantile postneonatale (28‐365 zile) este partea din mortalitatea infantilă
care exprimă intensitatea deceselor ce survin în intervalul de la 28 zile până la vârsta de 1 an.
Decesele sub un an continuă trendul descendent, de la 1850 decese în anul 2011 la 1097
decese în anul 2020 (datele publicate la data efectuării lucrării), astfel încât rata mortalității infantile
este în scădere semnificativă, de la 9,4 la 1000 născuţi vii în anul 2011 la 5,7‰ născuți vii în 2019, și
6,1‰ născuți vii în 2020, mai mică cu 3,3‰ față de 2011 (fig. 50).
10.0 9.4
9.0
9.0 8.1
7.8
8.0 7.3
6.7 6.4
7.0 5.9 6.1
5.7
6.0
5.0
4.0
3.0
2.0
1.0
0.0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 50 Evoluția ratei mortalității infantile (0‐1 an) în România, în perioada 2010‐2019
10.3
11
12 9.1
10
7.9
7.1
6.7
8
5.8
5.6
5.6
5.1
4.8
4.7
6
3.8
3.8
3.7
3.7
3.6
3.6
3.4
3.4
3.3
3.3
3.2
4
2.9
2.8
2.8
2.6
2.6
2.6
2.4
2.4
4
3
2.1
2.1
2.1
2.1
1.6
2
0

Fig. 51 Rata mortalității infantile în anul 2019
Sursă: Eurostat Database.

În Uniunea Europeană, în anul 2019, rata mortalității infantile oscilează între valoarea
maximă de 6.7 la ‰ născuți vii înregistrată în Malta, și valoarea minimă de 1.6 la ‰ născuți vii în
Estonia. Rata mortalităţii infantile în România (5,8 ‰ născuți vii) ocupă penultimul loc în EU 27 (după
Malta), având o valoare mai mare cu 2.4 decât media EU ‐ 27 (3.4 ‰ născuți vii), fiind urmată de
Bulgaria, Slovacia, Luxemburg, Polonia, Franța, etc. (vezi fig. 51).
Conform Eurostat Database, în anul 2019 13 țări au valori sub media EU ‐ 27, restul au valori
peste medie. Alături de România, în Europa cu valori mari ale ratei mortalității infantile mai sunt:
Azerbaijan (11.0 ‰ născuți vii), Albania (10.3 ‰ născuți vii), Turcia (9.1‰ născuți vii). Țările vecine
41
României prezintă următoarea situație privind mortalitatea infantilă: Bulgaria a înregistrat o rată de
5,6‰ născuți vii (a avut valori mai mici cu 0,2 decât România), și valori cu 2,2 peste media
europeană, Ungaria a avut o rată de 3.6‰ născuți vii (cu valori mai mici cu 2,2 decât România), a
avut valori cu 0.2 peste media europeană. Valori mici la nivel european, mult sub medie se
înregistrează în Slovenia, Finlanda, Suedia, Norvegia, Italia, Muntenegru,Cehia, etc.
Distribuția în profil teritorial a mortalităţii infantile, în anul 2020, nu este uniformă.
Cea mai mică rată a mortalităţii infantile în 2020 a fost în M.București (2.8 ‰ născuți vii),
rate mici s‐au înregistrat și în Buzău (3,7 ‰ născuți vii), Vaslui (3,8 ‰ născuți vii), Vrancea (4,4 ‰
născuți vii), Timiș (4,6 ‰ născuți vii). Rata cea mai mare a mortalităţii infantile a fost înregistrată în
județul Satu‐Mare (12,8 ‰ născuți vii), rate mari au fost înregistrate și în Tulcea (10,8 ‰ născuți vii),
Olt (10,6 ‰ născuți vii), Suceava (9,2 ‰ născuți vii), Mureș (8,8 ‰ născuți vii). În 24 de județe
valorile mortalității infantile au fost peste media pe România (6,1‰ născuți vii), iar 16 județe au avut
valori sub medie.
M.Bucureşti 2.8
Vrancea 4.4
Vâlcea 5.6
Vaslui 3.8
Tulcea 10.8
Timiş 4.6
Teleorman 5.2
Suceava 9.2
Sibiu 7.2
Sălaj 6.2
Satu‐Mare 12.8
Prahova 5.5
Olt 10.6
Neamţ 5.6
Mureş 8.8
Mehedinţi 6.9
Maramureş 7.5
Ilfov 5.6
Iaşi 4.6
Ialomiţa 6.9
Hunedoara 5.9
Harghita 8.0
Gorj 6.6
Giurgiu 4.7
Galaţi 7.0
Dolj 7.0
Dâmboviţa 4.6
Covasna 8.7
Constanţa 7.3
Cluj 5.0
Călăraşi 7.3
Caraş‐S. 4.7
Buzău 3.7
Brăila 7.1
Braşov 7.7
Botoşani 6.9
Bistriţa‐N. 7.5
Bihor 7.2
Bacău 6.0
Argeş 5.5
Arad 6.3
Alba 6.6
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0

Fig. 52 Mortalitatea infantilă în România, în anul 2020

42
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității infantile în anul 2020 față de anul 2019,
remarcăm creșteri ale mortalității infantile în județele: Satu‐Mare, Olt, Covasna. Cele mai mari
scăderi ale ratei mortalității infantile au fost în Vrancea, Tulcea, Buzău. Creșteri ale ratei mortalității
infantile în 2020 față de 2019 au fost în 23 județe, în 19 județe rata a scăzut.
Mortalitatea infantilă, în anul 2020, pe medii, este mult mai mare în mediul rural (7,4‰
născuți vii) comparativ cu mediul urban (5,1 ‰ născuți vii) și față de media pe total țară (6,1‰
născuți vii).
8.0 7.4
6.1 6.3
5.9
6.0 5.1
4.0
2.0
0.0
total urban rural masculin feminin

Fig. 53 Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii, total, medii și gen, în anul 2020

Mortalitatea infantilă, în anul 2020, pe gen, este mai mare pentru genul masculin (6,3‰
născuți vii) comparativ cu genul feminin (5,9‰ născuți vii) și față de media pe total țară (6,1‰
născuți vii).
Dinamica mortalității infantile pe medii. Pe medii, mortalitatea infantilă este mult mai mai
mare în mediul rural decât în mediul urban. În urban, scade de la 7,5‰ născuți vii în 2011, la 4,4‰
născuți vii în 2019, și crește la 5,1‰ născuți vii în 2020; în mediul rural, scade mult de la la 11,8‰
născuți vii în 2011, la 7,2‰ născuți vii în 2019 și crește la 7,4‰ născuți vii în 2020 .
14 11.8 11.8
12 10.7
9.7 9.3
10 9 8.3 8.1
9.4 8.1 7.3 7.2 7.4
8 7.3
7.8 6.7
6 6.4 5.7 6.1
7.5 5.9
6.6 6.3
4 5.9 5.7 5.4 5 4.8 5.1
2 4.4
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
total urban rural

Fig. 54 Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii, total și medii, în anii 2011‐2020

Tabel 16. Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii pe sexe şi medii în România, în anii 2011‐2020
(la 1000 născuți vii)
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Total 9.4 9 7.8 8.1 7.3 6.7 6.4 5.9 5.7 6.1
Urban 7.5 6.6 6.3 5.9 5.7 5.4 5 4.8 4.4 5.1
Rural 11.8 11.8 9.7 10.7 9.3 8.3 8.1 7.3 7.2 7.4
Masculin 10.6 9.6 8.6 9.4 8 7.6 7.1 6.5 6.1 6.3
Feminin 8.2 8.4 7 6.7 6.6 5.7 5.6 5.3 5.2 5.9
43
Dinamica mortalității infantile pe gen. Mortalitatea infantilă la genul masculin este mult mai
ridicată decât la genul feminin. La masculin, scade mult de la 10,6‰ născuți vii în 2011, la 6,1‰
născuți vii în 2019, și crește la 6,3‰ născuți vii în 2020; la feminin, scade deasemenea mult de la
8,4‰ născuți vii în 2012, la 5,2‰ născuți vii în 2019, și crește la 5,9‰ născuți vii în 2020.

10.6
11.0
9.6 9.4
10.0
9.4 8.6
9.0 9.0 8.0
7.6
8.0 7.8 8.1 7.1
8.2 8.4 7.3 6.5 6.3
7.0 6.1
6.7 6.4
6.0 7.0 5.9 6.1
6.7 6.6 5.7
5.0 5.7 5.9
5.6 5.3 5.2
4.0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
total masculin feminin

Fig. 55 Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii, total și gen, în anii 2011‐2020

Conform tabelului 17 și fig. 56 cele mai frecvente decese în cadrul mortalității infantile sunt
decese neonatale (0‐27 zile).
Tabel 17. Rata mortalităţii infantile (la 1000 născuţi vii) pe vârste în România, în perioada 2011–2020
0–6 zile 0‐27 zile 28‐365 zile

Anii Mortalitate infantilă
(neo.precoce) (neonatală) (postneonatală)
2011 9.4 3.5 5.3 4.1
2012 9.0 3.2 4.7 4.3
2013 7.8 3.3 4.6 3.3
2014 8.1 3.2 4.8 3.3
2015 7.3 2.9 4.2 3.1
2016 6.7 2.5 3.7 3
2017 6.4 2.3 3.5 2.8
2018 5.9 2.3 3.4 2.5
2019 5.7 2.3 3.3 2.4
2020 6.1 2.4 3.6 2.6
10
9.4
8.1
7.8
7.3
8
6.7
6.4
6.1
5.9
5.7
la 1000 nascuti vii
5.3
6
4.8
4.7
4.6
4.3
4.2
4.1
3.7
3.6
3.5
3.5
3.4
3.3
3.3
3.3
3.3
3.2
3.2
3.1
2.9
4
2.8
2.6
2.5
2.5
3
2.4
2.4
2.3
2.3
2.3
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
0‐6 zile 0‐27zile 28‐365 zile total

Fig. 56 Evoluţia mortalităţii infantile pe vârste în România, în anii 2011‐2020 (la 1000 născuţi vii)
Mortalitatea infantilă are un trend descendent atât pe total, cât și pentru toate grupele de
vârstă (0‐6 zile, 0‐27 zile, 28‐365 zile.

44
Mortalitatea neonatală precoce (0‐6 zile) în 2020 a avut o rată(2,4‰ născuți vii) mai mare
cu 0,1‰ născuți vii decât valoarea ratei din 2019 ‐ (2,3‰ născuți vii), având un trend descendent în
perioada 2011‐2020. Decesele neonatale precoce 0‐6 zile dețin o pondere importantă, și anume
38,6% din decesele infantile și 66,2% din decesele neonatale (0‐27 zile).

Tabel 18. Mortalitatea neonatală precoce (0‐6 zile) la 1000 născuţi vii în România, în anii 2011‐2020 (la 1000 născuții vii)
Total Masculin Feminin Urban Rural
Anul
cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici cifre abs. Indici
2011 695 3.5 420 4.2 275 2.9 331 3.1 364 4.1
2012 639 3.2 364 3.5 275 2.8 267 2.5 372 4.0
2013 699 3.3 405 3.7 294 2.8 338 2.9 361 3.7
2014 650 3.2 395 3.8 255 2.6 274 2.5 376 4.1
2015 597 2.9 344 3.2 253 2.5 275 2.4 322 3.5
2016 524 2.5 299 2.8 225 2.2 252 2.2 272 2.9
2017 491 2.3 273 2.5 218 2.1 210 1.8 281 2.9
2018 464 2.3 256 2.4 208 2.1 210 1.8 254 2.7
2019 456 2.3 263 2.5 193 2.0 214 1.9 242 2.7
2020 423 2.4 225 2.4 198 2.3 204 2.1 219 2.6
Analiza pe gen și medii ne arată că mortalitatea neonatală precoce (0‐6 zile) urmează
același trend descendent începând din 2011 până în 2020, mai multe decese se produc la genul
masculin și în mediul rural (tabelul 18). La genul masculin, scade de la 4,2‰ născuți vii în 2011, la
2,4‰ născuți vii în 2020, iar la genul feminin, scade de la la 2,9‰ născuți vii în 2011, la 2,3‰ născuți
vii în 2020. În mediul rural, scade de la 4,1‰ născuți vii în 2011, la 2,6‰ născuți vii în 2020, iar în
mediul urban, scade de la 3,1‰ născuți vii în 2011, la 2,1‰ născuți vii în 2020.
3.7
2.7
1.7
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
masculin feminin urban rural

Fig. 57 Mortalitatea neonatală precoce (0‐6 zile) la 1000 născuți vii pe gen și medii în România, în anii 2011‐2020

Repartiția pe gen evidențiază faptul că mortalitatea neonatală precoce (0‐6 zile) urmează
același trend descendent începând din 2011 până în 2020, mai multe decese se produc la genul
masculin (tabelul 18 și fig. 57).
Repartiția pe medii arată că mortalitatea neonatală precoce (0‐6 zile) urmează același trend
descendent începând din 2011 până în 2020, mai multe decese se produc în mediul rural (tabelul 18
și fig. 57).
Conform Eurostat Database, în Europa, în anul 2019, rata mortalității 0 ‐ 6 zile oscilează între
valoarea maximă de 2.9 la ‰ născuți vii înregistrată în Macedonia, și valoarea minimă de 0.4 la ‰
născuți vii în Estonia. Rata mortalităţii infantile în România are o valoare de 2.3 la ‰ născuți vii, vezi
(fig. 58). Alături de România cu valori mari, dar mai mici decât România este și Bulgaria (2.2‰
născuți vii). Valori mici la nivel european, se înregistrează în Cehia, Finlanda, Norvegia, Suedia,
Spania, Estonia, Islanda etc.

45
3.5
2.8 2.9
3.0 2.6
2.3 2.3
la 1000 născuți vii
2.5 2.1 2.1 2.1 2.2 2.2
1.8 1.8 1.8 1.9 2.0 2.0
2.0 1.7
1.4
1.5 1.2 1.2 1.3 1.3
0.9 1.0 1.0
1.0 0.7 0.8
0.4 0.4
0.5
0.0

Fig. 58 Mortalitatea 0‐6 zile în unele țări ale Uniunii Europene, în anul 2019 Sursa: (EUROSTAT Database)

Mortalitatea neonatală (0‐27 zile) în 2020 (3,6‰ născuți vii) față de 2019(3,3‰ născuți vii)
a crescut cu 0,3‰ născuți vii, dar se menține la un nivel foarte ridicat, 58,2% din decesele infantile în
2020 și 58,2% din decesele infantile în 2019, reprezentând mai mult de jumătate din decesele
înregistrate la copiii sub 1 an. Mortalitatea neonatală cunoaşte o tendinţă de scădere în intervalul de
timp 2011‐2020, de la 5,3‰ născuţi vii în 2011, la 3,6‰ născuţi vii în 2020.

Tabel 19. Mortalitatea neonatală (0‐27 zile) la 1000 născuţi vii în România, în anii 2011‐2020 (la 1000 născuții vii)
Anul
2011 1043 5.3 606 6.0 437 4.6 514 4.8 529 5.9
2012 954 4.7 541 5.2 413 4.2 410 3.8 544 5.9
2013 980 4.6 557 5.0 423 4.1 477 4.0 503 5.2
2014 975 4.8 589 5.7 386 3.9 413 3.7 562 6.1
2015 863 4.2 491 4.6 372 3.7 407 3.6 456 4.9
2016 779 3.7 448 4.2 331 3.3 361 3.1 418 4.4
2017 761 3.5 429 3.9 332 3.2 328 2.8 433 4.5
2018 702 3.4 396 3.7 306 3.0 319 2.8 383 4.1
2019 671 3.3 374 3.6 297 3.0 304 2.7 367 4.0
2020 639 3.6 334 3.6 305 3.5 302 3.2 337 4.0

6.5
5.5
4.5
3.5
2.5
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 59 Mortalitatea neonatală (0‐27 zile) la 1000 născuți vii pe gen și medii în România, în anii 2011‐2020
Analiza pe gen a mortalității neonatale (0‐27 zile), arată că aceasta urmează același trend
descendent începând din 2011 până în 2020, mai multe decese se produc la genul masculin (tabelul
19 și fig. 59). La masculin scade de la 6,0‰ născuţi vii în 2011, la 3,6‰ născuţi vii în 2020. La feminin
scade de la 4,6‰ născuţi vii în 2011, la 3,5‰ născuţi vii în 2020.
Analiza pe medii evidențiază faptul că mortalitatea neonatală (0‐27 zile) urmează același
trend descendent începând din 2011 până în 2020, mai multe decese se produc în mediul rural
(tabelul 19 și fig. 59). În urban scade de la 4,8‰ născuţi vii în 2011, la 3,2‰ născuţi vii în 2020. În
rural scade de la 5,9‰ născuţi vii în 2011, la 4,0‰ născuţi vii în 2020.
46
Mortalitatea postneonatală (28‐365 zile) în 2020 este în scădere, dar se menține la o pondere
foarte ridicată (41,8% din decesele infantile), reprezentând aproape jumătate din decesele înregistrate la
copiii sub 1 an, ceea ce înseamnă mari deficienţe în educaţia sanitară a mamelor respective privind
creșterea și îngrijirea copilului, a scăderii nivelului de trai şi, bineînţeles, a supravegherii insuficiente din
partea personalului sanitar. Mortalitatea postneonatală cunoaşte o tendinţă de scădere în intervalul de
timp 2011‐2020, de la 4,1‰ născuţi vii în 2011, la 2,7‰ născuţi vii în 2020.
Tabel 19. Mortalitatea postneonatală (28‐365 zile) la 1000 născuţi vii în România, în anii 2011‐2020 (la 1000 născuții vii)
Anul
2011 807 4.1 461 4.6 346 3.6 283 2.7 524 5.9
2012 858 4.3 449 4.3 409 4.2 310 2.9 548 5.9
2013 700 3.3 391 3.5 309 3.0 264 2.2 436 4.5
2014 663 3.3 388 3.7 275 2.8 243 2.2 420 4.6
2015 647 3.1 359 3.4 288 2.9 244 2.2 403 4.4
2016 621 3.0 366 3.4 255 2.5 257 2.2 364 3.9
2017 609 2.8 353 3.2 256 2.5 261 2.2 348 3.6
2018 525 2.5 296 2.8 229 2.3 232 2.0 293 3.2
2019 481 2.4 263 2.5 218 2.2 190 1.7 291 3.2
2020 458 2.6 250 2.7 208 2.4 182 1.9 276 3.3

Analiza pe gen, arată că mortalitatea postneonatală (28‐365 zile) urmează același trend
descendent începând din 2011 până în 2020, mai multe decese se produc la genul masculin (tabelul
19 și fig. 60). La masculin scade de la 4,6‰ născuţi vii în 2011, la 2,7‰ născuţi vii în 2020. La feminin
scade de la 3,6‰ născuţi vii în 2011, la 2,4‰ născuţi vii în 2020.
5.5
3.5
1.5
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 60 Mortalitatea postneonatală (28‐365 zile) la 1000 născuți vii pe gen și medii în România, în anii 2011‐2020
Analiza pe medii, arată că mortalitatea postneonatală (28‐365 zile) urmează același trend
descendent începând din 2011 până în 2020, mai multe decese se produc în mediul rural (tabelul 19
și fig. 60). În urban scade de la 2,7‰ născuţi vii în 2011, la 1,9‰ născuţi vii în 2020. În rural scade de
la 5,9‰ născuţi vii în 2011, la 3,3‰ născuţi vii în 2020.
În ceea ce privește cauzele de deces, principala cauză de deces pentru mortalitatea infantilă
în toată perioada 2011‐2020 este prin afecțiuni în perioada perinatală, urmată de decese prin boli
ale aparatului respirator (excepție anul 2020 când pe locul doi sunt malformațiile congenitale) și
malformații congenitale (fig. 61 și tabelul 20). Pentru fiecare cauză de deces, ratele variază puțin de
la un an la altul. În ţările europene occidentale, decesele infantile prin boli ale aparatului respirator
sunt mult mai puţin frecvente, fiind considerate decese evitabile.

47
Tabel 20. Decese sub un an și mortalitatea infantilă pe cauze de deces în România, în anii 2011‐2020
‐ număr decedați sub 1 an –
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Total, din care: 1850 1812 1680 1638 1510 1400 1370 1227 1152 1097
Boli infecțioase și parazitare 50 35 31 38 38 31 40 47 26 19
Tumori 12 7 15 13 8 14 8 7 10 10
Bolile sângelui 3 2 4 1 3 2 2 2 0 2
Boli endocrine, de nutr. și metab. 3 7 6 5 7 4 7 7 4 0
Boli sistem nervos 35 43 28 27 31 27 30 30 21 24
Boli ureche și apofiză mastoidă 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0
Boli aparat circulator 12 22 14 20 17 22 32 18 5 12
Boli aparat respirator 514 527 404 399 366 367 344 277 271 243
Boli aparat digestiv 35 20 30 50 38 29 41 19 30 25
Boli ale pielii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Boli sistem osteo‐articular 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Boli aparat genito‐urinar 6 7 2 4 3 7 6 4 1 8
Afecțiuni în perioada perinatală 657 622 663 643 547 498 491 474 453 426
Malformații congenitale 437 424 403 353 354 307 295 274 246 275
Rez. anormale investigații clinice 19 12 24 33 43 39 30 34 35 19
Leziuni traumatice 66 84 55 52 55 53 44 34 50 30
COVID 19 … … … … … … … … … 4
‐ %0 născuți vii ‐
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Total, din care: 9.4 9 7.8 8.1 7.3 6.7 6.4 5.9 5.7 6.1
Boli infecțioase și parazitare 0.25 0.17 0.14 0.19 0.18 0.15 0.19 0.23 0.13 0.11
Tumori 0.06 0.03 0.07 0.06 0.04 0.07 0.04 0.03 0.05 0.06
Bolile sângelui 0.02 0.01 0.02 0.005 0.01 0.01 0.01 0.01 0.00 0.01
Boli endocrine, de nutr. și metab. 0.02 0.03 0.03 0.02 0.03 0.02 0.03 0.03 0.02 0.00
Boli sistem nervos 0.18 0.21 0.13 0.13 0.15 0.13 0.14 0.15 0.1 0.13
Boli ureche și apofiză mastoidă 0.00 0.00 0.005 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Boli aparat circulator 0.06 0.11 0.07 0.1 0.08 0.1 0.15 0.09 0.02 0.07
Boli aparat respirator 2.62 2.62 1.88 1.97 1.78 1.75 1.6 1.34 1.33 1.36
Boli aparat digestiv 0.18 0.1 0.14 0.25 0.18 0.14 0.19 0.09 0.15 0.14
Boli ale pielii 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Boli sistem osteo‐articular 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Boli aparat genito‐urinar 0.03 0.03 0.01 0.02 0.01 0.03 0.03 0.02 0.005 0.04
Afecțiuni în perioada perinatală 3.35 3.09 3.08 3.18 2.65 2.38 2.28 2.29 2.23 2.39
Malformații congenitale 2.23 2.11 1.88 1.74 1.72 1.46 1.37 1.33 1.21 1.54
Rez. anormale investigații clinice 0.1 0.06 0.11 0.16 0.21 0.19 0.14 0.16 0.17 0.11
Leziuni traumatice 0.34 0.42 0.26 0.26 0.27 0.25 0.2 0.16 0.25 0.17
COVID 19 … … … … … … … … … 0.02

48

Așa cum se observă în fig. 61, care arată structura mortalității infantile pe clase de boli în 2020,
cea mai mare pondere este deținută de afecțiuni în perioada perinatală (426 cazuri, 38,8% din decesele
infantile), urmată de decese prin malformații congenitale (275 cazuri, 25,1% din decesele infantile) și boli
ale aparatului respirator (243 cazuri, 22,2% din decesele infantile). O pondere destul de ridicată este
deținută și de leziuni traumatice (30 cazuri, 2,7% din decesele infantile).
Se constată o pondere ridicată a malformațiilor congenitale grave care nu au fost depistate în
perioada intrauterină, și care au dus la deces, și deasemenea un număr crescut și o pondere mare de
afecțini respiratorii, care sunt decese evitabile. În 2020 comparativ cu 2019 au scăzut mult decesele prin
boli infecțioase și parazitare, decese prin leziuni traumatice, au fost 4 decese prin COVID‐19 (0,02‰
născuţi vii) și au crescut mult decese prin boli aparat genito‐urinar, decese prin boli ale aparatuluui
circulator.
Boli infect. si parazitare
2.7% 2.2%
1.7% 1.7% Tumori
1.1%
Bolile sangelui
Bolile sis. nervos
Boli ap. circulator
Boli ap. respirator
25.1% 22.2%
Boli ap. digestive
Boli ap.genito‐urinar
Afect. in perd. perinatala
Malformatii congenitale
Rez. anormale ale invest. cl.
Leziuni traumatice
38.8% 2.3%
COVID‐19

Fig. 61 Structura mortalității infantile pe clase de boli în România, în anul 2020

1.7.4. Mortinatalitatea

Mortinatalitatea se referă la născuţii morţi raportaţi la 1000 de născuţi vii + născuţi morţi.
Rata mortinatalităţii are o tendinţă de scădere, având o rată de 3,5 la 1000 născuţi vii şi morţi în anul
2020, față de anul 2011, când rata mortinatalității era de 4,1‰ născuţi vii şi morţi (fig. 62).

4.5 4.1
3.9 3.9 3.8
4.0 3.6 3.6 3.5
3.2 3.3
3.5 3.1
3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
0.5
0.0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 62 Evoluția mortinatalității în România, în anii 2011‐2020

Distribuția în profil teritorial a mortinatalităţii, în anul 2020, nu este uniformă.
49
M.Bucureşti 2.3
Vrancea 3.6
Vâlcea 4.0
Vaslui 2.8
Tulcea 6.3
Timiş 3.3
Teleorman 6.0
Suceava 6.2
Sibiu 1.8
Sălaj 7.8
Satu‐Mare 6.5
Prahova 3.6
Olt 3.4
Neamţ 4.3
Mureş 5.9
Mehedinţi 4.3
Maramureş 3.8
Ilfov 2.0
Iaşi 2.5
Ialomiţa 5.1
Hunedoara 5.5
Harghita 5.6
Gorj 2.9
Giurgiu 2.4
Galaţi 3.5
Dolj 0.8
Dâmboviţa 4.4
Covasna 6.3
Constanţa 3.8
Cluj 1.5
Călăraşi 4.1
Caraş‐S. 3.6
Buzău 5.9
Brăila 1.4
Braşov 2.4
Botoşani 4.6
Bistriţa‐N. 6.5
Bihor 7.1
Bacău 3.9
Argeş 3.2
Arad 5.2
Alba 3.3
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0

Fig. 63 Mortinatalitatea pe județe, în România în anul 2020
Județul cu cea mai mică rată a mortinatalităţii în 2020 a fost Dolj (0,8‰ născuți vii+născuți
morți), rate mici s‐au înregistrat și în Brăila, Cluj, Sibiu, Ilfov. Rata cea mai mare a mortinatalităţii a
fost înregistrată în județul Sălaj (7,8‰ născuți vii+născuți morți), rate mari au fost înregistrate și în
Bihor, Bistrița‐Năsăud, Satu‐Mare, Covasna. În 21 de județe valorile mortinatalităţii au fost peste
media pe România (3,8‰ născuți vii+născuți morți), în două a fost egală cu media, iar 19 județe au
avut valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortinatalităţii în anul 2020 față de anul 2019,
remarcăm creșteri ale mortinatalităţii în județele: Harghita, Suceava, Teleorman. Cele mai mari
scăderi ale ratei mortinatalităţii au fost în Caraș‐Severin, Brăila, Prahova. Creșteri ale ratei
mortinatalităţii în 2020 față de 2019 au fost în 29 de județe, în 12 județe a scăzut și într‐un județ a
fost constant .
În ceea ce priveşte analiza pe medii, rata de mortinatalitate crește uşor cu 0,5‰ născuți
vii+născuți morți în 2020 comparativ cu 2019 în mediul urban şi scade cu 0,6‰ născuți vii+născuți morți
în mediul rural (tabel 21, fig. 64). Analiza pe gen arată că rata de mortinatalitate crește cu 0,9‰ născuți
vii+născuți morți în 2020 comparativ cu 2019 pentru genul masculin, şi crește cu 0,5‰ născuți vii+născuți
morți pentru genul feminin (tabel 21, fig. 64).
Specialiştii din domeniu susţin că nivelul înalt al mortinatalității este direct determinat de starea
sănătăţii femeii. Astfel, starea de sănătate a femeii gravide, condiţionată de alimentaţie insuficientă,
utilizare de alcool, tutun sau droguri, sporeşte riscul pentru viaţa şi sănătatea copilului nenăscut.
50
Tabel 21. Evoluția mortinatalității pe gen și medii în România, în anii 2011‐2020 (la ‰ născuți morți + născuți vii)
Total Urban Rural Masculin Feminin

Anul
cifre abs. indici cifre abs. indici cifre abs. indici cifre abs. indici cifre abs. indici
2011 811 4.1 363 3.4 448 5.0 416 4.1 395 4.1
2012 779 3.9 348 3.2 431 4.6 445 4.3 334 3.4
2013 771 3.6 325 2.7 446 4.6 410 3.7 361 3.5
2014 782 3.9 373 3.4 409 4.4 416 4.0 366 3.7
2015 737 3.6 340 3.0 397 4.3 380 3.6 357 3.6
2016 734 3.5 365 3.2 369 3.9 399 3.7 335 3.3
2017 697 3.2 346 2.9 351 3.6 376 3.4 321 3.1
2018 686 3.3 332 2.9 354 3.8 354 3.3 332 3.3
2019 627 3.1 315 2.8 312 3.4 333 3.2 294 3.0
2020 683 3.8 313 3.3 370 4.4 380 4.1 303 3.5

În fig. 64 se observă tendința de scădere a mortinatalității pe gen și medii. Mortinatalitatea
este mai mare la genul masculin față de feminin, și mai mare în mediul rural față de urban.
5.0
4.0
3.0
2.0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 64 Mortinatalitatea pe gen și medii în România, în anii 2011‐2020

La masculin mortinatalitatea scade de la 4,3‰ născuţi vii+născuți morți în 2012, la 3,2‰
născuţi vii+născuți morți în 2019 (cea mai mică rată) și crește la 4,1‰ născuţi vii+născuți morți în
2020. La feminin scade de la 4,1‰ născuţi vii+născuți morți în 2011, la 3,5‰ născuţi vii+născuți
morți în 2020 (fig.64).
În urban mortinatalitatea scade de la 3,4‰ născuţi vii+născuți morți în 2011, la 2,8‰ născuţi
vii+născuți morți în 2019 (cea mai mică rată) și crește la 3,3‰ născuţi vii+născuți morți în 2020. În
rural scade de la 5,0‰ născuţi vii+născuți morți în 2011, la 3,4‰ născuţi vii+născuți morți în 2019, și
crește mult la 4,4‰ născuţi vii+născuți morți în 2020 (fig.64).

1.7.5. Mortalitatea copiilor 1‐4 ani

Mortalitatea copiilor 1‐4 ani reprezintă numărul de decese din perioada 1‐4 ani, raportat la
populația de aceeași vârstă. Este un indicator studiat de Organizația Mondială a Sănătății, care se
referă la sănătatea copiilor mici, influenţat în cea mai mare măsură de îngrijirile mamei, dar şi de
supravegherea copilului mic de către personalul sanitar. Rata deceselor copiilor 1‐4 ani s‐a
îmbunătăţit în perioada 2011‐2020, dar este încă mare, și anume de 26,4‰00 copii 1‐4 ani în anul
2020, față de 45,0‰00 copii 1‐4 ani în 2011 (fig. 65).

51
50.0 45.0
45.0
40.0 35.4 35.1 35.0 36.4 34.7 36.4
33.6
35.0 30.6
30.0 26.4
25.0
20.0
15.0
10.0
5.0
0.0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 65 Evoluția mortalității copiilor 1‐4 ani în România, în anii 2011‐2020

Distribuția în profil teritorial a mortalităţii 1‐4 ani, în anul 2020, nu este uniformă.
M.Bucureşti 10.8
Vrancea 42.2
Vâlcea 34.7
Vaslui 28.9
Tulcea 54.8
Timiş 35.3
Teleorman 36.1
Suceava 16.8
Sibiu 21.0
Sălaj 9.7
Satu‐Mare 33.6
Prahova 11.2
Olt 14.8
Neamţ 15.2
Mureş 37.5
Mehedinţi 20.6
Maramureş 34.6
Ilfov 36.6
Iaşi 31.5
Ialomiţa 35.3
Hunedoara 20.6
Harghita 23.1
Gorj 26.2
Giurgiu 20.5
Galaţi 18.2
Dolj 38.8
Dâmboviţa 58.3
Covasna 21.9
Constanţa 37.1
Cluj 36.8
Călăraşi 8.7
Caraş‐S. 20.6
Buzău 26.7
Brăila 9.9
Braşov 37.1
Botoşani 23.5
Bistriţa‐N. 21.2
Bihor 24.2
Bacău 14.4
Argeş 36.3
Arad 39.9
Alba 7.8
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0

Fig. 66 Mortalitatea copiilor 1–4 ani în România, în anul 2020
Județul cu cea mai mică rată a mortalităţii 1‐4 ani în 2020 a fost Alba (7,8‰00 copii 1‐4 ani),
rate mici s‐au înregistrat și în Călărași (8,7‰00 copii 1‐4 ani), Sălaj (9,7‰00 copii 1‐4 ani), Brăila
(9,9‰00 copii 1‐4 ani), Mun. București (10,8‰00 copii 1‐4 ani).
52
Rata cea mai mare a mortalităţii 1‐4 ani a fost înregistrată în județul Dâmbovița (58,3‰00
copii 1‐4 ani), rate mari au fost înregistrate și în Tulcea (54,8‰00 copii 1‐4 ani), Vrancea (42,2‰00
copii 1‐4 ani), Arad (39,9‰00 copii 1‐4 ani), Dolj (38,8‰oo copii 1‐4 ani).
În 22 de județe valorile mortalităţii 1‐4 ani au fost peste media pe România (26,4‰00 copii 1‐
4 ani), iar în 22 de județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalităţii 1‐4 ani în anul 2020 față de anul 2019,
remarcăm creșteri ale mortalităţii 1‐4 ani în județele: Dâmbovița, Maramureș, Brașov, etc.,
Cele mai mari scăderi ale ratei mortalităţii 1‐4 ani au fost în Sălaj, Neamț, Brăila, etc.,
Creșteri ale ratei mortalităţii 1‐4 ani în 2020 față de 2019 au fost în 17 județe, într‐un județ a fost
constant și în 24 județe a scăzut.

Dinamica mortalității 1‐4 ani pe medii și gen
Pe medii, mortalitatea copiilor 1‐4 ani este mult mai mai mare în mediul rural, decât în mediul urban.
În rural, mortalitatea primei copilării (1‐4 ani) scade de la 60,1‰00 în 2011, la 33,3‰00 în 2020. În urban,
mortalitatea primei copilării (1‐4 ani) scade de la 32,4‰00 în 2011, la 20,7‰00 în 2020. Trendul este
descrescător în perioada 2011‐2020, atât pentru urban cât și pentru rural, cu variații mari de la un an la altul.
70
60.1
60
49.9
48.4
47.5
47.3
45.8
44.8
41.8
41.5
50
39.9
39.4
39.1
39.0
38.5
37.6
36.6
35.5
35.4
35.1
33.9
33.4
33.3
33.3
33.1
32.4
32.1
31.8
40
30.3
29.0
28.0
28.0
27.2
27.0
26.3
26.3
25.8
25.8
24.8
23.8
30
20.7
20
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
urban rural masculin feminin

Fig. 67 Mortalitatea 1‐4 ani la 100000 copii 1‐4 ani pe medii și gen în România, în anii 2011‐2020
Mortalitatea copiilor 1‐4 ani în mediul rural este mai mare decât în mediul urban, din cauza
condițiilor de viață uneori precare, a nivelului mai scăzut de educaţie şi cunoştinte despre sănătatea
copilului ale părinţilor din mediul rural, dar și datorită accesului mai redus la servicii de sănătate.
Mortalitatea copiilor 1‐4 ani la genul masculin prezintă un nivel mult mai crescut decât la
genul feminin. La genul masculin scade de la 49,9‰00 în 2011, la 27,0‰00 în 2020. La genul feminin
scade de la 39,9‰00 în 2011, la 25,8‰00 în 2020. Trendul este descrescător în perioada 2011‐2020,
atât pentru masculin, cât și pentru feminin, cu variații mari de la un an la altul.
15
%ooo copii 1-4 ani
10
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
leziuni traumatice boli aparat respirator malformatii congenitale tumori boli sistem nervos

Fig. 68 Mortalitatea copiilor 1–4 ani pe primele cauze de deces în România, în anii 2011‐2020
53
Urmărind ratele de mortalitate specifică la copii de vârstă 1‐4 ani pe cauze de deces, se
constată că sunt în scădere în 2020 comparativ cu 2011 și ele respectă structura ponderilor pe cauze,
astfel, primul loc fiind ocupat de leziuni traumatice, care scad de la 14,7‰00 în 2011, la 6,5‰00 în
2020. Urmează bolile aparatului respirator care scad în 2020 (5,8‰00) față de 2019 (7,2‰00), și sunt
mult mai mici decât 2011 (11,5‰00); tumorile, anomaliile congenitale, bolile sistemului nervos, scad
în 2020 față de 2011, (tabel 22, fig. 68). În toată perioada studiată (2011‐2020) valorile ratelor
mortalității prin leziuni traumatice și prin afecțiuni respiratorii (care sunt decese evitabile) sunt
foarte ridicate, rate mai ridicate au fost la mortalitate prin leziuni traumatice față de cea prin
afecțiuni respiratorii, excepție făcând anul 2012, când cea mai mare valoare a ratei mortalității a fost
prin afecțiuni respiratorii.

Tabel 22. Mortalitatea copiilor 1–4 ani, pe primele cauze de deces în România, în anii 2011–2020
‐ la 100.000 copii de vârstă 1‐4 ani ‐
Cauze deces 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Leziunile traumatice 14.7 9.5 12.2 9.9 11.5 10.9 10.8 10.1 8.4 6.5
Anomalii congenitale 5.7 5.2 3.5 3.6 3.1 3.7 4.8 4.4 2.8 3.3
Tumori 4.0 3.5 3.6 3.4 3.9 2.7 3.4 3.7 4.1 3.8
Boli sistem nervos 3.8 2.1 2.8 2.7 3.1 2.1 1.9 3.0 2.0 1.7

1.7.6. Mortalitatea maternă

Decesul matern este decesul unei femei în cursul sarcinii sau într‐o perioadă de 42 zile de la
terminarea sa (oricare ar fi durata sau localizarea sarcinii, prin orice cauză determinată sau agravată
de sarcină sau de îngrijirile pe care aceasta le‐a solicitat) şi 30 de zile post‐abortum.
Mortalitatea maternă, calculată ca raport al numărului de decese prin complicaţii ale sarcinii,
naşterii şi lăuziei (avort + risc obstetrical direct) la 1000 născuţi vii, scade ajungând în 2020 la
valoarea de 0,18 la 1000 născuți vii (fig. 69).
Rata mortalităţii materne în anul 2020 a fost de 0,18 la 1000 născuţi vii, mai mică decât cea
din 2011, care a avut valoarea de 0,26‰ născuţi vii. Ratele oscilează în intervalul 2011‐2020,
înregistrând valori diferite pe cele două componente: risc obstetrical‐cauze directe şi avort, în
favoarea riscului obstetrical cauze directe (fig. 70).
0.30
0.26
0.25
0.20 0.18
%0 nascuti vii
0.15 0.13 0.13

0.11 0.12 0.11
0.10
0.10 0.08 0.08
0.05
0.00
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 69 Mortalitate maternă prin complicații ale sarcinii, nașterii și lăuziei în România, în perioada 2011‐2020

54
0.26
0.30
0.25
0.18
la 1000 născuți vii 0.20
0.13
0.13
0.12
0.12
0.11
0.11
0.11
0.11
0.15
0.10
0.08
0.08
0.07
0.07
0.06
0.06
0.06
0.06
0.05
0.10
0.05
0.05
0.05
0.04
0.04
0.04
0.03
0.03
0.03
0.03
0.03
0.03
0.03
0.02
0.005
0.02
0.01
0.01
0.01
0.05
0.00
0.00
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
mortalitatea maternă mortalitate risc obst. direct mortalitate risc obst. indirect mortalitate avort

Fig. 70 Mortalitatea maternă în România, în perioada 2011 ‐2020
Tabel 23. Decesele materne pe cauze în România, în anii 2011‐2020
Cod ICD10 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
O00‐O08 6 3 6 6 5 0 2 1 1 1

O10‐O16 7 1 4 3 6 3 2 2 2 2
O20‐O29 2
O30‐O48 3 4 2 2 1 2 2 3 2
O60‐O75 7 1 6 2 3 3 2 5 4 5
O85‐O92 6 5 2 4 3 2 3 1 3 3

O95‐O99 21 9 7 7 9 7 13 7 7 19
TOTAL 50 23 27 24 27 17 24 18 20 32
Legendă cod ICD10: O00 ‐ O08 Sarcină terminată prin avort, O10 ‐ O16 Edem, proteinurie și hipertensiune în sarcină, naștere și lăuzie; O20 ‐ O29 Alte
tulburări materne legate în mod predominant de sarcină; O30 ‐ O48 Îngrijiri acordate mamei legate de făt, cavitatea amniotică și eventuale distocii; O60 ‐
O75 Complicațiile travaliului și nașterii; O85 ‐ O92 Complicațiile legate în principal de lăuzie; O95 ‐ O99 Alte afecțiuni obstetricale, neclasificate altundeva

Începând cu anul 2009, cauzele indirecte de decese materne (risc obstetrical indirect şi
cauze colaterale), se codifică cu codurile de la O95 la O99, exceptând cauzele colaterale adică
leziunile traumatice şi otrăvirile. Astfel se permite identificarea deceselor materne prin risc
obstetrical indirect, care, până în 2009, se codificau la codul de boală respectiv (tabel 23).
0.31
0.35
0.25
0.30
0.22
la 1000 născuți vii
0.25
0.16
0.15
0.20
0.14
0.14
0.12
0.12
0.15
0.09
0.09
0.07
0.06
0.05
0.05
0.05
0.05
0.05
0.10
0.04
0.04
0.04
0.04
0.03
0.03
0.02
0.02
0.02
0.02
0.02
0.01
0.05
0.00

Fig. 71 Mortalitatea maternă în țările Uniunii Europene în jurul anului 2015
Sursa: (ultimul an disponibil în H.F.A. la momentul redactării acestei lucrări)
Deşi, în conformitate cu definiţiile OMS în vigoare, decesele prin risc obstetrical direct, risc
obstetrical indirect şi cele prin avort se includ în calculul mortalităţii materne, nu toate ţările includ şi
decesele prin risc indirect în calculul mortalităţii materne. De aceea, comparaţiile cu celelalte ţări pot
să fie distorsionate.
Pe plan european, rata de mortalitate maternă în România este mare (fig. 71). Cele mai mari
rate se înregistrează în Republica Moldova, Malta, Islanda, Federația Rusă, Ucraina. Ungaria și
România au aceeași rată a deceselor materne (0,14), urmează Bulgaria (0,12) și Regiunea OMS‐
Europa (0,12). Media UE (0,05) este mai mică comparativ cu România.
55
Mortalitatea maternă pe medii are același trend descendent pe medii, atât pentru rural cât
și pentru urban. În perioada 2011‐2020 s‐au înregistrat mai multe decese în rural decât în urban, cu
excepția anului 2014 și 2020, când au fost înregistrate mai multe decese în urban.
Tabel 24 și fig. 72 Decesele și mortalitatea maternă pe medii în România, în anii 2011‐2020
‐ la 1000 născuți vii ‐
Decese materne Mortalitatea maternă
Anul
0.30
0.35
Total Urban Rural Total Urban Rural 0.30
0.22
2011 50 23 27 0.26 0.22 0.30 0.25
0.19
0.17
0.17
0.16
0.15
2012 23 10 13 0.11 0.09 0.14 0.20
0.15
0.14
0.13
0.11
0.11
0.11
0.11
2013 27 11 16 0.13 0.09 0.17 0.15
0.09
0.09
0.08
0.07
0.06
2014 24 14 10 0.12 0.13 0.11
0.05
0.10
2015 27 12 15 0.13 0.11 0.16
0.05
2016 17 7 10 0.08 0.06 0.11
0.00
2017 24 10 14 0.11 0.08 0.15 20112012201320142015 20162017201820192020
2018 18 8 10 0.08 0.07 0.11
Urban Rural
2019 20 6 14 0.10 0.05 0.15

2020 32 18 14 0.18 0.19 0.17
1.7.7. Mortalitatea evitabilă

Decesele evitabile sunt definite ca fiind decese premature, decese înainte de împlinirea
vârstei de 75 ani, care pot fi sistematizate în conceptele de decese influențabile prin tratament
(amenable) și decese prevenibile (preventable). Decesul influențabil prin tratament (amenable)
este acel deces care ar fi putut fi evitat prin acordarea de îngrijiri eficace si la timp.
Comparând decesele influențabile prin tratament (amenable) ‐ pe total 2020 (61589) față
de 2019 (54120), ‐ gen masculin 2020 (38421) față de 2019 (33603), ‐ gen feminin 2020 (23168) față
de 2019 (20517), ‐ mediul urban 2020 (32208) față de 2019 (27933) și ‐ mediul rural 2020 (29381)
față de 2019 (26187) putem constata că la categoriile total, feminin, masculin, urban, rural, decesele
influențabile prin tratament sunt mai puține ca număr în 2019, față de 2020. Repartiția acestor
decese influențabile pe gen și mediu ne arată un număr și o pondere mult mai mare pentru genul
masculin față de cel feminin, și mai mare ca număr și pondere pentru mediul urban comparativ cu
mediul rural.
Tabel 25 Decese influențabile prin tratament (amenable) pe anumite boli în România, în anul 2020
Nr. Număr decese % din total decese
Denumire boală
crt. influențabile influențabile
0 Total decese influențabile 61589 100.0
1 Tumora malignă a colonului și rectului 3604 5.9
2 Tumoră malignă sân 2216 3.6
3 Boala hipertensivă 9087 14.8
4 Boala ischemică a inimii 18988 30.8
5 Boli cerebro‐vasculare 11844 19.2
6 Pneumonia 6856 11.1
7 Alte 8994 14.6

56
Decesele influențabile (sensibile la tratament) sunt mai scăzute ca număr și pondere comparativ cu
cele prevenibile (sensibile la intervenții de promovare a sănătății), pentru total, masculin, urban și rural, iar
pentru genul feminin sunt mai scăzute decesele prevenibile în cei doi ani comparați.
Tumora malignă a Tumoră malignă sân
colonului și rectului 3%
6%
Alte Boala hipertensivă
15% 15%
Pneumonia Boala ischemică a
11% inimii
31%
Boli cerebro‐
vasculare
19%

Fig. 73 Mortalitatea influențabilă prin tratament în România în anul 2020
Conform fig. 73, cele mai frecvente decese influențabile prin tratament (amenable), în 2020,
sunt prin boala ischemică a inimii (31,0%), urmate de boli cerebro‐vasculare (19,2%) și boala
hipertensivă (14,8).
Decesul prevenibil (preventable) include decesele ce ar fi putut fi evitate prin intervenții
de sănătate publică și preventie.
Comparând decesele prevenibile (preventable) ‐ pe total 2020 (67264) față de 2019 (64482),
‐ gen masculin 2020 (46347) față de 2019 (44745), ‐ gen feminin 2020 (20917) față de 2019 (19737), ‐
mediul urban 2020 (34911) față de 2019 (32843) și ‐ mediul rural 2020 (32353) față de 2019 (31639), putem
constata că la categoriile (total, gen masculin, feminin, mediul urban și mediul rural), decesele prevenibile
sunt mai puține ca număr în 2019, față de 2020. Repartiția acestor decese prevenibile pe gen și mediu ne
arată un număr și o pondere mult mai mare pentru genul masculin față de cel feminin, și mai mare ca
număr și pondere pentru mediul urban comparativ cu mediul rural.

Tabel 26 Decese preventibile (preventable) pe anumite boli în România, în anul 2020
Nr. Număr decese % din total decese

Denumire boală
crt. prevenibile prevenibile
0 Total decese preventibile 67264 100.0
1 Tumora malignă a colonului și rectului 3604 5.4
2 Tumora malignă a traheei, bronhiilor și pulmonului 7280 10.8
3 Tumoră malignă sân 2216 3.3
4 Boli legate de consumul de alcool, excluzând cauzele ext. 7639 11.4
5 Boala ischemică a inimii 18988 28.2
6 Suicidul și leziuni auto‐provocate 1989 3.0
7 Accidente 6605 9.8
8 Alte 18943 28.2

Tumora malignă a Tumora malignă a
colonului și rectului traheei, bronhiilor și
6% pulmonului
Alte 11% Tumoră malignă sân
28% 3%
Boli legate de
consumul de alcool,
Accidente excluzând cauzele
10% externe
Suicidul și leziuni 11%
auto‐provocate Boala ischemică a
3% inimii
28%

Fig. 74 Mortalitatea prevenibilă în România în anul 2020
57
Conform fig. nr. 74, cele mai frecvente decese prevenibile (preventable) în 2020 sunt prin
boala ischemică a inimii (28.2%), urmate de boli legate de consumul de acool, excluzând cauzele
externe (11,4%), tumoră malignă a traheei, bronhiilor și pulmonului (10,8%) și accidente(9,8%).

1.7.8. Mortalitatea specifică
Numărul deceselor în perioada 2011–2020 variază între 297345 în 2020 (cel mai mare
număr de decese în intervalul studiat) și 250466 în 2013 (cel mai mic număr de decese în intervalul
studiat). Numărul deceselor a crescut mult în anul 2020 comparativ cu anul 2011, cu 45906 decese
(reprezentând 18,3%), iar comparativ cu 2019 a crescut cu 36992 decese (reprezentând 14,2%).
Rata de mortalitate generală a oscilat între 1120,2 decese la 100000 locuitori în 2013 (cea
mai mică rată) şi 1342,9 în anul 2020 (cea mai mare rată), în 2011 rata a avut valoarea de 1120,4,
apropiată de cea din 2013.
Conform graficului nr.75 și tabelului nr.27 mortalitatea pe cauze de deces în perioada 2011‐
2020 păstrează aceleaşi ranguri multianuale, primul loc fiind ocupat de decesele prin bolile
aparatului circulator, urmat de tumori maligne. În perioada studiată (2011‐2020) bolile aparatului
digestiv s‐au situat pe locul trei (excepție făcând anii 2014 ‐ 2019). Aparatul respirator a fost pentru
o lungă perioadă de timp a treia cauză de deces, poziție pe care o ocupă și în 2014 și 2020.
750
Boli ap.circulator
600
la 100000 loc.
450 Tumori
300 Boli ap.respirator
150 Boli ap.digestiv
0
Leziuni traum, otrăviri
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 și alte cons.cauze ext.

Fig. 75 Mortalitea generală pe principalele clase de boli în România, în anii 2011‐2020

Tabel 27 Mortalitatea generală pe principalele clase de boli în România, în anii 2011‐2020
Cauza de boală 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Tumori 219.0 222.6 227.0 230.6 233.1 233.7 233.6 233.0 226.8 224.8
Leziuni traumatice, otrăviri și
47.3 45.3 44.7 44.0 44.1 44.3 44.3 45.0 44.0 40.2
alte consec. cauze externe
COVID 19 ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ 77.5
Dinamica deceselor și mortalității pe gen. Decesele și mortalitatea sunt mai mari la genul
masculin decât la cel feminin în toată perioada 2011 ‐ 2020. Pentru genul feminin cresc de la 119259
(1038,2‰00 femei) în 2011 la 138839 (1225,6‰00 femei) în 2020, pentru genul masculin cresc de la
130920 (1206,6 ‰00 bărbați) în 2011 la 158506 (1465,8 ‰00 bărbați) în 2020.
Dinamica deceselor pe medii. Decesele și mortalitatea sunt diferite pe medii astfel, în
mediul urban, cresc de la 114648 (902,1‰00 locuitori) în 2011 la 147884 (1183,8 ‰00 locuitori) în
2020. În mediul rural cresc de la 134059 (1378,7‰oo locuitori) în 2013 la 149461 (1548,9‰00
locuitori) în 2020 (fig.76).
58
1500 Total
Masculin
la 100000 loc.
1200 Feminin
Urban
900 Rural
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Fig. 76 Dinamica mortalității pe total, medii și sexe în România, în anii 2011‐2020
Structura pe clase de boli în anul 2020 comparativ cu anul 2011, păstrează o ordine puțin
diferită pentru clasele de boli, și anume bolile aparatului circulator (reprezentând 54,7% din numărul
total al îmbolnăvirilor în 2020 și 60,3% în 2011), urmate de tumori, bolile aparatului digestiv în 2011
și bolile aparatului respirator în 2020. (fig. 77 și 78).

Boli infec.si parazitare
4.2% Boli infec.si parazitare
3.0%
5.8%
5.2% Tumori
Tumori
Boli endocrine, nut.si 1.6% 5.8% Boli endocrine, nut.si

metab.
metab. Boli sistem nervos
19.2% Boli sistem nervos
5.0%
Boli ap.circulator 16.8% Boli ap.circulator
Boli ap.respirator
Boli ap.respirator
7.2%
Boli ap.digestiv Boli ap.digestiv
Boli ap.genito‐urinar Boli ap.genito‐urinar
Afect.orig.perioada perinat. Afect.orig.perioada
perinat.
Malform.cong.,def.si Malform.cong.,def.si
anom.cromoz. anom.cromoz.
60.3% Simpt.,semne,rez.anormale Simpt.,semne,rez.anormal
ale invest.cli.lab. 54.9% e ale invest.cli.lab.
Lez.traum.,otrav.alte Lez.traum.,otrav.alte
cons.cauze ext. cons.cauze ext.
Alte boli COVID 19

Fig. 77 Structura mortalității generale (decese) pe clase Fig. 78 Structura mortalității generale (decese) pe clase

de boli, în România, în anul 2011 de boli, în România, în anul 2020

Other External causes Respiratory system Cancer Circulatory system
Age-standardised rates per 100 000 population

2000
1631
1611
1485
1488
1470
1600
1418
1382
1353
1256
1240
1205
1189
1031
1028
1031
1200
1016
1007
992
989
990
978
963
960
960
955
921
916
920
915
894
875
844
838
824
800
400

Fig. 79 Principalele cauze de mortalitate, pe țări, anul 2017
Note: External causes of death include accidents, suicides, homicides and other causes. The EU average is weighted (using imputed
estimates for France for 2017). 1. Three‐year average.
Source: Eurostat Database. http://oe.cd/cyprus‐disclaimer
Datele publicate de Eurostat, cu date din Uniunea Europeană, privind principalele cauze de
mortalitate, în jurul anului 2017, ne arată următoarele: conform graficului de mai sus: Bulgaria, România,
Ungaria, Lituania și alte țări Est‐Europene au valori mari ale ratelor de mortalitate pe total țară și în
59
același timp și la decesele prin boli ale aparatului circulator, acestea având o pondere mai mare față de
celelalte grupe de boli. În țările Vest‐Europene ponderile fiecărei categorii, grup de boli sunt mai
echilibrate. Cancerul are valori asemănătoare în toate țările, iar alte cauze de decese sunt cu ponderi mai
mari decât restul grupelor în unele țări vestice. Mortalitatea specifică pe cauze de deces identifică
principalele afecțiuni care generează decese, unele dintre ele prevenibile prin strategii preventive.

Mortalitatea specifică prin bolile aparatului circulator
Mortalitatea prin boli ale aparatului circulator are un trend ușor ascendent în intervalul
2011‐2020, crescând în 2020 față de 2011 cu 59,9‰00 (11242 decese), de la 675,3‰00 (151538
decese) în 2011, la 735,2‰00 (162780 decese) în 2020 (cea mai mare rată în intervalul studiat). În
toată perioada 2011‐2020 mortalitatea prin boli ale aparatului circulator a avut mici oscilații între
valoarea cea mai mică și cea mai mare; Cele mai puține decese și cea mai cea mai mică rată de
mortalitate prin boli ale aparatului circulator în perioada 2011‐2020, au fost înregistrate în 2019,
145333 decese și o rată de 654.9‰00.

750 735.2
691.8
700 675.3 684.6 668.8 677.5 673.7
660.2 669.1
la 100000 locuitori
654.9
650
600
550
500
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 80 Mortalitatea prin boli aparat circulator în România în perioada 2010‐2020

Mortalitatea prin boli ale aparatului circulator în anul 2020 pe total, gen și medii este
prezentată în fig. 81 unde se observă discrepanțe mari de gen în favoarea celui feminin (7696 mai
multe decese la feminin, și o rată de mortalitate cu 35,4 ‰00 mai mare); ratele de mortalitate la
genul masculin 717,1‰00 (77542 decese) sunt mai mici decât media pe țară 735,2‰00 (162780
decese) și mult mai mici decât la genul feminin 752,4‰00 (85238 decese). În 2020, din total decese
prin boli ale aparatului circulator 47,6% au fost la genul masculin, iar 52.4% la genul feminin.
Pe medii, cele mai multe decese au fost în rural ‐ 89444 decese și o rată de 926,9‰00 , față
de urban – 73336 decese și o rată de 587,0‰00 (16108 mai multe decese în rural, și o rată de
mortalitate cu 339,9 ‰00 mai mare). În 2020, din total decese prin boli ale aparatului circulator,
45,1% au fost în urban, iar 54.9% în rural.
Este posibil ca discrepanțele mari pe medii să fie cauzate de supradiagnosticării deceselor
prin boli aparat circulator în mediul rural.

60
1000.0
926.9
735.2 752.4
750.0 717.1
587.0
500.0

Fig. 81 Mortalitatea specifică prin boli aparat circulator pe total, gen și medii în anul 2020

Distribuția în profil teritorial a mortalităţii prin bolile aparatului circulator în anul 2020 (rate
calculate la populația standard a României), nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a
mortalităţii prin bolile aparatului circulator în 2020 a fost Vâlcea (439,3‰00), rate mici s‐au
înregistrat și în Timiș, Mun. București. Rata cea mai mare a mortalităţii a fost înregistrată în județul
Olt (999,7‰00), rate mari au fost înregistrate și în Giurgiu, Mehedinți, Dolj, Teleorman. În 27 de
județe valorile mortalităţii standardizate au fost peste media pe România (735,2‰), iar 15 județe au
avut valori sub medie.

Fig. 82 Rata de mortalitate standardizată prin bolile aparat circulator, în România în anul 2020

Dacă analizăm datele privind ratele mortalităţii prin bolile aparatului circulator în anul 2020
față de anul 2019, remarcăm creșteri mari ale mortalităţii prin bolile aparatului circulator în județele:
Bacău, Bistrița‐Năsăud, Maramureș. Cele mai mici creșteri ale ratei mortalităţii prin bolile aparatului
circulator au fost în Timiș, Ilfov, Vrancea. Creșteri ale ratei mortalităţii în 2020 față de 2019 au fost în
toate județele.
În anul 2020, pe total țară, anii de viață potențial pierduți prin decese cauzate de bolile
aparatului circulator au fost 914772,2, mai mult cu 98753,8 decât în 2019, când au fost 816018 de
viață potențial pierduți prin decese premature cauzate de boli ale aparatului circulator. Figura 83
evidențiază distribuția inegală la nivelul județelor a anilor de viață potențial pierduți prin decese
cauzate de boli ale aparatului circulator. În M. București, în județele Prahova, Constanța, Cluj au fost
cei mai mulți ani de viață pierduți prin decese premature determinate de boli ale aparatului
61
circulator. În județele: Covasna, Tulcea, Sălaj, Vrancea, au fost cei mai puțini ani de viață potențial
pierduți prin decese premature determinate de boli ale aparatului circulator.

Fig. 83 Ani de viață pierduți prin boli aparat circulator, în România în anul 2020

Mortalitatea specifică prin tumori maligne

Prezintă un trend ușor ascendent în perioada 2011–2020, crescând cu 9.2‰oo, de la
213.8‰oo în anul 2011, la 223,0‰oo în 2020. În perioada studiată valorile ratei oscilează între
valoarea cea mai mică 213.8‰oo în anul 2011 și valoarea cea mai mare 232,3‰oo în 2017.
Cele mai numeroase decese prin tumori maligne(anul 2020) aparțin grupei de vârstă 65‐69
ani (8507 decese), urmată de 70‐74 ani (7914 decese) și 60‐64 ani (6863 decese).

250
229.3 231.9232.3231.6 225.0
230 221.3 225.8 223.0
213.8 217.8
la 100000 locuitori
210
190
170
150
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 84 Mortalitatea prin tumori maligne in Romania in perioada 2011‐2020

300.0 267.9
223.0 226.2 219.0
200.0 180.2
100.0
0.0

Fig. 85 Mortalitatea specifică prin tumori maligne pe total, gen și medii, în anul 2020

62
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin tumori maligne în anul 2020 pe total,
gen și medii, se poate observa că ratele de mortalitate prin tumori maligne la genul masculin
267.9‰oo (28969 decese), sunt mult mai mari decât media pe țară 223.0‰oo (49383 decese), iar la
genul feminin 180.2‰oo (20414 decese), ratele sunt mai mici decât media pe țară. Din total decese
prin tumori maligne 58.7% au fost la genul masculin, iar 41,3% la genul feminin; la genul feminin au
fost 8555 decese mai puține decât la genul masculin.
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin tumori maligne în anul 2020 pe total
și medii, putem afirma că ratele de mortalitate prin tumori maligne la mediul urban 226.2‰oo
(28254 decese) sunt mai mari decât media pe țară 223.0‰oo (49383 decese) și mediul rural
219.0‰oo (21129 decese), care are rate mai mare decât media pe țară. Din total decese prin tumori
maligne 57.2% au fost produse în mediul urban, iar 42.8% în mediul rural; în mediul rural au fost cu
7125 decese mai puține decât în urban.

Fig. 86 Rata de mortalitate standardizată prin tumori, în România în anul 2020

Distribuția în profil teritorial a mortalităţii prin tumori maligne în anul 2020, nu este uniformă
(rate calculate la populația standard a României). Județul cu cea mai mică rată a mortalităţii prin
tumori maligne în 2020 a fost Vâlcea (150.8‰00), rate mici s‐au înregistrat și în Mehedinți, Olt, Alba.
Rata cea mai mare a mortalităţii a fost înregistrată în județul Tulcea (296.1‰00), rate mari au fost
înregistrate și în Buzău, Dâmbovița, Ialomoța, Cluj. În 23 de județe ratele mortalităţii au fost peste
media pe România (223,0‰), iar în 19 județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalităţii prin tumori maligne în anul 2020 față de anul
2019, remarcăm creșteri ale mortalităţii prin tumori maligne în județele: Constanța, Buzău, Arad iar
scăderi ale ratei mortalităţii au fost în Satu‐Mare, Mehedinți, Mureș. Creșteri ale ratei mortalităţii în
2020 față de 2019 au fost în 18 județe și în 24 de județe rata a scăzut.
În anul 2020, pe total țară, anii de viață potențial pierduți prin decese cauzate de tumori
maligne au fost 648749.9.
Figura 87 evidențiază distribuția inegală la nivelul județelor a anilor de viață potențial
pierduți prin decese premature cauzate de tumori maligne. În M.București și județele Cluj, Iași,
Constanța, Prahova, Timiș este un număr mare de ani de viață pierduți. În județele Covasna,
Mehedinți, Sălaj, Tulcea, Bistrița‐Năsăud, sunt un număr scăzut de ani de viață potențial pierduți prin
decese premature determinate de tumori maligne.

63

Fig. 87 Ani de viață pierduți prin tumori, în România în anul 2020

Fig. 88 Expected cancer incidence and mortality in EU countries, 2020
Note: The EU average is weighted. Data include all cancer sites except non‐melanoma skin cancer
Source: ECIS – European Cancer Information System
Datele publicate de Eurostat, cu date din Uniunea Europeană, privind mortalitatea
standardizata prin cancer semnalează, conform graficului de mai sus că România are valori ale
ratelor de mortalitate prin cancer (282.6) peste media EU 27 (274.4).

Mortalitatea specifică prin bolile aparatului respirator înregistrează un trend ascendent în
perioada 2011‐2020, crescând cu 41.2‰oo, de la 55.5‰00 în 2011 la 96.7‰00 în 2020. Creșteri mari
prin aceste afecțiuni au fost înregistrate începând cu anul 2017 și au culminat cu anul 2020 când a
fost înregistrată o creștere cu 16,.8‰00 față de 2019 (79.9‰00). Cele mai numeroase decese prin
bolile aparatului respirator (an 2020) aparțin grupei de vârstă 85+ ani (3637 decese), urmată de 80‐
84 ani (3427 decese) și 70‐74 ani (2883 decese).

64
121.6
120 106.4
96.7
96.7
110 100 89.2
72.9
la 100000 locuitori
80
79.9
77.0
90
70.0
60
67.5
65.5
60.2
59.2
56.8
55.5
70 40
20
50
0
30 Total Masculin Feminin Urban Rural
2011201220132014201520162017201820192020
Fig. 89 Mortalitatea prin boli aparat respirator in Fig. 90 Mortalitatea specifică prin boli aparat respirator
Romania in perioada 2011‐2020 pe total, gen și medii în anul 2020

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ale aparatului respirator în anul
2020 pe total și gen, se poate observa că ratele de mortalitate la genul masculin 121.6‰oo (13153
decese) sunt mai mari decât media pe țară 96.7‰oo (21412 decese) și mult mai mari decât la genul
feminin 72.9‰oo (8529 decese). Din total decese prin boli ale aparatului respirator 61.4% au fost la
genul masculin, iar 38,6% la genul feminin; la genul masculin au fost cu 4894 decese mai mult decât
la genul feminin.
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ale aparatului respirator în anul 2020 pe
total și medii, putem afirma că ratele de mortalitate la mediul rural 106.4‰oo (10272 decese), sunt mult
mai mari decât media pe țară 96.7‰oo (21412 decese) și față de mediul urban 89.2‰oo (11140 decese). Din
total decese prin boli ale aparatului respirator 52.0% au fost produse în mediul urban, iar 48.0% în mediul
rural; în mediul rural au fost 868 decese mai puține decât în mediul urban.

Fig. 91 Rata de mortalitate standardizată prin boli aparat respirator, în România în anul 2020
Distribuția în profil teritorial a mortalităţii prin boli ale aparatului respirator în anul 2020, nu
este uniformă (rate calculate la populația standard a României). Județul cu cea mai mică rată a
mortalităţii prin boli ale aparatului respirator în 2020 a fost Vâlcea (44.1‰00), rate mici s‐au
înregistrat și în Gorj, Cluj, Teleorman, Suceava.
Rata cea mai mare a mortalităţii a fost înregistrată în județul Satu‐Mare (219.4‰00), rate
mari au fost înregistrate și în Timiș, Prahova, Olt, Maramureș, Mureș. În 17 județe ratele mortalităţii
au fost peste media pe România (96.7‰00), iar în 25 de județe au fost sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalităţii prin boli ale aparatului respirator în anul
2020 față de anul 2019, remarcăm creșteri ale mortalităţii prin boli ale aparatului respirator în
65
județele: Satu‐Mare, Timiș, Bistrița‐Năsăud. Scăderi ale ratei mortalităţii prin boli ale aparatului
respirator au fost în: Vâlcea, Gorj, Cluj, Teleorman, Suceava. Creșteri ale ratei mortalităţii în 2020
față de 2019 au fost în 33 județe, și în 9 județe rata a scăzut.

Fig. 92 Ani de viață pierduți prin boli aparat respirator, în România în anul 2020

aparatului respirator au fost 252274.9, mai mult cu 43184,3 decât în 2019, când au fost 209090.6 ani
de viață potențial pierduți prin decese premature cauzate de boli ale aparatului respirator.
Figura 92 evidențiază distribuția inegală la nivelul județelor a anilor de viață potențial
pierduți prin decese cauzate de boli ale aparatului respirator, cel mai mare număr de ani de viață
pierduți, sau cel mai mic număr, fiind cu mici diferențe cam în aceleași județe.
În M. București și județele Prahova, Timiș, Constanța, Iași, Satu‐Mare, Mureș, sunt cei mai mulți ani
de viață pierduți în 2020. În județele Sălaj, Covasna, Gorj, Tulcea, Ialomița, Giurgiu, sunt cei mai puțini ani de
viață potențial pierduți prin decese premature determinate de boli ale aparatului respirator.
Analiza datelor furnizate de Eurostat privind decesele prin afecțiuni respiratorii în jurul
anului 2015, ne arată următoarele: conform graficului de mai sus: România are valori ale ratelor de
mortalitate prin afecțiuni respiratorii (86,3) sub media EU 28 (88,4); Marea Britanie are cea mai mare
rată, urmată de Irlanda, Portugalia, Grecia, Danemarca, Belgia. Valori mult sub medie sunt în
Finlanda, Letonia, Estonia, Lituania, Austria.

Fig. 93 Mortalitatea prin boli aparat respirator in anul 2015
1. Three‐year average (2013‐15).
Source: Eurostat Database.
66
Mortalitatea specifică prin COVID 19
Pandemia COVID‐19 a determinat efecte numeroase asupra persoanelor afectate de infecția
provocată de virusul Sars – Cov ‐ 2, printre care un număr mare de decese, determinând o creștere
accentuată a ratei de mortalitate generală.
Conform datelor raportate de Institutul Național de Statistică în anul 2020 au decedat prin
COVID‐19 un număr de 17166 persoane(77.5‰00), 10174 (94.1‰00) aparținând la genul masculin și
6992 (61.7‰00) genului feminin. În ceea ce privește mediile de reședință, 11065 (88.6‰00) au fost
din urban și 6101 (63.2‰00) din rural. Cele mai multe decese au aparținut grupelor de vârstă de
peste 60‐64 ani, depășind 10%. Cele mai numeroase decese prin COVID‐19 (an 2020) aparțin grupei
de vârstă 70‐74 ani (2857 decese), urmată de 80‐84 ani (2673 decese) și 75‐79 ani (22667 decese).
În afară de grupa de vârstă 10‐14 ani, au fost decese la toate celelalte grupe de vârstă, însă la copii
au fost foarte puține.
100.0 94.1 88.6
77.5
80.0
61.7 63.2
60.0
40.0
20.0
0.0

Fig. 94 Mortalitatea specifică prin COVID 19 pe total, gen și medii, în anul 2020

Fig. 95 Rata de mortalitate standardizată prin COVID 19 în România, în anul 2020

Conform graficului de mai sus cele mai numeroase decese prin COVID‐19 în anul 2020 au
aparținut genului masculin și au fost în urban.
Distribuția în profil teritorial a mortalităţii prin COVID‐19 în anul 2020, nu este uniformă(rate
calculate la populația standard a României). Județul cu cea mai mică rată a mortalităţii prin COVID‐19 în
anul 2020 a fost Timiș (3.8‰00), rate mici s‐au înregistrat și în Mehedinți, Olt, Buzău, Satu‐Mare.
Rata cea mai mare a mortalităţii prin COVID‐19 în anul 2020 a fost înregistrată în județul Sibiu
(151.3‰00), rate mari au fost înregistrate și în Hunedoara, Bihor, Suceava, Brașov, Mureș. În 19 județe
ratele mortalităţii au fost peste media pe România (77.5‰00), iar în 23 de județe au fost sub medie.
67
În anul 2020, pe total țară, anii de viață potențial pierduți prin decese cauzate de COVID‐19
au fost 187214.5.
Distribuția la nivelul județelor a anilor de viață potențial pierduți prin decese cauzate de COVID‐
19 este inegală. Cel mai mare număr de ani de viață pierduțiau fost în județele: M. București, Suceava,
Brașov, Bihor, Sibiu, Prahova. În județele: Mehedinți, Timiș, Olt, Satu‐Mare, Covasna, Tulcea, sunt cei mai
puțini ani de viață potențial pierduți prin decese premature determinate de COVID‐19.

Mortalitatea specifică prin bolile aparatului digestiv
Mortalitatea specifică prin bolile aparatului digestiv are un trend ușor ascendent în perioada
2011‐2020, crescând cu 4,6‰oo, de la 64,6‰oo în 2011, la 69,2‰oo în 2020, în toată perioada
având mici variații între valoarea cea mai mică 62,9‰oo în 2013 și 70,7‰oo în 2019. Pe grupe de
vârstă (an 2020) cele mai multe decese prin bolile aparatului digestiv aparțin grupei de vârstă 65‐69
ani (2336 decese), 60‐64 ani (2298 decese) și 70‐74 ani (1886 decese).

100.0 91.8
70.7
69.8
69.2
67.6
80
65.3
65.3
64.6
80.6
64.6
64.6
62.9
70 80.0 69.2
60 60.4
la 100000 locuitori
50 60.0
47.6
40
40.0
30
20
20.0
10
0 0.0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Fig. 96 Mortalitatea prin boli aparat digestiv in Romania Fig. 97 Mortalitatea specifică prin boli aparat digestiv pe
in perioada 2011‐2020 total, gen și medii, în anul 2020

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv în anul
2020 pe total și gen, se poate afirma că ratele de mortalitate la genul masculin 91,8‰oo (9089
decese), sunt mult mai mari decât media pe țară 69,2‰oo (15318 decese) și genul feminin 47,6‰oo
(5394 decese), care are rate mai mici decât media pe țară. Din total decese prin boli ale aparatului
digestiv 64.8% au fost la genul masculin, iar 35,2% la genul feminin; la genul masculin au fost cu
4530 decese mai multe decât la genul feminin.
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv în anul 2020 pe
total și medii, se poate spune că ratele de mortalitate la mediul rural 80,6‰oo (7778 decese), sunt
mai mari decât media pe țară 69,2‰oo (15318 decese) și mediul urban 60,4‰oo (7540 decese).
Din total decese prin boli ale aparatului digestiv 49.2% au fost produse în mediul urban, iar
50,8% în mediul rural; în mediul rural au fost 238 decese mai multe ca în mediul urban.
Distribuția în profil teritorial a mortalităţii prin boli ale aparatului digestiv în anul 2020, nu
este uniformă (rate calculate la populația standard a României).
68

Fig. 98 Rata de mortalitate standardizată prin boli aparat digestiv, în România în anul 2020

Județul cu cea mai mică rată a mortalităţii prin boli ale aparatului digestiv în 2020 a fost
Caraș‐Sevein (40,0‰00), rate mici s‐au înregistrat și în Bistrița‐Năsăud, Cluj, Timiș, Sibiu. Rata cea mai
mare a mortalităţii a fost înregistrată în județul Bacău (113,3‰00), rate mari au mai fost înregistrate
și în Neamț, Vrancea, Galați, Botoșani, Giurgiu. În 23 de județe valorile mortalităţii au fost peste
media pe România (69,2‰), iar în 19 de județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalităţii prin boli ale aparatului digestiv în anul 2020
față de anul 2019, remarcăm creșteri ale mortalităţii în județele: Ilfov, Călărași, Buzău. Cele mai mari
scăderi ale ratei mortalităţii au fost în Vaslui, Cluj, Bihor, Sălaj, Bacău. Creșteri ale ratei mortalităţii în
2020 față de 2019 au fost în 16 județe, și în 26 județe rata a scăzut.

Fig. 99 Ani de viață pierduți prin boli aparat digestiv, în România în anul 2020

aparatului digestiv au fost 246929,0, mai mult cu 433,8 decât în 2019, când au fost 246495,2 ani de
viață potențial pierduți prin decese premature cauzate de boli ale aparatului digestiv. Figura 99 arată
distribuția inegală la nivelul județelor a anilor de viață potențial pierduți prin decese cauzate de boli
ale aparatului digestiv, cel mai mare număr de ani pierduți, sau cel mai mic număr, fiind cu mici
diferențe cam în aceleași județe. În M.București și județele Bacău, Prahova, Neamț, Iași, Galați, a fost
un număr crescut de ani de viață pierduți prin decese cauzate de bolile aparatului digestiv în 2020.
Număr scăzut de ani de viață potențial pierduți prin decese premature determinate de boli ale
aparatului digestiv au fost un în Caraș‐Severin, Covasna, Bistrița‐Năsăud, Sălaj, Harghita.

69
Mortalitatea specifică prin accidente
Mortalitatea specifică prin accidente are un trend descendent, scăzând cu 9,7‰oo, de la
46,9‰oo în 2011 la 40,2‰oo în 2020. În perioada 2011‐2020 mortalitatea prin accidente în
România are mici oscilații între valoarea cea mai mică 40,2‰oo în 2020 și 47,3‰oo în 2012(cea mai
mare rată a intervalului) (fig. 100). Cele mai numeroase decese prin accidente (an 2020) aparțin
grupei de vârstă 60‐64 ani (969 decese), urmată de 50‐54 ani (948 decese) și 65‐69 ani (908 decese).
80.0
60 64.1
47.3
46.9
45.3
45.0
44.7
44.3
44.1
44.0
44.0
40.2
50 60.0 51.4
la 100000 locuitori
40 40.2
40.0 31.5
30
20 17.3
20.0
10
0 0.0
2011201220132014201520162017201820192020 Total Masculin Feminin Urban Rural

Fig. 100 Mortalitatea prin accidente in Romania in Fig. 101 Mortalitatea specifică prin accidente pe total,
perioada 2011‐2020 gen și medii, în anul 2020

Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin accidente în anul 2020 pe total și gen,
putem afirma că rata de mortalitate la genul masculin 64,1‰oo (6934 decese), este mult mai mare
decât media pe țară 40,2‰oo (8891 decese) și genul feminin 17,3‰oo (1957 decese), care are rata
de mortalitate mult mai mică decât media pe țară. Din total decese prin accidente 78.0% au fost la
genul masculin, iar 22,0% la genul feminin; la genul masculin au fost cu 4977 decese mai mult decât
la genul feminin.
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin accidente în anul 2020 pe total și
medii, putem afirma că ratele de mortalitate la mediul rural 51,4‰oo (4960 decese) sunt mult mai
mari decât media pe țară 40,2‰oo (8891 decese) și mediul urban 31,5‰oo (3931 decese), care are
rata de mortalitate mai mică decât media pe țară. Din total decese prin accidente 44.2% au fost în
mediul urban, iar 55,8% în mediul rural; în mediul rural au fost 1029 decese mai multe decât la
mediul urban.

Fig. 102 Rata de mortalitate standardizată prin accidente, în România în anul 2020
Distribuția în profil teritorial a mortalităţii prin accidente în anul 2020, nu este uniformă (rate
calculate la populația standard a României). Cea mai mică rată a mortalităţii prin accidente în 2020 a
70
fost în Municipiul București (27,3‰00), rate mici s‐au înregistrat și în Cluj, Brașov, Sibiu, Maramureș.
Rata cea mai mare a mortalităţii a fost înregistrată în județul Tulcea (58,1‰00), rate mari au fost
înregistrate și în Botoșani, Harghita, Bistrița‐Năsăud, Olt, Neamț. În 23 de județe valorile mortalităţii
au fost peste media pe România (40,2‰), iar în 19 județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalităţii prin accidente în anul 2020 față de anul
2019, remarcăm creșteri ale mortalităţii în județele: Bistrița‐Năsăud, Ilfov, Timiș. Cele mai mari
scăderi ale ratei mortalităţii au fost în Harghita, Galați, Buzău. Creșteri ale ratei mortalităţii prin
accidente în 2020 față de 2019 au fost în 9 județe, și în 34 județe rata a scăzut.

Fig. 103 Ani de viață pierduți prin accidente, în România în anul 2020
În anul 2020, pe total țară, anii de viață potențial pierduți prin decese cauzate de accidente au fost
211760.5, mai puțini cu 21057.1 decât în 2019, când au fost 232817.6 ani de viață potențial pierduți prin
decese premature cauzate de accidente. Figura 103 arată distribuția inegală la nivelul județelor a anilor de
viață potențial pierduți prin decese cauzate de accidente. În M.București și județele Iași, Suceava, Bacău,
Prahova, Dolj, a fost înregistrat un număr crescut de ani de viață pierduți în 2020. În județele Covasna,
Mehedinți, Giurgiu, Alba, Sălaj, a fost înregistrat un număr scăzut de ani de viață potențial pierduți prin
decese premature determinate de accidente.
Mortalitatea specifică prin alte boli
Mortalitatea specifică prin alte boli are un trend ascendent în perioada 2011‐2020, crescând
cu 36,8‰oo, de la 64,3‰00 în 2011 la 101,1‰00 în 2020, în toată perioada crescând continuu (fig.
104).
98.0 98.6 101.1

100 88.1 91.1
81.2 82.7
73.7
la 100000 locuitori
80 64.3 67.2
60
40
20
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 104 Mortalitatea prin alte boli in Romania in perioada 2011‐2020
71
Analizând graficul de mai jos privind mortalitatea prin alte boli în anul 2020 pe total și gen, putem
afirma că ratele de mortalitate la genul masculin 109,2‰00 (11810 decese), sunt mai mari decât media pe
țară 101,1‰00 (22395) și genul feminin 93,4‰00 (10585 decese), care are rata mai mică decât media pe țară.
101.1 109.2 93.4 101.0 101.3
100
80
60
40
20
0

Fig. 105 Mortalitatea specifică prin alte boli pe total, gen și medii, în anul 2020

Din total decese prin alte boli 52.7% au fost la genul masculin, iar 47,3% la genul feminin; la
genul masculin au fost cu 1225 decese mai mult decât la genul feminin.
Analizând graficul de mai sus privind mortalitatea prin alte boli în anul 2020 pe total și medii,
putem afirma că ratele de mortalitate în mediul rural 101,3‰oo (9777 decese), sunt mai mari decât
media pe țară 101,1‰oo (22395 decese)și mediul urban 101,0‰oo (12618 decese), care are rata
sub media pe țară. Din total decese prin alte boli 56.3% au fost în mediul urban, iar 43,7% în mediul
rural; în mediul rural au fost cu 2841 decese mai puține decât la mediul urban.

Fig. 106 Rata de mortalitate standardizată prin alte boli în România, în anul 2020
Distribuția în profil teritorial a mortalităţii prin alte boli în anul 2020, nu este uniformă (rate
calculate la populația standard a României). Județul cu cea mai mică rată a mortalităţii prin alte boli
în 2020 a fost Mehedinți (50,0‰00), rate mici s‐au înregistrat și în Vâlcea, Olt, Sălaj, Teleorman,
Hunedoara. Rata cea mai mare a mortalităţii a fost înregistrată în județul Călărași (188,6‰00), rate
mari au fost înregistrate și în Argeș, Iași, Timiș, Arad, Alba. În 21 de județe valorile mortalităţii au fost
peste media pe România (101,1‰), iar în 21 de județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalităţii prin alte boli în anul 2020 față de anul 2019,
remarcăm creșteri ale mortalităţii în județele: Călărași, Ialomița, Alba. Cele mai mari scăderi ale ratei
mortalităţii au fost în Bacău, Satu‐Mare, Mehedinți. Creșteri ale ratei mortalităţii în 2020 față de
2019 au fost în 23 județe, și în 19 județe rata a scăzut.
72
2. DATE GENERALE PRIVIND MORBIDITATEA ȘI

MORTALITATEA
2.1. Povara îmbolnăvirilor estimată prin DALY

Povara îmbolnăvirilor se măsoară prin ani de viață ajustați pentru dizabilitate, DALY (Disability
Adjusted Life Years), care reprezintă suma anilor de viaţă pierduți prin decese premature și anilor
trăiţi cu dizabilitate cauzată de prezenţa bolii sau a accidentelor, ajustați pentru gravitatea bolii.

Tabelul 28 prezintă primele 10 cauze de deces prematur și dizabilitate (DALYs) în 2009, 2019 și
modificarea procentuală 2009‐2019, pentru toate grupele de vârstă.
În anul 2019 cele 10 cauze de deces prematur și dizabilitate (DALYs) au fost reprezentate în ordine
de boala ischemică cardiacă (5636,12 DALYs la 100 000 loc), accidentul vascular cerebral (2867,07
DALYs la 100 000 loc), durerile lombare (1544,89 DALYs la 100 000 loc), cancerul de trahee, bronhii și
plămâni (1420,29 DALYs la 100 000 loc), hemoragia intracerebrală (1334,34 DALYs la 100 000 loc),
hipertensiunea arterială (953,3 DALYs la 100 000 loc), căderi (945,24 DALYs la 100 000 loc), BPOC
(884,71 DALYs la 100 000 loc), infecțiile respiratorii inferioare (871,72 DALYs la 100 000 loc) și
diabetul zaharat tip II (860,97 DALYs la 100 000 loc).
Modificările procentuale ale DALYs/100 000 locuitori în perioada 2009‐2019 au fost în creștere în
ordine pentru diabetul zaharat (84,69%), hipertensiunea arterială (53,46%), cancerul de trahee,
bronhii și plămâni ( 53,03%), accidentul vascular cerebral (22,34%), durerile lombare (14,52%) și
boala ischemică cardiacă (4,39%). Modificările procentuale ale DALYs/100 000 locuitori în aceeași
perioadă au fost în scădere în ordine pentru infecțiile respiratorii inferioare (‐60,4%), BPOC (‐
24,18%), căderi (‐17,84%) și hemoragia intracerebrală (‐14,18%).
În ceea ce privește ierarhia cauzelor de deces prematur și dizabilitate menționăm că au avansat pe
locuri superioare durerile lombare, cancerul trahee, bronhii si plămâni, hipertensiunea arteriala și
diabetul zaharat și pe locuri inferioare în ierarhie hemoragia intracerebrală, infecțiile respiratorii
inferioare, ciroza alcoolică. Au rămas pe același loc în ierarhie boala ischemică cardiacă, căderile și
BPOC.
73

Tabel 28: Primele 10 cauze de deces prematur și dizabilitate (DALYs/100 000 loc) în 2009, 2019 și modificarea procentuală
în perioada 2009‐2019, pentru toate grupele de vârstă
Sursa datelor: Institute of Health Metrics and Evaluation‐GBD Compare

Tabelul 29 prezintă primii 10 factori de risc care contribuie la deces prematur și dizabilitate
(DALYs/100 000 loc) în 2009, 2019 și modificarea procentuală în perioada 2009‐2019, pentru toate
grupele de vârstă. În anul 2019 cei 10 factori de risc au fost reprezentați în ordine de hipertensiunea
arterială (8335,86 DALYs la 100 000 loc), fumat (5607,21 DALYs la 100 000 loc) , IMC crescut (5354,28
DALYs la 100 000 loc), consumul de alcool (3486,09 DALYs la 100 000 loc), glicemia a jeun crescuta
(3054,16 DALYs la 100 000 loc), dieta cu conținut crescut de sodiu (2398,98 DALYs la 100 000 loc),
poluarea mediului cu particule în suspensie (1611,42 DALYs la 100 000 loc), disfuncția renală
(1434,51 DALYs la 100 000 loc), ) și dieta cu conținut scăzut în cereale integrale (1195,84 DALYs la
100 000 loc).
Modificările procentuale ale DALYs/100 000 locuitori în perioada 2009‐2019 au fost în
creștere în ordine pentru glicemia a jeun crescuta (17,5 %), disfuncția renală (13,29 %), IMC crescut (
2,67 %). Modificările procentuale ale DALYs/100 000 locuitori în aceeași perioadă au fost în scădere,
în ordine pentru poluarea mediului cu particule în suspensie (‐16,55%), consumul de alcool (‐6,77%),
fumat (‐5,5%), dieta cu conținut crescut de sodiu (‐4,93%), hipertensiunea arterială (‐3,94%), dieta cu
conținut scăzut în cereale integrale (‐2,57%) și LDL colesterol crescut (‐2,31%).Totuși este de
menționat că ierarhia factorilor de risc a rămas în anul 2019 aceeași ca în anul 2009.

74

Tabel 29: Primii 10 factori de risc care contribuie la deces prematur și dizabilitate (DALYs/100 00 loc) în 2009, 2019 și
modificarea procentuală în perioada 2009‐2019, pentru toate grupele de vârstă
Sursa datelor: Institute of Health Metrics and Evaluation‐GBD Compare

2.2. Morbiditatea
Morbiditatea reprezintă totalitatea îmbolnăvirilor cunoscute la un moment dat, sau într‐o
anumită perioadă, în cadrul unei populații dintr‐un teritoriu bine delimitat, fie că acestea au fost
depistate în perioada respectivă, la data îmbolnăvirii sau ulterior (chiar și la decese), sau depistarea a
fost efectuată într‐o perioadă anterioară dar boala există și în perioada prezentă și fie că
îmbolnăvirea s‐a rezolvat (vindecare, deces) sau nu în perioada la care ne referim. Morbiditatea este
influențată de totalitatea determinanților sănătății, ce conduc la creşterea valorii indicilor de
morbiditate şi implicit a valorii indicilor de mortalitate.
Morbiditatea generală se exprimă prin 2 indicatori: incidența și prevalența.
Incidența sau frecvența cazurilor noi de boală, cuprinde îmbolnăvirile depistate într‐o anumită
populație și pe o perioadă de timp bine definită. Evenimentul studiat este cazul nou de boală.
Prevalența morbidității (frecvența globală) cuprinde totalitatea bolilor care există într‐o
populație, fie la un anumit moment critic‐ultima zi a trimestrului, semestrului, 9 luni, an, fie într‐o
anumită perioadă ‐ trimestru, semestru, 9 luni, an. Prevalența se referă la toate îmbolnăvirile
existente, indiferent de data depistării.
Incidența se referă la apariția bolii, în timp ce prevalența se referă la prezența bolii și măsoară
ponderea sau povara acesteia în populație.
75

2.2.1. Morbiditatea generală (incidența ‐ cazuri noi de boală înregistrate la

nivelul cabinetelor medicilor de familie)
Numărul cazurilor noi de îmbolnăvire în perioada 2011 ‐ 2020 variază între 16232615 în
2011 şi 12895224 în 2020. Numărul cazurilor noi de îmbolnăvire a scăzut mult în anul 2020
comparativ cu anul 2011, cu 20,6% (3337391 cazuri noi de boală). În perioada 2011 ‐ 2020, numărul
cazurilor noi oscilează între cea mai mare valoare a intervalului de 16232615 în 2011 și cea mai mică
12895224 în 2020(a fost anul pandemiei COVID‐19, cu numeroase restricții).
Rata de incidență generală a scăzut de la 80568,3 cazuri noi la 100000 locuitori în 2011 la o
valoare de 66726,0 cazuri noi la 100000 locuitori în 2020 (a fost anul pandemiei COVID‐19, cu
numeroase restricții), în ceilalți ani ai perioadei, rata de incidență oscilează între cele două rate.
Conform figurii nr.107 și tabelului nr.30 cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăvire sunt
prin boli ale aparatului respirator, în toată perioada studiată, urmate de boli ale aparatului digestiv,
apoi de boli ale sistemului osteo‐muscular, în toată perioada analizată.
32000 Boli ap.respirator
Boli ap. digestiv
24500
Boli sistem osteo‐muscular
17000 Boli organe genito‐urinare
Boli ap.circulator
9500
Boli piele, ţesut subcutanat
2000
Boli infecţ. și parazitare
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Fig. 107 Rata de incidență pe principalele clase de boli în România, în anii 2011‐2020

Tabel 30 Rata de incidență pe principalele clase de boli în România, în anii 2011‐2020
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Boli ap.respirator 34146.9 31525.9 30589.8 28095.2 29219.0 28090.6 26527.0 26380.0 25481.6 21425.2
Boli ap. digestiv 8115.5 8192.2 8057.2 7857.2 8388.1 8599.0 8802.0 8467.6 9180.5 8943.1
Boli sistem osteo-muscular 6787.7 6868.1 6470.0 6539.7 6599.9 6487.3 6358.2 5988.9 6609.4 6176.0
Boli organe genito-urinare 5288.9 5506.2 5216.3 5178.8 5005.2 4956.1 4759.3 4563.5 4955.0 4727.6
Boli ap.circulator 4491.3 4736.4 4305.1 4757.7 4758.0 4365.1 4280.2 4189.5 4502.3 4094.8
Boli piele, ţesut subcutanat 4261.2 4628.3 4097.4 3897.0 3958.8 4043.8 3919.2 3754.0 4075.5 4030.7
Boli infecţ. și parazitare 3030.8 3025.7 2762.9 2714.5 2641.8 2687.9 2570.2 2434.3 2525.2 2943.2

Dinamica cazurilor noi de îmbolnăvire pe gen. Pentru cazurile noi de îmbolnăvire pe gen putem
afirma că sunt mai numeroase la genul feminin decât la masculin. Cazurilor noi și ratele de incidență scad
pentru genul feminin de la 9156483 (88532,2‰oo femei) în 2011 la 7346481 (74709,1‰oo femei) în
2020, și pentru genul masculin scad de la 7076132 (72167,8 ‰oo bărbați) în 2011 la 5548743 (58852,2
‰oo bărbați) în 2020.
Dinamica cazurilor noi de îmbolnăvire pe medii. Pentru cazurile noi de îmbolnăvire pe medii
putem spune că sunt mai numeroase în mediul urban decât în rural. Scad în urban de la 9522196
(87535,5‰oo locuitori) în 2011 la 7271829 (70101,0 ‰oo locuitori) în 2020, iar pentru mediul rural
scad de la 6710419 (72392,0‰oo locuitori) în 2011 la 5623395 (63267,0‰oo locuitori) în 2020
(fig.108).
76
95000
87500
la 100000 loc.
80000
72500
65000
57500
50000
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 108 Dinamica incidenței pe total, medii și gen în România, în anii 2011‐2020

Structura pe clase de boli în anul 2020 comparativ cu anul 2011, păstrează aceeași ordine
pentru clasele de boli, și anume bolile aparatului respirator (reprezentând 32,0% din numărul total al
îmbolnăvirilor în 2020 și 42,4% în 2011), urmate de bolile aparatului digestiv, bolile sistemului osteo‐
muscular, boli aparatului genito‐urinar, bolile aparatului circulator etc. (fig. 109 și 110).

Boli infect.,paraz. Boli infect.,paraz.
3.16% 2.14% 4.11%
1.99% Tumori Tumori
3.76% Boli singe, org.hemat. 4.40% Boli singe, org.hemat.
Boli endocrine Boli endocrine
6.56% 7.06%
Tulburari mentale 2.54%Tulburari mentale
5.29% Boli sistem nervos Boli sistem nervos
3.50%
8.42% Boli ochi si anexe 6.02% Boli ochi si anexe
3.18% 3.69%
Bolile ureche, apofiza 9.23% Bolile ureche, apofiza
mast. mast.
Boli ap.circulator 3.30%Boli ap.circulator
5.57% Boli ap.respirator Boli ap.respirator
10.07% Boli ap.digestiv Boli ap.digestiv

6.12%
Boli piele, tesut subc. Boli piele, tesut subc.
13.36%
Boli sist.osteo‐articular Boli sist.osteo‐articular
42.38% Boli ap.genito‐urinar Boli ap.genito‐urinar

32.00%
Sarcina, nastere, lauzie Sarcina, nastere, lauzie
Afect.per.perinatala Afect.per.perinatala
Malform.congenitale Malform.congenitale
Simpt., semne, Simpt., semne,
rez.anormale rez.anormale
Fig. 109 Structura incidenței pe clase de boli, în Fig. 110 Structura incidenței pe clase de boli, în

România, în anul 2011 România, în anul 2020

2.2.2. Prevalența (bolnavi în evidența cabinetelor medicilor de familie)

La nivelul cabinetelor medicilor de familie se ţine evidenţa bolilor cronice conform
reglementărilor legislative în vigoare (tabelul 31).
Tabel 31. Boli cronice în evidenţa cabinetelor medicilor de familie în România în anul 2020
– la 100000 locuitori –
Boala hipertensivă 13824.8
Cardiopatia ischemică 6298.8
Diabetul zaharat 4529.1
Bolile pulmonare cronice obstructive 2344.0
Bolile cerebro‐vasculare 2002.3
Boala ulceroasă 1430.8
Ciroza hepatică 1638.2
Calculoza renală 936.3
77
Anemia 1152.9
Guşa 1119.6
Epilepsia 645.5
Nefritele 382.4
Cordul pulmonar cronic 193.9

Comparând datele raportate de cabinetele medicilor de familie cu cele din cea de‐a 5‐a Anchetă
naţională medicală din 1997 (tabel 32) se constată diferențe între rezultatele anchetei și evidențele
medicilor de familie, in general valori mai mici ale prevalenței in 2020, cu exceptia diabetului care are
valori mult mai mari decât în anchetă. Se păstrează și în 2020, cu mici diferențe, ordinea bolilor cronice
estimată în anchetă. Valori raportate de medicul de familie, apropiate de cele din anchetă sunt la boala
hipertensivă și bolile cerebrovasculare.
Tabel 32. Boli cronice
Număr bolnavi
Boala Estimări Ancheta de Cazuri aflate în evidenţa medicilor de
prevalență 1997 familie (2020)
Boala hipertensivă 3028000 2662899
Cardiopatia ischemică 2828000 1213261
Bolile cerebro‐vasculare 422000 385678
Diabetul zaharat 575000 872389
Bolile pulm. cr. obstructive 856000 451487
Boala ulceroasă 572000 275597
Bolile renale 459000 254006

2.2.3. Morbiditatea spitalizată

Numărul cazurilor de bolnavi externați din spitale în perioada 2011‐2020 variază între 4176287 în 2011
şi 2147638 în 2020. Numărul cazurilor de bolnavi spitalizați a scăzut considerabil în anul 2020 comparativ cu
anul 2011, cu 48,6% (2028649 cazuri bolnavi externați). În perioada 2011 ‐ 2020, numărul bolnavilor spitalizați
scade continuu , cel mai mare număr fiind înregistrat în 2011(singurul an al perioadei cu peste 4milioane bolnavi
externați) și cel mai mic în 2020 (anul pandemiei COVID‐19, cu numeroase restricții privind internările în spitale).
Rata de morbiditate spitalizată a scăzut de la 20728,4 bolnavi externați la 100000 locuitori în 2011 la o
rată de 11149,7 bolnavi externați la 100000 locuitori în 2020. În perioada 2011‐2020 rata de morbiditate
spitalizată oscilează între valoarea cea mai mare a intervalului, înregistrată în 2011 și cea mai mică în 2020
Conform figurii 111 și tabelului nr. 33 cele mai frecvente cazuri de bolnavi externați sunt prin boli ale
aparatului circulator în perioada 2011‐2019 și prin boli aparat respirator în 2020.
Boli ap.circulator
2800
Boli ap.respirator
la 100000 loc.
2300 Boli ap. digestiv
1800 Tumori
Sarcina, nasterea si
1300 lauzia
Bolile aparatului
genito‐urinar
800 Tulburari mentale si
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 de comportament
Fig. 111 Morbiditatea spitalizată pe principalele clase de boli în România, în anii 2011‐2020

78
Tabel 33 Morbiditatea spitalizată pe principalele clase de boli în România, în anii 2011‐2020
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Tumori 1906.9 1834.6 1901.1 1884.8 1798.3 1771.7 1771.5 1819.4 1880.5 1178.9
Sarcina, nașterea și lăuzia 1566.9 1455.7 1381.2 1299.1 1295.8 1273.8 1285.3 1266.9 1247.3 1017.3
Boli aparat genito-urinar 1297.7 1180.0 1170.8 1076.2 1031.4 1003.5 1012.6 1012.4 1011.9 541.2
Tulburari mentale si de
1326.0 1325.8 1359.2 1308.9 1233.1 1191.4 1194.0 1229.4 1237.2 692.4
comportament

Dinamica cazurilor de bolnavi externați și morbiditatea spitalizată pe gen. Cazurile de bolnavi
externați pe gen, pentru genul feminin scad de la 2291267 (22153,8‰oo femei) în 2011 la 1146489
(11659,1‰oo femei) în 2020, pentru genul masculin scad de la 1885020 (19224,9 ‰oo bărbați) în 2011
la 1001149 (10618,6 ‰oo bărbați) în 2020. În toată perioada (2011‐2020) se externează mult mai puțini
bărbați comparativ cu femei.

Dinamica cazurilor de bolnavi externați și morbiditatea spitalizată pe medii. Cazurile de
bolnavi externați pe medii în mediul urban scad de la 2373955 (21823,3‰oo locuitori) în 2011 la
1133994 (10931,8 ‰oo locuitori) în 2020, pentru mediul rural scad de la 1802332 (19443,6‰oo
locuitori) în 2011 la 1013644 (11404,2‰oo locuitori) în 2020 (fig.112). În toată perioada (2011‐2020) se
externează mult mai mulți bolnavi din mediul urban, însă ratele de morbiditate în ultimii ani(2015‐2020)
au fost asemănătoare între cele două medii.
25000
Total
la 100000 loc.
Masculin
20000
Feminin
15000 Urban
Rural
10000
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 112 Dinamica morbidității spitalizate pe total, gen și medii în România, în anii 2011‐2020

Structura pe clase de boli în anul 2020 comparativ cu anul 2011 a cazurilor de bolnavi
externați, este reprezentată în graficele următoare. În 2011 bolile aparatului circulator (reprezentând
13,8% din numărul total al îmbolnăvirilor) sunt pe primul loc, urmate de bolile aparatului respirator,
bolile aparatului digestiv, tumori etc. (fig. 113 și 114). În 2020 cele mai frecvente spitalizări au fost prin
bolile aparatului respirator 15,9%, urmate de bolile aparatului circulator, tumori, sarcina, nașterea și
lăuzia etc.

79
1.9% 5.6% 4.5% 5.3% 5.3% Tumori
0.6% 4.7% 9.2% Tumori
0.5% 2.0% 0.9% Boli sange, org.hemat.
0.9% Boli sange, org.hemat.
Boli end.,nut.si metab.
2.6% 3.2% Boli end.,nut.si metab.
9.1% 2.8% Tulb.mentale si comp.
Tulb.mentale si comp.
10.6% Boli sistem nervos
Boli sistem nervos
Boli ochi si anexe
7.6%
Boli ochi si anexe 4.9% Boli ureche, apof.mast.
Boli ureche, apof.mast.
6.4% Boli ap.circulator
6.3% 6.2%
Boli ap.circulator
Boli ap.respirator
3.1% Boli ap.respirator 5.0%
6.1% 2.8%
Boli ap.digestiv
Boli ap.digestiv Boli piele,tes.cel.subc.
2.0% Boli piele,tes.cel.subc. 12.2% Boli sist.osteo‐art.
13.8% 8.7%
10.2% Boli sist.osteo‐art. Boli ap.genito‐urinar
Boli ap.genito‐urinar 1.6% 1.3%
15.9% Sarcina, nas.,lauzia
2.0% 13.4% 0.6% Sarcina, nas.,lauzia Afect.perina tale
Afect.perinatale Malf.congenitale
Malf.congenitale 0.3% Simpt.,semne,rez.anormale
ale invest.cli.lab.
Fig. 113 Structura morbidității spitalizate pe clase de Fig. 114 Structura morbidității spitalizate pe clase de

boli, în România, în anul 2011 boli, în România, în anul 2020

2.3 Profilul principalelor boli în populație

2.3.1 Bolile ischemice ale inimii

În anul 2020 au fost înregistrate 151079 cazuri noi de boli ischemice ale inimii, reprezentând o
rată a incidenței de 784,3‰oo locuitori. În anul 2020, cazurile noi de boli ischemice ale inimii, raportat
la numărul total de bolnavi înregistrați cu boli ale aparatului circulator (788730), au reprezentat 19,2%.
Analizând în dinamică rata incidenţei cazurilor de boli ischemice ale inimii, înregistrată în
cabinetele medicilor de familie pe perioada 2011–2020, se constată un trend ușor descendent, o
scădere de la 822,1‰oo locuitori în 2011 la 784,3‰oo locuitori în 2020. Ratele de incidență au oscilat
între 932,3‰oo locuitori (valoarea maximă) în 2014 și 784,3‰oo locuitori (valoarea minimă) în 2020.
Valorile variază ușor de la un an la altul, însă trendul se menține ușor descendent (fig. 115).

1000 932.3 923.9

865.4 832.3 871.5
822.1 848.6 841.4 818.3 784.3
800
600
400
200
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 115 Incidenţa prin bolile ischemice ale inimii în România, în anii 2011‐2020
Conform raportărilor cabinetelor de medicină de familie, distribuția în profil teritorial a cazurilor
noi de boli ischemice ale inimii, în anul 2020, nu este uniformă (rate calculate la populația standard a
României). Județul cu cea mai mică rată a incidenței prin boli ischemice ale inimii în 2020 a fost
Constanța (137.5‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Vaslui, Cluj, Bacău. Mun. București,
80
Ialomița. Rata cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în județul Covasna (2940,2 ‰00 locuitori),
rate mari au fost înregistrate și în Hunedoara, Bihor, Maramureș, Mehedinți, Bistrița‐Năsăud. În 20
județe rata incidenței a fost peste media pe România (784,3‰00 locuitori), iar în 22 județe au fost sub
valoarea medie.

Fig. 116. Rata de incidență standardizată prin bolile ischemice ale inimii în România, în anul 2020

Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin boli ischemice ale inimii în anul 2020 față de
anul 2019, remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Bihor, Sălaj, Tulcea, etc,. Cele mai mari
scăderi ale ratei incidenței prin boli ischemice ale inimii au fost în: Alba, Olt, Botoșani, etc,. Creșteri ale
ratei incidenței prin boli ischemice ale inimii în 2020 față de 2019 au fost în 17 județe, și în 25 de județe
au fost înregistrate scăderi (fig. 116). Cele mai multe cazuri de boli ischemice ale inimii au fost conform
raportărilor medicilor de familie la grupa de vârstă 65‐69 ani, atât în 2020 (16.1% din total boli
ischemice), cât și în 2019 (16.0% din total boli ischemice).
Incidența pin boli ischemice ale inimii, în anul 2020, pe medii, este mai mare în mediul urban
(788,3‰00 locuitori) comparativ cu mediul rural (779,7‰00 locuitori) și față de media pe total țară
(784,3‰00 locuitori).

900 847.0
784.3 788.3 779.7
719.0
600
300
0
total masculin feminin urban rural

Fig.117 Incidența prin boli ischemice ale inimii total țară, medii și gen, în anul 2020

Incidența prin boli ischemice ale inimii, în anul 2020, pe gen, este mult mai mare pentru genul
feminin (847,0‰00 locuitori) comparativ cu genul masculin (719,0‰00 locuitori) și față de media pe total
țară (784,3‰00 locuitori).
Conform raportărilor primite de la Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a Municipiului
București, bazate pe datele statistice transmise de către furnizorii de servicii (CMI), rata de prevalență
prin boli ischemice ale inimii, în anul 2020, a fost de 6298,8‰00 locuitori, reprezentând un număr de
1213261 cazuri în evidență prin boli ischemice ale inimii. Prevalenţa prin bolii ischemice a inimii în
perioada 2011‐2020 a crescut de la 5296,6‰00 locuitori în 2011 la 6298,8‰00 locuitori în 2020, urmând
un trend ascendent (fig. 128). Față de 2011, în 2020 rata de prevalență a crescut cu 1002,2‰00 locuitori.
81
5844.1
5966.9
6071.9
6098.5
6235.1
6298.8
5732.6
7000
5584.8
5428.3
5296.6
6000
5000
4000
3000
2000
1000
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020

Fig. 118 Prevalenţa bolnavilor cu boli ischemice ale inimii în România, în anii 2011‐2020

Morbiditatea spitalizată prin boli ischemice ale inimii

În anul 2020 au fost externați 30374 cazuri de bolnavi cu boli ischemice ale inimii
determinând o rată a morbidității spitalizate de de 157,7‰00 locuitori. Cazurile externate de boli
ischemice ale inimii în anul 2020, au o pondere de 11,6% din numărul total de externați cu boli ale
aparatului circulator (261556).
Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin boli ischemice ale inimii, pe perioada
2011–2020, se constată un trend descendent, o scădere de la 311,7‰00 locuitori în 2011 la 157,7‰00
locuitori în 2020, în restul anilor valorile variază ușor de la un an la altul, menținându‐se între cele
două limite (fig. 119).
311.7 301.8 303.9 299.7 301.4 292.5 282.8 283.2
300 275.0
240
180 157.7
120
60
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Fig. 119 Morbiditatea spitalizată prin bolile ischemice ale inimii în România, în anii 2011‐2020
Conform datelor raportate de spitale, distribuția în profil teritorial a cazurilor externate cu boli
ischemice ale inimii, în anul 2020, nu este uniformă (rate calculate la populația standard a României).
Județul cu cea mai mică rată a morbidității spitalizate prin boli ischemice ale inimii în 2020 a fost Olt
(10.7‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în: Ilfov, Giurgiu, Ialomița, Botoșani. Rata cea mai mare a
morbidității spitalizate a fost înregistrată în județul Covasna (558,1‰00 locuitori), rate mari au fost
înregistrate și în: Cluj, Mureș, Timiș, Iași, București. În 9 județe rata morbidității spitalizate a fost peste
media pe România (157,7‰00 locuitori), iar în 33 județe a fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin boli ischemice ale inimii în anul
2020 față de anul 2019, remarcăm scăderi ale ratei morbidității spitalizate în toate județele. Județele cu
cele mai mici scăderi au fost: Arad, Buzău, Constanța, etc,. Cele mai mari scăderi ale ratei morbidității
spitalizate prin boli ischemice ale inimii au fost în Covasna, Mureș, București, etc,.
82

Fig. 120 Rata de morbiditate spitalizată standardizată prin bolile ischemice ale inimii în România, în anul 2020

Morbiditatea spitalizată prin boli ischemice ale inimii, în anul 2020, este mai mare în mediul
urban (176,3‰00 locuitori) comparativ cu mediul rural (136,0‰00 locuitori) și față de media pe total țară

202.3
200 176.3
157.7
136.0
115.0
100
0

Fig.121 Morbiditatea spitalizată prin boli ischemice ale inimii total țară, gen și medii, în anul 2020

Morbiditatea spitalizată prin boli ischemice ale inimii, în anul 2020, este mult mai mare pentru
genul masculin (202,3‰00 locuitori) comparativ cu genul feminin (115,0‰00 locuitori) și față de media pe
total țară (157,7‰00 locuitori).

Mortalitatea prin boli ischemice ale inimii

În anul 2020 au fost înregistrate 55617 decese prin boli ischemice ale inimii reprezentând o rată
a mortalitate de 251,2‰00 locuitori. Decesele prin boli ischemice ale inimii în anul 2020, au o pondere de
36,7% din numărul total de decese prin boli ale aparatului circulator (151538) și 22,1% din numărul total
de decese (251439).
Analizând în dinamică mortalitatea prin boli ischemice ale inimii, în perioada 2011–2020, se
constată un trend ușor ascendent, de la 226,7‰oo locuitori în 2011 la 251,2‰00 locuitori în 2020. În
această perioadă se înregistrează un maxim în 2020 de 251,2‰00 locuitori și o valoarea minimă de
222,5‰00 locuitori în 2013 (fig. 122).

83
300
251.2
226.7 229.7 222.5 227.5 236.9 223.9 224.7 225.0 224.4
200
100
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 122 Mortalitatea prin bolile ischemice ale inimii în România, în anii 2011‐2020
Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin boli ischemice ale inimii, în
anul 2020, nu este uniformă(rate calculate la populația standard a României). Județul cu cea mai mică
rată a mortalității în 2020 a fost Vâlcea (92.9‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în: Iași, Timiș,
Constanța, Buzău, Vrancea. Rata cea mai mare a mortalității a fost înregistrată în județul Bistrița‐Năsăud
(507,2‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și Satu‐Mare, Bihor, Covasna, Sălaj. În 23 județe rata
mortalității a fost peste media pe România (251,2‰00 locuitori), iar în 19 județe au fost sub valoarea
medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin boli ischemice ale inimii în anul 2020 față
de anul 2019, remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Satu‐Mare, Bihor, Maramureș etc. Cele
mai mari scăderi ale ratei mortalității prin boli ischemice ale inimii au fost în Brăila, Sibiu, Timiș, etc.
Creșteri ale ratei mortalității prin boli ischemice ale inimii în 2020 față de 2019 au fost în 37 județe și în 5
județe au fost înregistrate scăderi.

Fig. 123 Rata de mortalitate standardizată prin bolile ischemice ale inimii în România, în anul 2020

Mortalitatea pin boli ischemice ale inimii, în anul 2020, este mai mare în mediul rural (304,9‰00
locuitori) comparativ cu mediul urban (209,7‰00 locuitori) și față de media pe total țară (251,2‰00
locuitori).

84
304.9
300
251.2 261.7
241.1
209.7
200
100
0

Fig. 124 Mortalitatea prin boli ischemice ale inimii total țară, gen și medii, în anul 2020

Mortalitatea prin boli ischemice ale inimii, în anul 2020, este mult mai mare pentru genul
masculin (261,7‰00 locuitori) comparativ cu genul feminin (241,1‰00 locuitori) și față de media pe total
Analiza datelor furnizate de Eurostat privind decesele prin boli ischemice ale inimii în jurul
anului 2017, ne arată următoarele (Fig. 125). România are valori ale ratelor de mortalitate prin boli
ischemice ale inimii (296.7). Lituania are cea mai mare rată, urmată de Ungaria, Slovacia, Letonia,
Croația, România. Valori mult sub medie sunt în Franța, Olanda, Spania, Portugalia, Belgia, Danemarca.

131
178
80
112 Rate per 100 000 population (age-standardised)
240
1 -100
133 70 370
536 101 - 200 EU 120
109
55
65 139 143 201 +
292
47 78 375
89 165
381
101 302 297
65 64 90 145 195
106 199
105
193

Fig.125 Mortalitatea prin boli ischemice ale inimii, 2017
Note: The EU average is weighted (using imputed estimates for France for 2017). Three‐year average (2015‐17) for Cyprus,
Iceland, Luxembourg, and Malta. Data refer to 2016 for France.
Source: Eurostat 2020.
http://oe.cd/cyprus‐disclaimer.

2.3.2 Bolile cerebro-vasculare

În anul 2020 au fost înregistrate 71566 cazuri noi de afecțiuni cerebro‐vasculare (BCV) care au
determinat o incidență prin boli cerebro‐vasculare (BCV) de 371,5‰00 locuitori (fig. 126), acestea
reprezentând 9,1% din numărul total de cazuri de boli ale aparatului circulator (788730).
Analizând în dinamică incidenţa cazurilor noi de afecțiuni cerebro‐vasculare, înregistrată în
cabinetele medicilor de familie în perioada 2011‐2020, se constată un trend ușor descendent, de la o
rată a incidenței de la 390,3‰00 locuitori în 2011, la 371,5‰00 locuitori în 2020. În perioada 2011‐2020
ratele de incidență oscilează între valoarea cea mai mare înregistrată în 2015, de 439,2‰00 locuitori și o
valoarea minimă din 2020, de 371,5‰00 locuitori (fig. 126).
85
420.0 439.2 412.8 428.1

450 395.5 404.2 402.5
390.3 382.0 371.5
300
150
0
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020

Fig. 126Incidența prin boli cerebro‐vasculare în România, în anii 2011‐2020
Conform raportărilor cabinetelor de medicină de familie, distribuția în profil teritorial a cazurilor
noi de boli cerebro‐vasculare, în anul 2020, nu este uniformă (rate calculate la populația standard a
României). Județul cu cea mai mică rată a incidenței în 2020 a fost Vaslui (82,1‰00 locuitori), rate mici s‐
au înregistrat și în Cluj, Vrancea, Constanța, Mun. București. Rata cea mai mare a incidenței a fost
înregistrată în județul Mehedinți (1097,7‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Covasna,
Hunedoara, Vâlcea, Caraș‐Severin. În 22 județe rata incidenței a fost peste media pe România (371,5‰00
locuitori), iar în 20 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin boli cerebro‐vasculare în anul 2020 față de
anul 2019, remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Bihor, Suceava, Argeș. Cele mai mari
scăderi ale ratei incidenței prin boli cerebro‐vasculare au fost în Olt, Alba, Harghita. Creșteri ale ratei
incidenței prin boli cerebro‐vasculare în 2020 față de 2019 au fost în 10 județe și în 32 județe au fost
scăderi. Diferențele foarte mari înregistrate în raportarea bolilor cerebro‐vasculare pot fi și din cauza
subraportării din unele județe (fig. 127).

Fig. 127 Rata de incidență standardizată prin bolile cerebro‐vasculare în România, în anul 2020

Incidența prin boli cerebro‐vasculare, în anul 2020, este mai mică în mediul urban (360,9‰oo
locuitori) comparativ cu mediul rural (384,0‰oo locuitori) și față de media pe total țară (371,5‰oo
locuitori).

86
450 413.8
371.5 384.0
360.9
327.5
300
150
0

Fig. 128 Incidența prin boli cerebro‐vasculare total țară, gen și medii, în anul 2020
Incidența prin boli cerebro‐vasculare, în anul 2020, este mult mai mare pentru genul feminin
(413,8‰oo locuitori) comparativ cu genul masculin (327,5‰oo locuitori) și față de media pe total țară
(371,5‰oo locuitori).
Conform raportărilor primite de la Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a Municipiului
București, bazate pe datele statistice transmise de către furnizorii de servicii (CMI), în anul 2020
prevalența prin boli cerebro‐vasculare în evidență a fost de 2002,3‰00 locuitori, reprezentând un număr
de 385678 cazuri în evidență de boli cerebro‐vasculare. Prevalenţa prin boli cerebro‐vasculare în
perioada 2011‐2020 a crescut de la 1410,1‰00 locuitori în 2011 la 2002,3‰00 locuitori în 2020, având un
trend ascendent (fig. 129). Față de 2011, în 2020 rata de prevalență a crescut cu 592,2‰00 locuitori.

1872.5
1944.3
2002.3
1775.1
1717.1
1665.4
2000
1590.2
1528.8
1465.3
1410.1
1500
1000
500
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020

Fig. 129 Prevalenţa prin boli cerebro‐vasculare în România, în anii 2011‐2020

Morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare

În anul 2020 au fost externați 57351 cazuri de bolnavi cu boli cerebro‐vasculare
reprezentând o rată a morbidității spitalizate de 494,3‰00 locuitori. Cazurile externate de boli
cerebro‐vasculare în anul 2020, au o pondere de 21,9% din numărul total de bolnavi externați cu boli
ale aparatului circulator (261556).
Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare, pe perioada
2011–2020, se constată un trend descendent, o scădere de la 559,3‰00 locuitori în 2011 (maxima) la
297,7‰00 locuitori în 2020 (minima), în restul anilor valorile ratelor variază ușor de la un an la altul,
menținându‐se între cele două limite (fig. 130).
87
600 559.3
531.5 535.3
506.5 491.2 488.2 487.1 503.5 494.2
500
400
297.7
300
200
100
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 130 Morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare în România, în anii 2011‐2020

Conform raportării spitalelor, distribuția în profil teritorial a cazurilor externate cu boli
cerebro‐vasculare, în anul 2020, nu este uniformă(rate calculate la populația standard). Județul cu
cea mai mică rată a morbidității spitalizate în 2020 a fost Vrancea (41.4‰00 locuitori), rate mici s‐au
înregistrat și în Ilfov, Călărași, Timiș, Neamț. Rata cea mai mare a morbidității spitalizate a fost
înregistrată în județul Gorj (482,4‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Constanța, Mureș,
Mun. București, Alba. În 19 județe rata morbidității spitalizate a fost peste media pe România
(297,7‰oo locuitori), iar în 23 județe a fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin boli cerebro‐vasculare în anul
2020 față de anul 2019, remarcăm scăderi ale ratelor de externare în toate județele. Scăderi mai mici
ale ratei morbidității spitalizate au fost în județele: Neamț, Brașov, Vrancea. Cele mai mari scăderi
ale ratei morbidității spitalizate prin boli cerebro‐vasculare au fost în Gorj, Hunedoara, Suceava.
Diferențele foarte mari în raportarea cazurilor de morbiditate spitalizată prin boli cerebro‐
vasculare (între județe) au fost în toate județele, în contextul modificărilor legislative datorate
pandemiei COVID‐19 (fig. 131).

Fig. 131 Rata de morbiditate spitalizată standardizată prin boli cerebro‐vasculare în România, în anul 2020

Morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare în anul 2020, este mai mare în mediul
rural (317,5‰00 locuitori) comparativ cu mediul urban (280,8‰00 locuitori) și față de media pe total

88
317.5
297.7 303.7 292.1
300 280.8
200
100
0

Fig.132 Morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare total țară, gen și medii, în anul 2020

Morbiditatea spitalizată prin boli cerebro‐vasculare, în anul 2020, este mai mare pentru
genul masculin (303,7‰00 locuitori) comparativ cu genul feminin (292,1‰00 locuitori) și față de
media pe total țară (297,7‰00 locuitori).

Mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare

În anul 2020 au fost înregistrate 41118 decese prin boli cerebro‐vasculare reprezentând o
rată a mortalitate de 185,7‰oo locuitori. Decesele prin boli cerebro‐vasculare în anul 2020, au o
pondere de 27,1% din numărul total de decese prin boli ale aparatului circulator (151538) și 16,4%
din numărul total de decese (251439).
Analizând în dinamică mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare, în perioada 2011‐2020, se
constată un trend descendent, de la 212,0‰oo locuitori în 2011 la 185,7‰oo locuitori în 2020. Cele mai
mari rate de mortalitate au fost în 2011, iar valoarea minimă a fost în 2019. În ceilalți ani valorile variază
ușor de la un an la altul, însă trendul se menține descendent.
250
212.0 211.6 206.8 200.6 199.3 193.0 192.5 192.0 185.7
174.3
150
50
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 133 Mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare în România, în anii 2011‐2020

Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin boli cerebro‐vasculare, în anul
2020, nu este uniformă (rate calculate la populația standard a României). Județul cu cea mai mică rată a
mortalității în 2020 a fost Sibiu (90,1‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Timiș, Vrancea, Ilfov,
Brașov. Rata cea mai mare a mortalității a fost înregistrată în județul Gorj (363,7‰00 locuitori), rate mari
au fost înregistrate și în Dolj, Călărași, Teleorman. În 23 de județe rata mortalității a fost peste media pe
România (185,7‰00 locuitori), iar în 19 județe au fost sub valoarea medie.
89

Fig. 134 Rata de mortalitate standardizată prin boli cerebro‐vasculare în România, în anul 2020

Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin boli cerebro‐vasculare în anul 2020 față
de anul 2019, remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Gorj, Botoșani, Dâmbovița. Cele
mai mari scăderi ale ratei mortalității prin boli cerebro‐vasculare au fost în Olt, Harghita, Dolj.
Creșteri ale ratei mortalității prin boli cerebro‐vasculare în 2020 față de 2019 au fost în 34 județe, în
8 județe au fost înregistrate scăderi.

Mortalitatea pin boli cerebro‐vasculare, în anul 2020, este mai mare în mediul rural
(236,6‰00 locuitori) comparativ cu mediul urban (146,4‰oo locuitori) și față de media pe total țară
Mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare, în anul 2019, este mult mai mare pentru genul
feminin (196,9‰00 locuitori) comparativ cu genul masculin (174,0‰00 locuitori) și față de media pe

250 236.6
196.9
185.7
174.0
146.4
150
50

Fig. 135 Mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare total țară și medii, în anul 2020

Analiza datelor furnizate de Eurostat privind decesele prin boli cerebro‐vasculare în jurul
anului 2017, ne arată următoarele (fig.136). România are valori ale ratelor de mortalitate prin boli
cerebro‐vasculare (253), printre cele mai mari, fiind urmată de Letonia și Bulgaria. Valori mult sub
medie sunt în Franța, Spania, Luxemburg, Austria, Irlanda, Suedia, Belgia, Germania.

90
58
73
53
57 Rate per 100 000 population (age-standardised)
70
63 290 1 -65
56
193 EU 81
60 66 - 130
62
58 98 131 +
61
101
44 54 135
44 56 131
102158 253
100 53 79 176 314
107 120
69
73

Fig. 136 Mortalitatea prin boli cerebro‐vasculare, anul 2017
Note: The EU average is weighted (using imputed estimates for France for 2017). Three‐year average (2015 17) for Cyprus, Iceland,
Luxembourg, and Malta. Data refer to 2016 for France.
Source: Eurostat 2020. http://oe.cd/cyprus‐disclaimer
2.3.3 Diabetul

Numărul cazurilor noi de diabet zaharat, depistate la nivelul cabinetelor de nutriție și boli
metabolice în perioada 2011‐2020 a crescut de la 64710 cazuri noi și o rată de 321,2‰oo (an 2011), la
76967 cazuri noi și o rată de 397,2‰oo (valoarea maximă ‐ an 2019), după care scade la 59914 cazuri noi
și o rată de 311,1‰oo locuitori (valoarea minimă ‐ an 2020) (fig. 137). Perioada 2011‐2020 are un trend
ascendent. Cea mai mare rată a incidenței în intervalul studiat a fost în 2019, iar cea mai mică în 2020, în
restul anilor ratele au oscilat între cele două valori menționate.
400 372.0 392.5 372.8 390.8 397.2
345.5
321.2 317.7 337.2 311.1
300
200
100
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 137 Incidența prin diabet zaharat (cazuri noi‐total la 100000 loc.) în România, în perioada 2011–2020
Conform raportărilor cabinetelor de nutriție și boli metabolice distribuția în profil teritorial a
cazurilor noi de diabet zaharat, în anul 2020, nu este uniformă (rate calculate la populația standard a
României). Județul cu cea mai mică rată a incidenței în 2020 a fost Alba (74.2‰00 locuitori), rate mici s‐
au înregistrat și în Galați, Mehedinți, Cluj, Buzău, Covasna. Rata cea mai mare a incidenței a fost
înregistrată în județul Hunedoara (657,3‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Caraș‐Severin,
Călărași, Maramureș, Bistrița‐Năsăud. În 20 județe rata incidenței a fost peste media pe România
(311,1‰00 locuitori), iar în 22 județe au fost valori sub medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin diabet zaharat în anul 2020 față de anul
2019, remarcăm creșteri ale ratei incidenței prin diabet zaharat în județele: Călărași, Hunedoara,
Bistrița‐Năsăud, Maramureș, Giurgiu, Bacău. În celelalte județe au fost scăderi. Cele mai mari scăderi ale
ratei incidenței prin diabet zaharat au fost în Harghita, Arad, Bihor. Creșteri ale ratei incidenței în 2020
față de 2019 au fost în 6 județe și în 36 județe incidența a scăzut.
91

Fig. 138 Rata de incidență standardizată prin diabet în România în anul 2020
Incidența prin diabet zaharat, în anul 2020, este mai mare în mediul urban (428,3‰00 locuitori)
comparativ cu mediul rural (291,0‰00 locuitori) și față de media pe total țară (311,1‰00 locuitori).
Incidența prin diabet zaharat, în anul 2020, este mai mare pentru genul feminin (311,6‰00 locuitori)
comparativ cu genul masculin (310,5‰00 locuitori) și față de media pe total țară (311,1‰00 locuitori).

400
328.2
311.1 310.5 311.6
291.0
300
200
100
0

Fig.139 Incidența prin diabet zaharat, total țară, gen și medii, în anul 2020

Numărul cazurilor de diabet zaharat în evidenţa cabinetelor de diabet, nutriţie şi boli metabolice
creşte an de an, de la 764147 (determinând o prevalență de 3792,7 la 100000 locuitori) în 2011 la un
număr de 1220486 (6336,3 la 100000 locuitori) în 2020 (fig. 140). În profil teritorial, cazurile de diabet
zaharat nu sunt uniform distribuite.
7000 6336.3
5960.5 6060.1
6000 5402.5
5036.2 5170.1
5000 4613.7
4376.8
4150.2
3792.7
4000
3000
2000
1000
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 140 Prevalența prin diabet zaharat în România, în perioada 2011‐2020

92
Morbiditatea spitalizată prin diabet
În anul 2020 au fost 27823 cazuri de bolnavi cu diabet zaharat externați, cu o rată a morbidității
spitalizate de de 144,4‰00 locuitori. Cazurile externate cu diabet zaharat în anul 2020, au o pondere de 46,3%
din numărul total de bolnavi externați cu boli endocrine, de nutriție și metabolism (60033).
Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin diabet zaharat, pe perioada 2011–2020, se constată
o evoluție ușor oscilantă, cu mici variații în perioada 2011‐2019, cu excepția anului 2020 când externările puține
sunt cauzate de pandemia COVID‐19, când a fost o situație specială privind internările în spitale. Conform
graficului, tendința este descendentă, o scădere de la 312,5‰00 locuitori în 2011 la 144,4‰00 locuitori în 2020.
Cea mai mare rată este în 2018 (313,5‰00 locuitori) , iar cea mai mică în 2020 (144,4‰00 locuitori) (fig. 141).
350 312.5 306.9 311.7 313.5 307.3

292.1 298.9 298.9 304.6
300
250
200
144.4
150
100
50
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 141 Morbiditatea spitalizată prin diabet zaharat în România, în anii 2011‐2020

Conform raportării spitalelor, distribuția în profil teritorial a cazurilor externate cu diabet
zaharat, în anul 2020, nu este uniformă(ratele au fost calculate cu populația standard). Județul cu cea
mai mică rată a morbidității spitalizate în 2020 a fost Ilfov (11.4‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și
în Ialomița, Sălaj, Giurgiu, Vâlcea. Rata cea mai mare a morbidității spitalizate a fost înregistrată în
județul Caraș‐Severin (293,4‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Maramureș, Satu‐Mare,
Mun.București, Timiș. În 17 județe rata morbidității spitalizate a fost peste media pe România (144,4‰00
locuitori), iar în 25 județe a fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin diabet zaharat în anul 2020 față
de anul 2019, remarcăm scăderi ale spitalizărilor în toate județele. Cele mai mici reduceri ale internărilor
au fost în Ilfov, Ialomița, Teleorman, etc. Cele mai mari scăderi ale internărilor au fost în Mun. București,
Caraș‐Severin, Timiș etc. (fig. 142).

Fig. 142 Rata de morbiditate spitalizată standardizată prin diabet în România, în anul 2020

93
Morbiditatea spitalizată prin diabet zaharat în anul 2020, este mai mare în mediul rural
(145,9‰00 locuitori) comparativ cu mediul urban (143,2‰00 locuitori) și față de media pe total țară

160 144.4 151.5 143.2 145.9

137.7
120
80
40
0

Fig. 143 Morbiditatea spitalizată prin diabet total țară, gen și medii, în anul 2020

Morbiditatea spitalizată prin diabet zaharat, în anul 2020, este mult mai mare pentru genul
masculin (151,5‰oo locuitori) comparativ cu genul feminin (137,7‰oo locuitori) și față de media pe
total țară (144,4‰oo locuitori).

Mortalitatea prin diabet

În anul 2020 au fost înregistrate 3954 decese prin diabet zaharat determinând o rată a
mortalitate de 17,9‰oo locuitori. Decesele prin diabet zaharat în anul 2020, au o pondere de 93,3% din
numărul total de decese prin boli endocrine, nutriție și metabolism (3100) și 1,3% din numărul total de
decese (297345).
Analizând în dinamică mortalitatea prin diabet zaharat, în perioada 2011‐2020, se constată un
trend ascendent, de la 9,9‰00 locuitori în 2011 la 17,9‰00 locuitori în 2020. Cele mai mari rate de
mortalitate au fost în 2020 de 17,9‰00 locuitori și o valoarea minimă a ratei a fost de 9,9‰00 locuitori în
2011 și 2013. În ceilalți ani ratele variază ușor de la un an la altul, însă trendul se menține ascendent.
17.9
15 12.9
12.1 12.5
11.3 11.6
9.9 10.2 9.9 10.1
10
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 144 Mortalitatea prin diabet în România, în anii 2011‐2020

Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin diabet zaharat, în anul 2020,
nu este uniformă. Județul cu cea mai mică rată a mortalității în 2020 a fost Bihor (0,7‰00 locuitori), rate
mici s‐au înregistrat și în Satu‐Mare, Timiș, Dolj, Sălaj. În Mehedinți nu au fost înregistrate decese prin
diabet zaharat. Rata cea mai mare a mortalității a fost înregistrată în județul Dâmbovița (87,5‰00
locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Călărași, Argeș, Botoșani, Arad. În 14 județe rata mortalității
a fost peste media pe România (17,9‰00 locuitori), într‐un județ egală cu media, iar în 27 județe au fost
sub valoarea medie.
94
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin diabet zaharat în anul 2020 față de anul
2019, remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Dâmbovița, Argeș, Călărași, etc,. Cele mai mari
scăderi ale ratei mortalității prin diabet zaharat au fost în Vaslui, Brăila, Bacău. Creșteri ale ratei
mortalității prin diabet zaharat în 2020 față de 2019 au fost în 34 județe, în 8 județe au fost înregistrate
scăderi.

Fig. 145 Rata de mortalitate standardizată prin diabet în România, în anul 2020

Mortalitatea pin diabet zaharat, în anul 2020, este mai mare în mediul rural (19,1‰00 locuitori)
comparativ cu mediul urban (16,9‰00 locuitori) și față de media pe total țară (17,9‰00 locuitori).

Mortalitatea prin diabet zaharat, în anul 2020, este mai mare pentru genul feminin (18,4‰oo
locuitori) comparativ cu genul masculin (17,3‰oo locuitori) și față de media pe total țară (17,9‰oo
locuitori).

20 17.9 17.3 18.4 19.1

16.9
15
10
0

Fig. 146 Mortalitatea prin diabet, total țară, gen și medii, în anul 2020

2.3.4 Tumori maligne

INCIDENȚA PRIN TUMORI MALIGNE

Numărul cazurilor noi de tumori maligne depistate în cabinetul de oncologie în perioada 2011‐
2020 a scăzut de la 57117 (an 2011) la 52350 (an 2020), incidenţa cazurilor de tumori maligne în aceeaşi
perioadă variind între 283,5‰oo locuitori în 2011 şi 271,8‰oo locuitori în 2020 (an cu o scădere mai
accentuată, în cotextul pandemiei COVID‐19) (fig. 147). În acestă perioadă 2011‐2020, valorile incidenței
prin tumori maligne oscilează ușor crescând din 2011 până în 2014, după care fluctuează ușor până în
2019 și scad mult în 2020 înregistând cea mai mică valoare a cazurilor noi depistate și a ratei de
95
incidență. De menționat că în anul 2020, anul pandemiei COVID – 19, au fost numeroase restricții și
reglementări legislative.

330.3
305.1 311.3 308.1 304.7 317.1 307.6
283.5 292.3 271.8
300
200
100
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 147 Incidenţa prin tumori maligne în România, în anii 2011‐2020

Incidența prin tumori maligne, în anul 2020, este mult mai mare pentru genul masculin (304,5‰00
locuitori) comparativ cu genul feminin (240,4‰00 locuitori) și față de media pe total țară (271,8‰00 locuitori).
304.5
300 271.8 276.4 266.4
240.4
200
100
0

Fig. 148 Incidența prin tumori maligne total țară, gen și medii, în România, în anul 2020

Incidența prin tumori maligne, în anul 2020, este mult mai mare pentru mediul urban (276,4‰00 locuitori)
comparativ cu mediul rural (266,4‰00 locuitori) și față de media pe total țară (271,8‰00 locuitori).

PREVALENȚA PRIN TUMORI MALIGNE

Numărul cazurilor de tumori maligne în evidenţa cabinetelor de oncologie a crescut de la
430846 (an 2011) la 510819 (an 2020), prevalenţa variind între 2138.4‰00 locuitori în 2011 şi 2652.0‰00
locuitori în 2020 (fig. 149). Creșterea este permanentă, determinând un trend ascendent. Între 2011 și
2020, sunt înregistrate cu 79973 mai multe cazuri.
96
2652.0
2528.0
2518.3
2447.0
2392.6
2325.8
2198.1
2500 2138.4 2237.6
2118.5
2000
1500
1000
500
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 149 Prevalenţa prin tumori maligne în România, în anii 2011‐2020

Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne

În anul 2020 au fost externați 161925 cazuri de bolnavi cu tumori maligne reprezentând o rată a
morbidității spitalizate de 840.7‰oo locuitori.
Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin tumori maligne, pe perioada 2011 ‐ 2020, se
constată un trend descendent, o scădere de la 1461.2‰00 locuitori în 2011 la 840,7‰00 locuitori în 2020.
Cea mai mare rată a intervalului este în 2011, iar cea mai mică în 2020 (anul pandemiei COVID ‐ 19, se
constată o evoluție ușor oscilantă, cu mici variații în perioada 2011‐2019, cu excepția anului 2020 când
externările au scăzut mult fiind cauzate de pandemia COVID‐19, când a fost o situație specială privind
internările în spitale (fig. 150).
Conform raportării spitalelor, distribuția în profil teritorial a cazurilor externate cu tumora
malignă, în anul 2020, nu este uniformă (rate calculate la populația standard a României). Județul cu cea
mai mică rată a morbidității spitalizate în 2020 a fost Giurgiu (97.6‰00 locuitori), rate mici s‐au
înregistrat și în Ilfov, Vrancea, Călărași, Teleorman. Rata cea mai mare a morbidității spitalizate a fost
înregistrată în județul Cluj (2360,2‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în M.București, Iași,
Harghita, Sibiu. În 9 județe rata morbidității spitalizate a fost peste media pe România (840,7‰oo

1600 1461.2
1410.1
1385.1 1387.4
1400 1298.6
1261.5 1277.7
1253.3
1242.0
1200
1000 840.7
800
600
400
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 150 Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne în România, în anii 2011‐2020
Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin tumora malignă în anul 2020 față
de anul 2019, remarcăm scăderi ale ratei morbidității spitalizate în toate județele. Cele mai mici scăderi
au fost în Vaslui, Tulcea, Buzău, etc, iar cele mai mari scăderi ale ratei morbidității spitalizate prin
tumora malignă au fost în Cluj, București, Iași etc. (fig. 151).
97

Fig. 151 Rata de morbiditate spitalizată standardizată prin tumori maligne în România, în anul 2020

Morbiditatea spitalizată pin tumori maligne în anul 2020, pe medii, este mai mare în mediul
urban (883,8‰00 locuitori) comparativ cu mediul rural (790,3‰00 locuitori) și față de media pe total
țară (840,7‰00 locuitori). Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne, în anul 2020, pe gen, este mult
mai mare pentru genul masculin (916,3‰00 locuitori) comparativ cu genul feminin (768,2‰00 locuitori)
și față de media pe total țară (840,7‰00 locuitori).

916.3
883.8
900 840.7
768.2 790.3
700
500

Fig. 152 Morbiditatea spitalizată prin tumori maligne total țară, gen și medii, în anul 2020

Mortalitatea prin tumori maligne

În anul 2020 au fost înregistrate 49383 decese prin tumori maligne reprezentând o rată de
mortalitate de 223,0‰oo locuitori. Decesele prin tumori maligne în anul 2020, au o pondere de 99,2%
din numărul total de decese prin tumori (49769) și 16.6% din numărul total de decese (297345).
Analizând în dinamică mortalitatea prin tumori maligne, în perioada 2011‐2020, se constată un
trend ușor ascendent, de la 213,8‰00 locuitori în 2011 la 232.3‰00 locuitori în 2017, după care scade la
223.0‰00 locuitori în 2020.
250 225.8 229.3 231.9 232.3 231.6 225.0 223.0

213.8 217.8 221.3
200
150
100
50
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 153 Mortalitatea prin tumori maligne în România, în anii 2011‐2020
98
Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin tumori maligne, în anul 2020,
nu este uniformă (rate calculate cu populația standard). Județul cu cea mai mică rată a mortalității în
2020 a fost Vâlcea (150,8‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Mehedinți, Olt, Alba, Bistrița‐
Năsăud. Rata cea mai mare a mortalității a fost înregistrată în județul Tulcea (296,1‰00 locuitori), rate
mari au fost înregistrate și în Buzău, Dâmbovița, Ialomița, Cluj. În 23 județe rata mortalității a fost peste
media pe România (223,0‰00 locuitori), iar în 19 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin tumori maligne în anul 2020 față de anul
2019, remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Constanța, Buzău, Arad, etc,. Cele mai mari
scăderi ale ratei mortalității prin tumori maligne au fost în Satu‐Mare, Mehedinți, Mureș etc. Creșteri ale
ratei mortalității prin tumori maligne în 2020 față de 2019 au fost în 18 județe, în 24 județe a fost
înregistrate scăderi.

Fig. 154 Rata de mortalitate standardizată prin tumori maligne în România, în anul 2020

Mortalitatea pin tumori maligne, în anul 2020, este mai mică în mediul rural (219,0‰00 locuitori)

Mortalitatea prin tumori maligne, în anul 2020, este mai mică pentru genul feminin (180,2‰oo
locuitori) comparativ cu genul masculin (267,9‰oo locuitori) și față de media pe total țară (223,0‰oo
locuitori).

300 267.9
250 223.0 226.2 219.0
200 180.2
150
100
50
0

Fig. 155 Mortalitatea prin tumori maligne, total țară, gen și medii, în anul 2020

2.3.4.1 Tumora malignă a sânului la femei

Numărul cazurilor noi de tumora malignă a sânului la femei depistate în cabinetul de oncologie
în perioada 2011‐2020 a scăzut de la 5943 (an 2011) la 5317 (an 2020), incidenţa prin tumora malignă a
sânului scăzând de la 57,5‰00 femei în 2011, la 54,1‰00 femei în 2020(an cu o scădere mai accentuată,
99
în cotextul pandemiei COVID‐19) (fig. 156). În acestă perioadă valorile incidenței prin tumora malignă a
sânului oscilează ușor, între cea mai mică valoare înregistrată în 2020 (5317 cazuri și rata incidenței
54,1‰00 femei), și cea mai mare valoare a ratei și a numărului de cazuri înregistrându‐se în 2014 (7662
cazuri și rata incidenței 75,2‰00 femei). Cazurile noi de tumora malignă a sânului la femei reprezenând
10.2% din cazurile noi de tumori maligne înregistrate de cabinetul de oncologie (52350).
Așa cum se observă în figura următoare, incidența prin tumora malignă a sânului în perioada
2011‐2020 are un trend ușor ascendent (excepție face anul 2020, când au fost condiții speciale, fiind
pandemia COVID‐19).
75.2
80
64.0 64.2 63.8 67.1
61.0 62.5
57.5 56.4 54.1
60
40
20
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 156 Incidenţa prin tumora malignă a sânului la femei, în România, în anii 2011‐2020

Incidența prin tumora malignă a sânului la femei, în anul 2020, pe medii, este mult mai mare în
mediul urban (63,3‰00 femei) comparativ cu mediul rural (42,6‰00 femei) și față de media pe total țară
(54,1‰00 femei).

80
63.3
60 54.1
42.6
40
20
0
total urban rural

Fig. 157 Incidența prin tumora malignă a sânului la femei, total țară și medii, în anul 2020

PREVALENȚA PRIN TUMORA MALIGNĂ A SÂNULUI LA FEMEI

Numărul cazurilor de tumora malignă a sânului la femei în evidenţa cabinetelor de oncologie a
crescut de la 56251 (2013) la 73021 (2020), prevalenţa variind între 549,7‰00 femei în 2013 şi 742,6‰00
femei în 2020 (fig. 158). Creșterea este permanentă, determinând un trend ascendent. Între 2013 și
2020, sunt înregistrate cu 16770 mai multe cazuri, reprezentând 29,8% mai mult.
100
800 742.6
690.0 692.3
649.4 661.1
591.8 625.7
600 549.7
400
200
0
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 158 Prevalenţa prin tumora malignă a sânului la femei în România, în anii 2013‐2020

Morbiditatea spitalizată prin tumora malignă a sânului la femei

În anul 2020 au fost externate 12170 cazuri de bolnavi cu tumora malignă a sânului la femei
reprezentând o rată a morbidității spitalizate de 123,8‰00 femei, și o pondere de 5,4% din total
externați cu tumori (227079).
Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin tumora malignă a sânului la femei, pe
perioada 2011–2020, se constată un trend descendent, o scădere de la 244,7‰00 femei în 2011 la
123,8‰00 femei în 2020 (an cu o scădere mai accentuată, în cotextul pandemiei COVID‐19). Cea mai
mare rată este în 2011, iar cea mai mică în 2020, în restul anilor ratele variază ușor de la un an la altul,
menținându‐se între cele două limite (fig. 159).
300
244.7
225.7 227.6 219.9
191.7193.6 185.1 190.8 195.3
200
123.8
100
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 159 Morbiditatea spitalizată prin tumora malignă a sânului la femei în România, în anii 2011‐2020
malignă de sân la femei, în anul 2020, nu este uniformă(rate calculate la populația standard a României).
Județul cu cea mai mică rată a morbidității spitalizate în 2020 a fost Covasna (12,8‰00 femei), rate mici
s‐au înregistrat și în Giurgiu, Vrancea, Ilfov, Bacău, Brașov. Rata cea mai mare a morbidității spitalizate a
fost înregistrată în județul Cluj (450,5‰00 femei), rate mari au fost înregistrate și în Mun. București,
Harghita, Ialomița, Satu‐Mare. În 9 județe rata morbidității spitalizate a fost peste media pe România
(123,8‰00 femei), iar în 33 județe a fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin tumora malignă de sân la femei
în anul 2020 față de anul 2019, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate în județele: Buzău,
Suceava, Timiș, etc,. Cele mai mari scăderi ale ratei morbidității spitalizate prin tumora malignă de sân la
femei au fost în Cluj, București, Sibiu, etc. Creșteri ale ratei morbidității spitalizate prin tumora malignă
de sân la femei în 2020 față de 2019 au fost în 4 județe, și în 38 județe a fost înregistrate scăderi.
Diferențele foarte mari în raportarea cazurilor de morbiditate spitalizată prin tumora malignă de
sân la femei (între județe) pot fi reale, însă există și posibilitatea de a avea o subraportare (fig 160).
101

Fig. 160 Rata de morbiditate spitalizată standardizată prin tumora malignă a sânului la femei în România, în anul 2020

Morbiditatea spitalizată pin tumora malignă de sân la femei în anul 2020, pe medii, este mai
mare în mediul urban (138,0‰00 femei) comparativ cu mediul rural (106,1‰00 femei) și față de media
pe total țară (123,8‰00 femei).

150 138.0
123.8
106.1
100
50
0
total urban rural

Fig. 161 Morbiditatea spitalizată prin tumora malignă a sânului la femei total țară și medii, în anul 2020

Mortalitatea prin tumora malignă a sânului la femei

În anul 2020 au fost înregistrate 3478 decese prin tumora malignă a sânului la femei
reprezentând o rată a mortalitate de 30.7‰oo femei. Decesele prin tumora malignă a sânului la femei în
anul 2020, au o pondere de 7,0% din numărul total de decese prin tumori (49769) și 1.2% din numărul
total de decese (297345).
Analizând în dinamică mortalitatea prin tumora malignă a sânului la femei, în perioada 2011‐
2020, se constată un trend ușor ascendent, de la 27,2‰00 femei în 2011 la 30,7‰00 femei în 2020. Cele
mai mari valori ale ratei de mortalitate au fost în 2017 și 2018 (30,8‰00 femei) și o valoarea minimă în
2011 (27,2‰00 femei). În ceilalți ani valorile variază ușor de la un an la altul, însă trendul se menține
ascendent (fig. 162).

102
35
29.3 30.1 30.4 30.8 30.8 29.7 30.7
30 27.2 27.3 28.4
25
20
15
10
5
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 162 Mortalitatea prin tumora malignă a sânului la femei în România, în anii 2011‐2020

Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin tumora malignă a sânului la
femei, în anul 2020, nu este uniformă (ratele au fost calculate cu populația standard a României).
Județul cu cea mai mică rată a mortalității în 2020 a fost Bistrița‐Năsăud (13.0‰00 femei), rate mici s‐au
înregistrat și în Vâlcea, Botoșani, Vrancea,Suceava. Rata cea mai mare a mortalității a fost înregistrată în
județul Tulcea (45,1 ‰oo femei), rate mari au fost înregistrate și în Buzău, Brașov, Cluj, Bihor, București.
În 15 județe rata mortalității a fost peste media pe România (30,7‰oo femei), iar în 27 județe au fost
sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin tumora malignă de sân la femei în anul 2020
față de anul 2019, remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Tulcea, Arad, Brașov, etc. Cele mai
mari scăderi ale ratei mortalității prin tumoră malignă de sân la femei au fost în Harghita, Satu‐Mare,
Covasna, etc. Creșteri ale ratei mortalității prin tumora malignă de sân la femei în 2020 față de 2019 au
fost în 22 județe, în 20 județe a fost înregistrate scăderi.

Fig. 163 Rata de mortalitate standardizată prin tumora malignă a sânului la femei în România, în anul 2020

Mortalitatea pin tumora malignă a sânului la femei, în anul 2020, este mai mare în mediul urban
(35,6‰00 femei) comparativ cu mediul rural (24,0‰00 femei) și față de media pe total țară (30,7‰00
femei).
103
40 35.6
30.7
30
24.0
20
10
0
total urban rural

Fig. 164 Mortalitatea prin tumora malignă a sânului la femei total țară și medii, în anul 2020

2.3.4.2 Tumora malignă a prostatei

Numărul cazurilor noi de tumora malignă de prostată, raportate de cabinetul de oncologie în
perioada 2011‐2020 a crescut de la 3416 ‐ și o rată a incidenței de 34,8‰00 bărbați (an 2011) la 3563 și o
rată a incidenței de 37,8‰00 bărbați (an 2020) (fig. 169). Tumora malignă a prostatei reprezenând 7,6%
din cazurile noi de tumori maligne înregistrate de cabinetul de oncologie (52350).
Cea mai mică valoare a ratei a fost în 2012 ‐ 3416 cazuri și o rată a incidenței de 34,5‰00 bărbați
iar cea mai mare valoare a ratei în perioada studiată a fost în 2018 ‐ 4847 cazuri și o rată a incidenței de
50,9‰00 bărbați. În acestă perioadă valorile incidenței prin tumora malignă a prostatei oscilează ușor de
la un an la altul, determinând un trend ascendent în perioada studiată.

60
50.8
45.8 48.0
40.8 41.3 42.1
37.4 37.8
40 34.8 34.5
20
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 165 Incidenţa prin tumora malignă de prostată în România, în anii 2011‐2020

45 41.0
37.8
34.3
30
15
0
total urban rural

Fig. 166 Incidența prin tumora malignă a prostatei, total țară și medii, în anul 2020

104
Incidența prin tumora malignă a prostatei, în anul 2020, pe medii, este mult mai mare pentru
mediul urban (41,0‰00 bărbați) comparativ cu mediul rural (34,1‰00 bărbați) și față de media pe total
țară (37,8‰00 bărbați).
PREVALENȚA PRIN TUMORA MALIGNĂ A PROSTATEI

Numărul cazurilor de tumora malignă a prostatei în evidenţa cabinetelor de oncologie a crescut
de la 24517 (2013) la 34726 (2020),rata de prevalenţă variind între 251,3‰00 bărbați în 2013 şi 368,3‰00
bărbați în 2020 (fig. 167). Creșterea este permanentă, determinând un trend ascendent. Între 2020 și
2013, sunt înregistrate cu 10209 mai multe cazuri.
400 368.3
344.8 348.5
319.6 323.4
304.9
300 266.6
251.3
200
100
0
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 167 Prevalenţa prin tumora malignă a prostatei în România, în anii 2013‐2020

Morbiditatea spitalizată prin tumora malignă a prostatei

În anul 2020 au fost externate 4008 cazuri de bolnavi cu tumora malignă a prostatei
reprezentând o rată a morbidității spitalizate de 42,5‰00 bărbați. Cazurile externate cu tumora
malignă a prostatei în anul 2020, au o pondere de 1.8 % din numărul total de bolnavi externați cu
tumori (227079).
Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin tumora malignă a prostatei, pe perioada
2011–2020, se constată un trend descendent, o scădere de la 80,3‰00 bărbați în 2011 la 74,1‰00 bărbați
în 2019 și la 42.5‰00 bărbați în 2020 (anul pandemiei COVID‐19, cu numeroase reglementări legislative).
Cea mai mare rată a intervalului analizat este în 2012 (80,8‰00 bărbați), iar cea mai mică în 2020
(42,5‰00 bărbați), în restul anilor ratele variază ușor de la un an la altul, menținându‐se între cele două
limite (fig. 168).

100
80.3 80.8
76.5 76.9 74.6 75.1 73.4 74.1
80 70.8
60
42.5
40
20
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 168 Morbiditatea spitalizată prin tumora malignă a prostatei în România, în anii 2011‐2020

105
malignă a prostatei, în anul 2020, nu este uniformă(rate calculate cu populația standard). Județul cu
cea mai mică rată a morbidității spitalizate în 2020 a fost Giurgiu (6.3‰00 bărbați), rate mici s‐au
înregistrat și în Ilfov, Călărași, Brașov, Argeș, Covasna. Rata cea mai mare a morbidității spitalizate a
fost înregistrată în județul Harghita (150,1‰00 bărbați), rate mari au fost înregistrate și în Satu‐Mare,
Cluj, M. București, Maramureș, Tulcea. În 13 județe rata morbidității spitalizate a fost peste media pe
România (42,5‰00 bărbați), iar în 29 județe a fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin tumora malignă a prostatei
în anul 2020 față de anul 2019, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate în județele: Vaslui
și Caraș‐Severin. În restul județelor au fost scăderi. Cele mai mari scăderi ale ratei morbidității
spitalizate prin tumora malignă a prostatei au fost în Sibiu, Cluj, București etc.

Fig. 169 Rata de morbiditate spitalizată standardizată prin tumora malignă a prostatei în România, în anul 2020

Morbiditatea spitalizată prin tumora malignă în anul 2020, este mai mare în mediul urban
(43,9‰00 bărbați) comparativ cu mediul rural (40,9‰00 bărbați) și față de media pe total țară
(42,5‰00 bărbați).

50 43.9
42.5 40.9
40
30
20
10
0
total urban rural

Fig. 170 Morbiditatea spitalizată prin tumora malignă a prostatei total țară și medii, în anul 2020

Mortalitatea prin tumora malignă a prostatei

În anul 2020 au fost înregistrate 2459 decese prin tumora malignă a prostatei reprezentând
o rată a mortalitate de 22,7‰00 bărbați. Decesele prin tumora malignă a prostatei în anul 2020, au o
pondere de 4,9% din numărul total de decese prin tumori (49383) și 0,8% din numărul total de
decese (297345).
106
Analizând în dinamică mortalitatea prin tumora malignă a prostatei, în perioada 2011‐2020,
se constată un trend ușor ascendent, de la 18,1‰00 bărbați în 2011 la 22,7‰00 bărbați în 2020. Cele
mai mari rate de mortalitate au fost în 2020 iar minima în 2011. În ceilalți ani valorile variază ușor de
la un an la altul, însă trendul se menține ascendent (fig. 171).
25 22.7
21.5 21.3 21.7 21.6
19.9 20.6 20.2
19.1
20 18.1
15
10
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 171 Mortalitatea prin tumora malignă a prostatei în România, în anii 2011‐2020

Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin tumora malignă a
prostatei, în anul 2020, nu este uniformă(rate calculate la populația standard a României). Județul cu
cea mai mică rată a mortalității în 2020 a fost Ialomița (9.4‰00 bărbați), rate mici s‐au înregistrat și în
Olt, Vâlcea, Teleorman, Maramureș. Rata cea mai mare a mortalității a fost înregistrată în județul
Tulcea (41,3‰00 bărbați), rate mari au fost înregistrate și în Sălaj, Covasna, Iași, Caraș‐Severin. În 17
județe rata mortalității a fost peste media pe România (22,7‰00 bărbați), iar în 25 județe a fost sub
valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin tumora malignă a prostatei în anul 2020
față de anul 2019, remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Călărași, Covasna, Caraș‐
Severin, etc,. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității prin tumora malignă a prostatei au fost în
Ialomița, Neamț, Brăila, etc,. Creșteri ale ratei mortalității prin tumora malignă a prostatei în 2020
față de 2019 au fost în 21 județe, în 21 județe a fost înregistrate scăderi.

Fig. 172 Rata de mortalitate standardizată prin tumora malignă a prostatei în România, în anul 2019

Mortalitatea prin tumora malignă a prostatei, în anul 2020, pe medii, este mai mică în
mediul rural (22,3‰00 bărbați) comparativ cu mediul urban (23,1‰00 bărbați) și față de media pe
total țară (22,7‰00 bărbați).
107
25 22.7 23.1 22.3
20
15
10
0
total urban rural

Fig. 173 Mortalitatea prin tumora malignă a prostatei total țară și medii, în anul 2020

2.3.4.3 Tumora malignă colorectală

În anul 2020 în cabinetul de oncologie au fost înregistrate 6670 cazuri noi de tumora malignă
colorectală care au determinat o rată a incidenței prin tumora malignă colorectală de 34,6‰00 locuitori,
acestea reprezentând 12,7% din cazurile noi de tumori maligne înregistrate de cabinetul de oncologie
(52350).
Analizând în dinamică incidenţa cazurilor noi de tumora malignă colorectală, înregistrată în
cabinetele de oncologie în perioada 2012‐2019, se constată un trend ascendent, o creştere a
numărului de cazuri ‐ 6213 și a ratei incidenței de 31,0‰00 locuitori în 2012, la 6670 și o rată de
34,6‰00 locuitori în 2020. În perioada 2012‐2020 ratele de incidență oscilează între valoarea cea mai
mare înregistrată în 2014, de 40,4‰00 locuitori și o valoarea minimă din 2012, de 31,0‰00 locuitori
(fig. 174).
50
40.4
34.4 36.9 36.3 36.8 38.6 38.2 34.6
40 31.0
30
20
10
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 174 Incidența cazurilor de tumoră malignă colorectală în România, în anii 2012‐2020

Incidența prin tumora malignă colorectală, în anul 2020, este mai mare în mediul urban
108
50
42.4
40 34.6 36.3
32.6
30 27.2
20
10
0

Fig. 175 Incidența prin tumora malignă colorectală total țară, gen și medii, în anul 2020
Incidența prin tumora malignă colorectală, în anul 2020, este mult mai mare pentru genul
masculin (42,4‰00 locuitori) comparativ cu genul feminin (27,2‰00 locuitori) și față de media pe

Prevalența prin tumora malignă colorectală raportată de cabinetele de oncologie. În anul
2020 au fost în evidență 49964 cazuri de tumora malignă colorectală care au determinat o
prevalență prin tumora malignă colorectală de 259,4‰00 locuitori (fig. 176).
259.4
240.8 244.0
223.2 231.0
240 218.9
196.9 204.8
180
120
60
0
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 176 Prevalenţa prin tumora malignă colorectală în România, în anii 2013‐2020

Analizând în dinamică ratele de prevalenţă prin tumora malignă colorectală, înregistrată în
evidența cabinetelor de oncologie în perioada 2013‐2020, se constată un trend ascendent, o
creştere a numărului de cazuri de la 39349 și a ratei prevalenței de 196,9‰00 locuitori în 2013, la
49964 și o rată de 259,4‰00 locuitori în 2020. În perioada 2013‐2020 ratele de prevalență oscilează
între valoarea cea mai mare înregistrată în 2020, și o valoarea minimă din 2013 (fig. 176).

Morbiditatea spitalizată prin tumora malignă colorectală

În anul 2020 au fost externați 23986 cazuri de bolnavi cu tumora malignă colorectală
reprezentând o rată a morbidității spitalizate de de 124,5‰00 locuitori. Cazurile externate cu tumora
malignă colorectală în anul 2020, au o pondere de 10,6% din numărul total de bolnavi externați cu
tumori (227079).
Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin tumora malignă colorectală, pe perioada
2011–2020, se constată un trend ușor descendent, o scădere de la 179,4‰00 locuitori în 2011 la
124,5‰00 locuitori în 2020 (anul pandemiei COVID‐19). Cea mai mare rată a fost în în 2019
109
(180,2‰00 locuitori) , iar cea mai mică în 2020 (124,5‰00 locuitori), în restul anilor ratele variază ușor
de la un an la altul, menținându‐se între cele două limite, perioada 2015‐2019 înregistrând o
creștere a cazurilor an de an (fig. 177).
200 179.4 174.1 179.6 180.2

159.8 162.0 166.1 162.9 165.0
150 124.5
100
50
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 177 Morbiditatea spitalizată prin tumora malignă colorectală în România, în anii 2011‐2020

malignă colorectală, în anul 2020, nu este uniformă(rate calculate la populația standard a României).
Județul cu cea mai mică rată a morbidității spitalizate în 2020 a fost Giurgiu (12.9‰00 locuitori), rate
mici s‐au înregistrat și în Ilfov, Brașov, Vrancea, Argeș. Rata cea mai mare a morbidității spitalizate a
fost înregistrată în județul Cluj (352,8‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Mun.București,
Iași, Harghita, Satu‐Mare, Alba. În 8 județe rata morbidității spitalizate a fost peste media pe
România (124,5‰oo locuitori), Într‐un județ egală și în 33 județe a fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin tumora malignă colorectală
în anul 2020 față de anul 2019, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate în județele:
Tulcea, Suceava, Sălaj, etc,. Cele mai mari scăderi ale ratei morbidității spitalizate prin tumora
malignă colorectală au fost în Cluj, Iași, București, etc,. Creșteri ale ratei morbidității spitalizate prin
tumora malignă colorectală în 2020 față de 2019 au fost în 6 județe, și în 36 județe a fost înregistrate
scăderi (fig. 178).

Fig. 178 Rata de morbiditate spitalizată standardizată prin tumora malignă colorectală în România, în anul 2020

Morbiditatea spitalizată pin tumora malignă colorectală în anul 2020, este mai mare în
mediul urban (137,2‰00 locuitori) comparativ cu mediul rural (109,7‰00 locuitori) și față de media
pe total țară (124,5‰00 locuitori).

110
180
151.2
150 137.2
124.5
120 109.7
99.0
90
60
30
0

Fig. 179 Morbiditatea spitalizată prin tumora malignă colorectală total țară, gen și medii, în anul 2020

Morbiditatea spitalizată prin tumora malignă colorectală, în anul 2020, este mult mai mare
pentru genul masculin (151,2‰00 locuitori) comparativ cu genul feminin (99,0‰00 locuitori) și față
de media pe total țară (124,5‰00 locuitori).

Mortalitatea prin tumora malignă colorectală

În anul 2020 au fost înregistrate 66438 decese prin tumora malignă colorectală reprezentând
o rată a mortalitate de 29,1‰00 locuitori. Decesele prin tumora malignă colorectală în anul 2020, au
o pondere de 12,9% din numărul total de decese prin tumori (49769) și 2,2% din numărul total de
decese (297345).
Analizând în dinamică mortalitatea prin tumora malignă colorectală, în perioada 2011‐2020,
se constată un trend ușor ascendent, de la 24,8‰oo locuitori în 2011 la 29,1‰00 locuitori în 2020.
Cele mai mari valori ale ratei de mortalitate au fost în 2018 de 29,2‰00 locuitori iar valoarea minimă
de 24,8‰00 locuitori în 2011. În ceilalți ani valorile variază ușor de la un an la altul, însă trendul se
menține ascendent (fig. 180).
28.9 28.8 29.2 28.4 29.1
30 27.5
26.0 26.0 26.3
24.8
25
20
15
10
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 180 Mortalitatea prin tumora malignă colorectală în România, în anii 2011‐2020

Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin tumora malignă
colorectală, în anul 2020, nu este uniformă(rate calculate la populația standard a României). Județul
cu cea mai mică rată a mortalității în 2020 a fost Suceava (17.0‰00 locuitori), rate mici s‐au
înregistrat și în Bistrița‐Năsăud, Teleorman, Alba, Olt, Vâlcea. Rata cea mai mare a mortalității a fost
înregistrată în județul Sălaj (38,2‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Tulcea, Covasna,
Harghita, Brașov, Hunedoara. În 27 județe rata mortalității a fost peste media pe România (29,1‰00
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin tumora malignă colorectală în anul
2020 față de anul 2019, remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Sălaj, Covasna, Botoșani,
111
etc,. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității prin tumora malignă colorectală au fost în Giurgiu,
Suceava, Mureș etc,. Creșteri ale ratei mortalității prin tumora malignă colorectală în 2020 față de
2019 au fost în 26 județe, și în 16 județe a fost înregistrate scăderi.

Fig. 181 Rata de mortalitate standardizată prin tumora malignă colorectală în România, în anul 2020

Mortalitatea pin tumora malignă colorectală, în anul 2020, este mai mare în mediul urban

40
34.8
31.0
29.1
30 26.5
23.6
20
10
0

Fig. 182 Mortalitatea prin tumora malignă colorectală total țară, gen și medii, în anul 2020

Mortalitatea prin tumora malignă colorectală, în anul 2020, este mult mai mare pentru genul
masculin (34,8‰00 locuitori) comparativ cu genul feminin (23,6‰00 locuitori) și față de media pe

2.3.4.4 Tumora malignă a bronhiilor și pulmonului

În anul 2020 au fost înregistrate 6567 cazuri noi de tumoră malignă a bronhiilor și
pulmonului care au determinat o incidență prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului de
34,1‰00 locuitori (fig. 294), acestea reprezentând 12,5% din numărul total de cazuri de tumori
(52350).
Analizând în dinamică incidenţa cazurilor noi de tumoră malignă a bronhiilor și pulmonului,
înregistrată în cabinetele de oncologie în perioada 2011–2020, se constată un trend ușor
descendent, o scădere a incidenței de la 39,7‰00 locuitori în 2011, la 34,1‰00 locuitori în 2020. În
112
perioada 2011‐2020 ratele de incidență oscilează între valoarea cea mai mare înregistrată în 2015,
de 43,4‰00 locuitori și o valoarea minimă din 2020, de 34,1‰00 locuitori. (fig. 183).
50
41.7 42.5 43.0 43.4
39.7 39.8 39.5 41.1
38.8
40
34.1
30
20
10
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 183 Incidența cazurilor de tumora malignă a bronhiilor și pulmonului în România, în anii 2011‐2020
Incidența pin tumoră malignă a bronhiilor și pulmonului, în anul 2020, este mai mare în mediul

rural (35,5‰00 locuitori) comparativ cu mediul urban (32,9‰00 loc.) și față de media pe total țară (34,1‰00
locuitori).
60 53.2
50
40 34.1 35.5
32.9
30
20 15.8
10
0

Fig.184 Incidența prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului total țară, gen și medii, în anul 2020
Incidența prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului, în anul 2020, pe gen, este mult mai
mare pentru genul masculin (53,2‰00 locuitori) comparativ cu genul feminin (15,8‰00 locuitori) și
față de media pe total țară (34,1‰00 locuitori).

Prevalența prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului raportată de cabinetele de oncologie.
Conform raportărilor primite de la Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a Municipiului București, bazate
pe datele statistice transmise de către furnizorii de servicii (cabinetele de oncologie), în anul 2020
prevalența prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului în evidență a fost de 160,8‰oo locuitori,
reprezentând un număr de 30971 cazuri de tumora malignă a bronhiilor și pulmonului în evidență.
113
173.3
160.9 161.2 157.5 159.1 156.2 160.8
151.4
150
100
50
0
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 185 Prevalența cazurilor de tumora malignă a bronhiilor și pulmonului în România, în anii 2013‐2020
Prevalenţa prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului în perioada 2013‐2020 a scăzut de la
173,3‰00 locuitori în 2013 la 160,8‰00 locuitori în 2020, având un trend descendent (fig. 185). Față
de 2013, în 2020 rata de prevalență a scăzut cu 12,5‰00 locuitori.
Morbiditatea spitalizată prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului
În anul 2020 au fost externate 15523 cazuri de bolnavi cu tumora malignă a bronhiilor și
pulmonului reprezentând o rată a morbidității spitalizate de de 80,6‰00 locuitori. Cazurile externate
de tumora malignă a bronhiilor și pulmonului în anul 2020, au o pondere de 6,8% din numărul total
de bolnavi externați cu tumori (227079).
Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin tumora malignă a bronhiilor și
pulmonului, pe perioada 2011–2020, se constată un trend descendent, o scădere de la 167,3‰00
locuitori în 2011 la 80,6‰00 locuitori în 2020. Cea mai mare rată este în 2011, iar cea mai mică în
2020, în restul anilor valorile ratelor variază ușor de la un an la altul, menținându‐se între cele două
limite (fig. 186).
200
167.3 161.7 162.3
154.5 148.2 141.1
150 131.9 126.9 126.9
100 80.6
50
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 186 Morbiditatea spitalizată prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului în România, în anii 2011‐2020

Conform raportării spitalelor, distribuția în profil teritorial a cazurilor externate cu tumora malignă a
bronhiilor și pulmonului, în anul 2020, nu este uniformă(rate calculate la populația standard a României).
Județul cu cea mai mică rată a morbidității spitalizate în 2020 a fost Giurgiu 15.6‰00 locuitori, rate mici s‐au
înregistrat și în Brașov, Ilfov, Prahova, Covasna. Rata cea mai mare a morbidității spitalizate a fost
înregistrată în București (179,0 ‰oo locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Iași, Brăila, Cluj Satu‐Mare.
În 16 județe rata morbidității spitalizate a fost peste media pe România (80,6‰00 locuitori), iar în 26 județe a
fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin tumora malignă a bronhiilor și
pulmonului în anul 2020 față de anul 2019, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate în județul
114
Suceava. În celelalte județe ratele au scăzut. Cele mai mari scăderi ale ratei morbidității spitalizate prin
tumora malignă a bronhiilor și pulmonului au fost în Cluj, București, Sibiu (fig. 187).

Fig. 187 Rata de morbiditate spitalizată standardizată prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului în România, în anul
2020
Morbiditatea spitalizată pin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului în anul 2020, este
mai mare în mediul urban (80,7‰00locuitori) comparativ cu mediul rural (80,5‰00 locuitori) și față de
media pe total țară (80,6‰00 locuitori).

150
125.6
100 80.6 80.7 80.5
50 37.5
0

Fig. 188 Morbiditatea spitalizată prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului total țară, gen și medii, în anul 2020

Morbiditatea spitalizată prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului, în anul 2020, este
mult mai mare pentru genul masculin (125,6‰00 locuitori) comparativ cu genul feminin (37,5‰00
locuitori) și față de media pe total țară (80,6‰00 locuitori).

Mortalitatea prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului

În anul 2020 au fost înregistrate 9418 decese prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului
reprezentând o rată de mortalitate de 42,5‰oo locuitori. Decesele prin tumora malignă a bronhiilor
și pulmonului în anul 2020, au o pondere de 18,9% din numărul total de decese prin tumori (49769)
și 3,2% din numărul total de decese (297345).
Analizând în dinamică mortalitatea prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului, în
perioada 2011‐2020, se constată variații între o rată de 43,4‰oo locuitori în 2011 și 42.5‰00
locuitori în 2020. Cele mai mari valori ale ratei de mortalitate au fost în 2015 de 46,5‰00 locuitori și
o valoarea minimă de 42,5‰00 locuitori în 2020. În ceilalți ani valorile variază ușor de la un an la altul,
însă trendul se menține ascendent (fig. 189).
115
50 45.7 46.5 46.0 46.1 45.3

43.4 44.2 44.7 44.1 42.5
40
30
20
10
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 189 Mortalitatea prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului în România, în anii 2011‐2020
Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin tumora malignă a bronhiilor și
pulmonului, în anul 2020, nu este uniformă (rate calculate la populația standard a României). Județul cu cea
mai mică rată a mortalității în 2020 a fost Vâlcea (23,9‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în
Maramureș, Sălaj, Bistrița‐Năsăud, Vaslui, Suceava. Rata cea mai mare a mortalității a fost înregistrată în
județul Giurgiu (62,1‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Ilfov, Călărași, Ialomița, Timiș. În 17
județe rata mortalității a fost peste media pe România (42,5‰00 locuitori), iar în 25 județe au fost sub
valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului în
anul 2020 față de anul 2019, remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Tulcea, Bacău, Bistrița‐
Năsăud. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului au fost în
Brăila, Sibiu, Botoșani etc. Creșteri ale ratei mortalității prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului în
2020 față de 2019 au fost în 4 județe, în 28 județe au fost înregistrate scăderi.

Fig. 190 Rata de mortalitate standardizată prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului în România, în anul 2020

Mortalitatea prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului, în anul 2020, este mai mare în
mediul urban (43,4‰00 locuitori) comparativ cu mediul rural (41,4‰00 locuitori) și față de media pe

116
70 64.7
60
50 42.5 43.4 41.4
40
30
21.3
20
10
0

Fig. 191 Mortalitatea prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului total țară, gen și medii, în anul 2020

Mortalitatea prin tumora malignă a bronhiilor și pulmonului, în anul 2020, este mult mai mare
pentru genul masculin (64,7‰00 locuitori) comparativ cu genul feminin (21,3‰00 locuitori) și față de media
pe total țară (42,5‰00 locuitori).

2.3.5 BPOC

În anul 2020 au fost înregistrate 32683 cazuri noi de BPOC care au determinat o incidență prin
BPOC de 169.7‰00 locuitori, acestea reprezentând 0,8% din numărul total de cazuri noi de boli ale
aparatului respirator (4126853).
Analiza în dinamică a incidenţei cazurilor de BPOC, înregistrată în cabinetele medicilor de familie
pe perioada 2011–2020, arată o creştere de la 140,3‰00 locuitori în 2011, la 169,7‰00 locuitori în
2020. Incidența prin BPOC în perioada studiată are un trend ascendent, variază de la un an la altul,
valoarea cea mai mică a ratei în intervalul studiat a fost în anul 2012 (140.1‰00 locuitori), iar
valoarea cea mai mare în 2019 (216.6‰00 locuitori) (fig. 192). În restul anilor variază între valoarea
cea mai mare și cea mai mică a intervalului.
250
211.9 216.6
198.9 197.6 197.0 198.1
200 174.7 169.7
140.3 140.1
150
100
50
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 192 Incidenţa bolnavilor cu BPOC în România, în anii 2011‐2020
Conform raportărilor cabinetelor de medicină de familie, distribuția în profil teritorial a cazurilor noi
de BPOC, în anul 2020, nu este uniformă (rate calculate cu populația standard). Județul cu cea mai mică rată
a incidenței în 2020 a fost Constanța (13.6‰00 loc.), rate mici s‐au înregistrat și în Bacău, Cluj, București,
Ialomița, Dâmbovița. Rata cea mai mare a incidenței a fost înregistrată în județul Hunedoara (463,8‰00
loc.), rate mari au fost înregistrate și în Covasna, Sălaj, Mehedinți. În 22 de județe rata incidenței a fost peste
media pe România (169,7‰00 loc.), într‐un județ egală, iar în 19 județe ratele incidenței au avut valori sub
medie.
117
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin BPOC în anul 2020 față de anul 2019, remarcăm
creșteri ale ratei incidenței în județele: Bihor, Gorj, Dolj. Cele mai mari scăderi ale ratei incidenței prin BPOC
au fost în Alba, Sălaj, Olt. Creșteri ale ratei incidenței în 2020 față de 2019 au fost în 8 județe și în 34 județe
au fost scăderi.

Fig. 193 Rata de incidență standardizată prin BPOC în România în anul 2020

Incidența pin BPOC, în anul 2020, este mai mare în mediul rural (179,7‰00 locuitori)
200 189.0
179.7
169.7
161.1
151.1
150
100
50
0

Fig. 194 Incidenta prin BPOC total țară, gen și medii, în anul 2020
Incidența prin BPOC, în anul 2020, este mai mare pentru genul masculin (189,0‰00 locuitori)
comparativ cu genul feminin (151,1‰00 locuitori) și față de media pe total țară (169,7‰00 locuitori).

Prevalenţa prin BPOC. În anul 2020 au fost 451487 cazuri de BPOC în evidență, care au
determinat o prevalență prin BPOC de 2344,0‰00 locuitori (fig. 195).
Analizând în dinamică ratele de prevalenţa prin BPOC, înregistrate în evidența cabinetelor de
familie în perioada 2011‐2020, se constată un trend ascendent, o creştere a numărului de cazuri ‐
324897 și a ratei prevalenței de 1612,6‰00 locuitori în 2011, la 451487 și o rată de 2344,0‰00
locuitori în 2020. În perioada 2011‐2020 ratele de prevalență sunt într‐o creștere permanentă,
valoarea cea mai mare a fost înregistrată în 2020, și o valoarea minimă din 2011 (fig. 199).
Prevalența are un trend ascendent în această perioadă. Față de 2011, în 2020 rata de prevalență are
o creștere de 731,4‰00 locuitori (126590 cazuri în evidență mai mult în 2020).
118
2344.0
2500
2173.1 2228.7 2304.1
1994.7 2082.7
2000 1875.4
1769.0
1612.6 1672.8
1500
1000
500
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 195 Prevalenţa bolnavilor cu BPOC în România, în anii 2011‐2020

Morbiditatea spitalizată prin BPOC

În anul 2020 au fost externați 29990 cazuri de bolnavi cu BPOC reprezentând o rată a
morbidității spitalizate de 155.7‰oo locuitori. Cazurile externate de BPOC în anul 2020, au o
pondere de 8,8% din numărul total de bolnavi externați cu boli ale aparatului respirator (342527).
Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin BPOC, pe perioada 2011–2020, se
constată un trend descendent, o scădere de la 415,4‰oo locuitori în 2011 la 155,7‰oo locuitori în
2020. Cea mai mare rată este în 2011, iar cea mai mică în 2020, în restul anilor ratele variază ușor de
la un an la altul, menținându‐se între cele două limite (fig. 196). În 2020 au fost externați cu 53694
bolnavi cu BPOC mai puțin ca în 2011.

450 415.4 405.7 409.0
374.5 380.1 361.5 377.2 363.4
356.3
300
155.7
150
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 196 Morbiditatea spitalizată prin BPOC în România, în anii 2011‐2020
Conform raportării spitalelor, distribuția în profil teritorial a cazurilor externate cu BPOC, în
anul 2020, nu este uniformă (rate calculate la populația standard a României). Județul cu cea mai
mică rată a morbidității spitalizate în 2020 a fost Ilfov (7.7‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și
în Bistrița‐Năsăud, Mehedinți, Vrancea, Timiș. Rata cea mai mare a morbidității spitalizate a fost
înregistrată în județul Hunedoara (407,4‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Caraș‐
Severin, Sălaj, Teleorman, Maramureș. În 18 județe rata morbidității spitalizate a fost peste media pe
România (155,7‰00 locuitori), iar în 24 județe a fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele morbidității spitalizate prin BPOC în anul 2020 față de
anul 2019, remarcăm scăderi ale ratei morbidității spitalizate în toate județele, cele mai mari scăderi
au fost în Gorj, Vâlcea, Maramureș, etc. Cele mai mici scăderi ale ratei morbidității spitalizate prin
BPOC au fost în Ilfov, Bistrița‐Năsăud, Harghita etc. (fig. 197).
119

Fig. 197 Rata de morbiditate spitalizată standardizată prin BPOC în România, în anul 2020

Morbiditatea spitalizată pin BPOC în anul 2020, este mai mare în mediul rural (203,3‰00
locuitori) comparativ cu mediul urban (114,9‰00 locuitori) și față de media pe total țară (155,7‰00
locuitori).

250 222.5
203.3
200
155.7
150
114.9
91.7
100
50
0

Fig. 198 Morbiditatea spitalizată prin BPOC total țară, gen și medii, în anul 2020

Morbiditatea spitalizată prin BPOC, în anul 2019, este mult mai mare pentru genul masculin
(222,5‰00 locuitori) comparativ cu genul feminin (91,7‰00 locuitori) și față de media pe total țară

Mortalitatea prin BPOC

În anul 2020 au fost înregistrate 5030 decese prin BPOC, reprezentând o rată a mortalitate
de 22,7‰oo locuitori. Decesele prin BPOC în anul 2020, au o pondere de 23,5% din numărul total de
decese prin boli ale aparatului respirator (21412) și 1,7% din numărul total de decese (297345).
Analizând în dinamică mortalitatea prin BPOC, în perioada 2011‐2020, se constată un trend ușor
ascendent, de la 21,4‰00 locuitori în 2011 la 22,7‰00 locuitori în 2020. Cele mai mari valori ale ratei de
mortalitate au fost în 2017 de 24,6‰00 locuitori și o valoarea minimă de 20,8‰00 locuitori în 2013. În
ceilalți ani valorile variază ușor de la un an la altul, însă trendul se menține ușor ascendent (fig. 199).
120
30
24.1 24.6 24.0
23.0 23.2 22.7
21.4 21.8 21.9
20.8
20
10
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 199 Mortalitatea prin BPOC în România, în anii 2011‐2020

Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin BPOC, în anul 2020, nu
este uniformă (rate calculate cu populația standard). Județul cu cea mai mică rată a mortalității în
2020 a fost Cluj (0.3‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Satu‐Mare, Maramureș, București,
Gorj. În Bistrița‐Năsăud nu au fost cazuri. Rata cea mai mare a mortalității a fost înregistrată în
județul Galați (54,1 ‰oo locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Călărași, Buzău, Botoșani,
Argeș. În 22 județe rata mortalității a fost peste media pe România (22,7‰oo locuitori), într‐un județ
rata este egală și în 19 județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin BPOC în anul 2020 față de anul 2019,
remarcăm creșteri ale ratei mortalității în județele: Botoșani, Sibiu, Dolj, etc, iar cele mai mari scăderi
scăderi în Teleorman, Buzău, Ilfov etc. Creșteri ale ratei mortalității prin BPOC în 2020 față de 2019
au fost în 27 județe, în 15 județe a fost înregistrate scăderi.

Fig. 200 Rata de mortalitate standardizată prin BPOC în România, în anul 2020

Mortalitatea pin BPOC, în anul 2020, este mai mare în mediul rural (31,0‰00 locuitori)
Mortalitatea prin BPOC, în anul 2020, este mult mai mare pentru genul masculin (32,6‰00
loc.) comparativ cu genul feminin (13,2‰00 locuitori) și față de media pe total țară (22,7‰00
locuitori).

121
32.6
31.0
30
22.7
20 16.3
13.2
10
0

Fig. 201 Mortalitatea prin BPOC total țară, gen și medii, în anul 2020

2.3.5 Astmul

În anul 2020 au fost înregistrate 24735 cazuri noi de astm bronșic care au determinat o rată
a incidenței prin astm bronșic de 128,4‰00 locuitori (fig. 202), acestea reprezentând 0,6% din
numărul total de cazuri noi de boli ale aparatului respirator (4126853).
Analizând în dinamică incidenţa cazurilor de astm bronșic, înregistrată în cabinetele medicilor de
familie pe perioada 2011–2020, se constată un trend ascendent, o creştere de la 116,9‰00 locuitori în
2011 la 128,4‰00 locuitori în 2020. Cea mai mică valoare a ratei de incidență a fost în 2011, iar cea mai
mare în 2019 (116,9‰00 locuitori), ratele variind în perioada 2011‐2020 între cele două valori minimă și
maximă.

200 177.4
160.8
150.6 150.4 148.6 154.0
150 138.7
128.4
116.9 117.8
100
50
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 202 Incidenţa bolnavilor cu astm în România, în anii 2011‐2020
Valorile ratelor variază de la un an la altul, însă trendul se menține ascendent (fig. 202).
Conform raportărilor cabinetelor de medicina de familie, distribuția în profil teritorial a
cazurilor noi de astm bronșic, în anul 2020, nu este uniformă (rate calculate la populația standard).
Județul cu cea mai mică rată a incidenței în 2020 a fost Ialomița (9,3‰00 locuitori), rate mici s‐au
înregistrat și în Bacău, Constanța, Vaslui, București. Rata cea mai mare a incidenței a fost înregistrată
în județul Botoșani (332,5‰oo locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Călărași, Hunedoara,
Covasna, Maramureș. În 21 de județe rata incidenței a fost peste media pe România (128,4‰00
locuitori), iar în 21 de județe au fost sub valoarea medie.
Dacă analizăm datele privind ratele incidenței prin astm bronșic în anul 2020 față de anul 2019,
remarcăm creșteri ale ratei incidenței în județele: Bihor, Bistrița‐Năsăud, Teleorman, etc,. Cele mai mari
scăderi ale ratei incidenței prin astm bronșic au fost în Cluj, Alba, Caraș‐Severin, etc. Creșteri ale ratei
incidenței prin astm bronșic în 2020 față de 2019 au fost în 10 județe, și în 32 județe a fost scăderi.
122

Fig. 203 Rata de incidență standardizată prin astm în România în anul 2020
Incidența prin astm bronșic, în anul 2020, este mult mai mare în mediul urban (141,5‰00
locuitori) comparativ cu mediul rural (113,1‰00 locuitori) și față de media pe total țară (128,4‰00
locuitori).
150 144.0 141.5
128.4
112.1 113.1
100
50
0

Fig. 204 Incidența prin astm total țară, gen și medii, în anul 2020
Incidența prin astm bronșic, în anul 2020, este mult mai mare pentru genul feminin (144,0‰00
locuitori) comparativ cu genul masculin (112,1‰00 locuitori) și față de media pe total țară (174,1‰00 locuitori).

Morbiditatea spitalizată prin astm

În anul 2020 au fost externați 4208 cazuri de bolnavi cu astm reprezentând o rată a
morbidității spitalizate de de 21,8‰00 locuitori. Cazurile externate de astm în anul 2020, au o
pondere de 1,2% din numărul total de bolnavi externați cu boli ale aparatului respirator (342527).
Analizând în dinamică morbiditatea spitalizată prin astm, pe perioada 2011‐2020, se
constată un trend descendent, o scădere de la 90,2‰00 locuitori în 2011 la 21,8‰00 locuitori în 2020.
Cea mai mare rată este în 2011, iar cea mai mică în 2020, în restul anilor valorile ratelor variază ușor
de la un an la altul, menținându‐se între cele două limite (fig. 205).
123
100 90.2
80 73.2 74.6
66.7
59.2
60 53.0 49.7 49.4 50.2
40
21.8
20
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 205 Morbiditatea spitalizată prin astm în România, în anii 2011‐2020
Conform raportării spitalelor, distribuția în profil teritorial a cazurilor externate cu astm, în
anul 2020, nu este uniformă (rate calculate cu populația standard). Județul cu cea mai mică rată a
morbidității spitalizate în 2020 a fost Ilfov (0.9‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Bistrița‐
Năsăud), Olt, Buzău, Mehedinți, Tulcea. Rata cea mai mare a morbidității spitalizate a fost
înregistrată în județul Hunedoara, Cluj, Gorj, Maramureș, Caraș‐Severin. În 11 județe rata
morbidității spitalizate a fost peste media pe România (21,8‰00 locuitori), iar în 31 județe a fost sub
valoarea medie.
Analizând datele privind ratele morbidității spitalizate prin astm în anul 2020 față de anul
2019, remarcăm creșteri ale ratei morbidității spitalizate în județele: Covasna și Vrancea. În restul
județelor(40) sunt scăderi. Cele mai mari scăderi ale ratei morbidității spitalizate prin astm au fost în
Maramureș, Hunedoara, Gorj (fig. 206).

Fig. 206 Rata de morbiditate spitalizată standardizată prin astm în România, în anul 2020

Morbiditatea spitalizată prin astm în anul 2020, este mai mare în mediul rural (22,3‰00 locuitori)

124
30 27.2
21.8 21.4 22.3
20
16.2
10
0

Fig. 207 Morbiditatea spitalizată prin astm total țară, gen și medii, în anul 2020

Morbiditatea spitalizată prin astm, în anul 2020, este mult mai mare pentru genul
feminin(27,2‰00 locuitori) comparativ cu genul masculin (16,2‰00 locuitori) și față de media pe total țară

Mortalitatea prin astm

În anul 2020 au fost înregistrate 281 decese prin astm reprezentând o rată a mortalitate de
1,3‰00 locuitori. Decesele prin astm în anul 2020, au o pondere de 1,3% din numărul total de decese
prin boli ale aparatului respirator (21412) și 0,1% din numărul total de decese(297345).
Analizând în dinamică mortalitatea prin astm, în perioada 2011‐2020, se constată un trend
ușor descendent, de la 1,2‰00 locuitori în 2011 la 0,9‰00 locuitori în 2019, dar cu o creștere în 2020
la 1,3‰00 locuitori. Cele mai mari valori ale ratei de mortalitate au fost în 2020 și valoarea minimă de
0,8‰00 locuitori în 2018. În ceilalți ani valorile variază ușor de la un an la altul, însă trendul, cu
excepția anului 2020, se menține descendent (fig. 208).
1.5
1.3
1.2 1.2
1.1 1.1
1.0 1.1 1.1
1.0 0.9
0.8
0.5
0.0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 208 Mortalitatea prin astm în România, în anii 2011‐2020
Conform datelor INS, distribuția în profil teritorial a deceselor prin astm, în anul 2020, nu este
uniformă (rate calculate cu populația standard). Județul cu cea mai mică rată a mortalității în 2020 a fost
Prahova (0,1‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Cluj, Brașov, Dâmbovița Rata cea mai mare a
mortalității a fost înregistrată în județul Mureș (7,5‰00 locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Argeș,
Timiș, Arad, Neamț. În 15 județe rata mortalității a fost peste media pe România (1,3‰00 locuitori), într‐un
județ a fost aceeași valoare medie cu țara, în 21 județe au fost sub valoarea medie, iar în 6 județe nu au fost
decese.
Dacă analizăm datele privind ratele mortalității prin astm în anul 2020 față de anul 2019, remarcăm
creșteri ale ratei mortalității în județele: Mureș, Argeș, Neamț, etc. Cele mai mari scăderi ale ratei mortalității
125
prin astm au fost în Sălaj, Ialomița, Dâmbovița, etc. Creșteri ale ratei mortalității prin astm în 2020 față de 2019
au fost în 24 județe, în 9 județe a fost înregistrate scăderi și în 9 nu au fost modificări.

Fig. 209 Rata de mortalitate standardizată prin astm în România, în anul 2020

Mortalitatea pin astm, în anul 2020, este mai mare în mediul rural (1,8‰00 locuitori)
2.0 1.8
1.4
1.3
1.1
0.9
1.0
0.0

Fig. 210 Mortalitatea prin astm total țară, gen și medii, în anul 2020

Mortalitatea prin astm, în anul 2020, este mult mai mare pentru genul feminin (1,4‰00
locuitori) comparativ cu genul masculin (1,1‰00 locuitori) și față de media pe total țară (1,3‰00
locuitori).

3. DETERMINANŢII SĂNĂTĂŢII

În această grupă sunt furnizate informații pentru şapte indicatori (Tabelul 34).

Tabel 34 Indicatori ai determinanţilor stării de sănătate

Nr. crt. Indicator
1 Indicele de masă corporală
2 Consumul de tutun
3 Consumul de alcool
4 Activitate fizică
5 Consumul de fructe şi legume
6 Expuneri la particule
7 Riscul de sărăcie

126
3.1 Indicele de masă corporală

Obezitatea este definită ca greutate corporală excesivă care prezintă riscuri pentru sănătate din
cauza proporției mari de grăsime corporală. Măsura se bazează pe indicele de masă corporală (IMC),
care este un număr unic care evaluează greutatea unui individ în raport cu înălțimea
(greutate/înălțime², cu greutatea exprimată în kilograme și înălțimea în metri). Pe baza clasificării
OMS, adulții cu un IMC mai mare sau egal cu 30 sunt definiți ca fiind obezi. Ratele de obezitate pot fi
evaluate prin auto‐raportare estimări ale înălțimii și greutății din sondaje prin interviu despre
sănătatea populației sau estimări măsurate din examene ale stării sănătate

În medie, în țările UE, mai mult de unul din șase adulți (17%) au fost obezi în 2018, conform datelor
auto‐raportate (Fig. 211). Ratele de obezitate în rândul adulților variază mai mult decât de două ori
în țările UE, de la 10% atât la femei cât și la bărbați în România la 26% în Malta. În timp ce în
majoritatea țărilor obezitatea este mai răspândită la bărbați, în Olanda, Lituania, Letonia, Turcia și
Islanda considerabil mai multe femei decât bărbați sunt obezi.

Fig. 211 Ratele de obezitate auto‐raportate în rândul adulților, 2018 (sau cel mai apropiat an)
Sursa: OECD (2021), Health at a Glance 2021: OECD Indicators, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/ae3016b9‐en
În ultimele două decenii, prevalența obezității a crescut în UE. Printre cele 18 țări UE cu date auto
raportate disponibile, rata medie a obezității în UE crescut între anii 2008 și 2017/2018 cu 2 % de la
15% în 2008 la 17% în 2018, o crește procentuală identică cu cea înregistrată pentru România de la
8% în 2008 la 10 % în 2018 (fig. 212).
Fig. 212 Creșterea ratelor obezității auto‐raportate, 2000, 2008 și 2018 (sau cel mai apropiat an)

127
În 2018, aproape unul din cinci (19%) tineri de 15 ani era supraponderal sau obez în medie în țările
UE, în creștere de la unul din șase (16%) în 2010 (fig. 213). Rata excesului de greutate și a obezității
în rândul copiilor de 15 ani in 2018 în România este de 21 % total, 13 % fete și 21 % băieți, valori mai
mari comparativ cu cele reprezentând media UE (total 19 %, 22% băieți și 15 % fete)
Fig 213 Rata excesului de greutate și a obezității în rândul copiilor de 15 ani, 2018 și tendințele din 2010

În toate țările UE, copiii și adolescenții din familiile mai bogate sunt mai puțin probabil să fie
supraponderali sau obezi decât cei din familii mai puțin înstărite (fig. 214) inclusiv în România unde
în 2018 rata excesului de greutate și a obezității în rândul tinerilor de 11, 13 și 15 ani are valori de
25,5 % la copiii și adolescenții din familii mai puțin înstărite comparativ cu 21% la cei din familiile mai
bogate.
Fig 214 Rata excesului de greutate și a obezității în rândul tinerilor de 11, 13 și 15 ani, în funcție de bunăstarea familiei, 2018.

3.2 Consumul de tutun
În ciuda unor progrese în reducerea ratelor fumatului în ultimul deceniu, mai mult de unul din cinci
adulți a mai fumat zilnic în 2018 în medie în țările UE. Proporția adulților care fumează zilnic variază
de peste trei ori de la o țară la alta. Este cel mai scăzut în țările nordice (Suedia, Finlanda, precum și
Islanda și Norvegia) și cel mai ridicat în Grecia, Bulgaria și Ungaria (fig. 215). Proporția adulților care
fumează zilnic în România este 20 %, valoare cu puțin mai mică comparativ cu media UE de 21 %.
128

Fig 215 Modificări ale ratelor fumatului zilnic în rândul adulților, 2008 și 2018 (sau cel mai apropiat an)

Consumul de tutun rămâne mai frecvent în rândul bărbaților decât femei în toate țările UE, dar
practic nu există nicio diferență de gen în Regatul Unit, Norvegia și Islanda (fig. 216 ). Această
diferență de gen este deosebit de mare în Lituania, Cipru și România unde rata fumatului zilnic este
de patru ori mai mare la bărbați decât la femei.

Fig 216 Diferența de gen în ratele zilnice de fumat în rândul adulților, 2018 (sau cel mai apropiat an)

În timp ce în ultimii ani fumatul de tutun în rândul adolescenților a continuat să scadă în majoritatea
țărilor UE, prea mulți adolescenții încă mai fumează. În medie, în țările UE, mai mult decât unul din
șase (18%) tineri de 15 ani au raportat că a fumat țigări cel puțin o dată în ultima lună în 2018. În
România rata fumatului de tutun are valori mai mari comparativ cu cele pentru media UE,
aproximativ unul din patru (23%) tineri de 15 ani raportând că a fumat țigări cel puțin o dată în
ultima lună în aceeași perioadă (fig. 217).
129

Fig 217 Rata fumatului de tutun în rândul tinerilor de 15 ani, 2014 și 2018
3.3 Consumul de alcool

Efectele negative ale consumului de alcool reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în
Uniunea Europeană, inclusiv în România. Consumul de alcool este responsabil pentru aproximativ
255 000 până la 290 000 de decese în fiecare an în țările UE (OMS, 2019; IHME, 2019). Consumul
ridicat de alcool este asociat cu risc crescut de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral,
ciroză hepatică, anumite tipuri de cancer și tulburări cauzate de alcoolismului fetal și chiar
consumuri moderate de alcool cresc riscul de dezvoltare pe termen lung astfel de boli. Alcoolul
contribuie, de asemenea, la morbiditate și mortalitate prin accidente și răni, violență, omucidere și
sinucidere. Consumul total de alcool evaluat măsurat prin datele referitoare la vânzări, a fost în
medie de 10 litri de alcool pur per adult în țările UE în 2018, în scădere de la 11 litri în 2008 (fig. 218).
Valoarea consumului total de alcool în România este în 2018 de 10,1 litri de alcool pur per adult și a
înregistrat o scădere din 2008 de la valoarea de 12 litri de alcool pur per adult.
Fig. 218 Consumul total de alcool în rândul adulților, 2008 și 2018 (sau cei mai apropiați ani)

În afară de cantitate, frecvența și intensitatea consumului sunt, de asemenea, importante pentru
evaluarea consumului dăunător de alcool. În România în anul 2019, s‐au înregistrat frecvențe mai
130
mari ale consumului de alcool în ceea ce privește consumul lunar (28, 3%), mai rar de odată pe lună
(19,35) și niciodată în ultimele 12 luni (30,5%) comparativ cu cele ale UE, respectiv 22,8%, 13,9 % și
26,2%. (fig. 219).

Fig. 219 Frecvența consumului total de alcool în rândul persoanelor cu vârsta mai mare de 15 ani, România și UE, 2019
Sursa: Eurostat https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/hlth_ehis_al1e/def ault/bar?lang=en
În 2019, frecvența consumului intens de alcool cel puțin o dată pe săptămână este cea mai mare
dintre țările UE în România de 11, 1% aproape de 3 ori mai mare comparativ cu media UE (3,7%) . De
asemenea frecvența consumului intens de alcool în fiecare lună în România este în 2019 de 23,9 % ,
mult mai mare decât media UE de 14, 8 %, ocupând poziția a treia după Danemarca și Germania (fig.
220).
35.0
Frecvența consumului e alcool (%)
28.7
30.0
25.4
23.9
25.0 23.8
19.9 18.8
20.0 18.2 16.9
16.4 15.014.8 15.8
15.0
13.3 12.6 13.4 14.1
11.1 10.5 10.6 11.311.5 10.6 10.5
10.5 9.1 9.6
10.0 7.6
5.9 5.6 5.0 5.0 4.5 4.1 4.0 4.0 3.9 3.8 3.7 3.7 4.4 5.7
5.0 2.9 2.7 2.5 2.3 1.7 1.6 3.4 3.1
1.4 1.1 0.9 0.4 0.3
0.0
Cel puțin o dată pe săptămână În fiecare lună

Fig 220 Frecvența consumului intens*de alcool, România vs UE 2019
Sursa: Eurostat https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=hlth_ehis_al3e&lang=en
* consumul a mai mult de 60g de etanol pur cu o singură ocazie
În 2019, în România la persoanele de 15 ‐24 ani ponderea celor care au declarat că nu consumă
deloc alcool este cea mai mare, 38,15%, urmată de 17,71% care consumă mai rar de o dată pe lună,
12,31% cu un consum de 2‐3 zile pe săptămână; 10,54% persoane au declarat ca nu au consumat
131
alcool în ultimele 12 luni, iar într‐o măsură mai mică 7,9% au declarat că au consumat alcool o dată
pe lună și 6,16% au consumat în 1‐2 zile dintr‐o săptămână (fig. 221).
0,39 0,64
2 4,2
6,16
7,9
38,15
10,54
12,31
17,71
5‐6 zile pe săptă‐ Zilnic 3‐4 zile pe săptă‐
mână sau mână
aproape
zilnic
Informații 1‐2 zile pe săptă‐ O
indisponibile mână dată pe lună
(%)
Persoane care nu 2‐3 zile pe lună Mai rar

au consumat niciodată alcool în ultimele de o
12 luni (%) dată pe lună
Persoane care nu
consumă
Fig. 221 Frecvența consumului de alcool la persoanele de 15 ‐24 ani, România, 2019
Sursa: Starea de sănătate a populației din România – INS 2021
3.4 Activitate Fizică

În România, în anul 2019, din totalul populației rezidente de 15 ani şi peste care muncesc realizând
treburile ce fac parte din activitatea zilnică a fiecărei persoane (efectuând muncă remunerată sau
neremunerată, muncă în gospodăria proprie, îngrijind familia, învăţând, căutând un loc de muncă,
îngrijind persoane vârstnice etc.) mai mult de jumătate a declarat că atunci când muncesc petrec cea
mai mare parte a timpului așezate sau în picioare (60,6%), un sfert din populaţie a declarat că
desfăşoară o muncă ce presupune un efort fizic moderat, 5,7% au declarat că realizează o muncă
solicitantă din punct de vedere fizic, iar 6,8% au precizat că nu desfăşoară nicio muncă ce presupune
efort fizic sau nu au putut preciza tipul efortului fizic (fig. 222).

Ponderea femeilor care desfășoară muncă solicitantă din punct de vedere fizic a fost de 1,1%, iar cea
a bărbaţilor de 10,6%, diferenţa între cele două sexe fiind semnificativă (de 9,5 puncte procentuale).

Circa un sfert din populaţia rezidentă feminină de 15 ani şi peste şi un sfert din cea masculină au
menţionat că efectuează muncă ce presupune un efort fizic moderat, diferenţele pe sexe fiind
nesemnificative (de numai 0,9 puncte procentuale mai mult în cazul bărbaților). Din populaţia
rezidentă de 15 ani şi peste care trăieşte în mediul rural, 8,2% desfăşoară muncă solicitantă din
punct de vedere fizic, cu 4,6 puncte procentuale mai mult faţă de populaţia din aceeaşi categorie de
vârstă din mediul urban.
132
120
100 1.1
5.7 3.6
10.6
26.4 20.9
80 26.9
27.3
60
40 65.2 68.5
60.6
55.7
20

Fig. 222 Populaţia rezidentă de 15 ani şi peste, după efortul fizic depus atunci când muncește într ‐o săptămână obişnuită ,
pe sexe şi medii de rezidenţă (%)

Ponderea persoanelor de 35 ‐44 ani care au mers cu bicicleta, rolele, skateboard‐ul etc., pentru cel
puțin 10 minute în mod continuu până la două ore sau mai mult, pentru a se deplasa în diverse
locuri, este de aproape 6‐ 8 ori mai mare la grupele de vârstă 25‐34 ani, 35‐44 ani și 45‐54 ani față de
grupa de 55‐64 ani, se observă astfel o scădere bruscă a acestui comportament începând vârsta de
55 de ani (fig. 223).

Fig.223 Populaţia rezidentă de 25 ani și peste care a mers cu bicicleta, rolele, skateboard‐ul etc., pentru cel puțin 10
minute în mod continuu pentru a se deplasa în diverse locuri și numărul mediu de zile de mers cu bicicleta, rolele,
skateboard‐ul etc., pe grupe de vârstă
În funcție de mediul de rezidență, ponderea persoanelor de 5‐24 ani care au mers cu bicicleta, rolele,
skateboard‐ul etc., pentru cel puțin 10 minute în mod continuu până la două ore sau mai mult,
133
pentru a se deplasa în diverse locuri, este mai mare în mediul urban la toate grupele de vârstă dintre
grupele studiate cu excepția grupelor de vârstă 25‐34 ani si 35‐44 ani la care ponderea este mai
mare pentru mediul rural (fig. 224 ).

Fig. 224 Populaţia rezidentă de 25 ani și peste care a mers cu bicicleta, rolele, skateboard‐ul etc., pentru cel puțin 10
minuteîn mod continuu pentru a se deplasa în diverse locuri și numărul mediu de zile de mers cu bicicleta, rolele,
skateboard‐ul etc., în funcție de mediul de rezidență
În funcție de gen ponderea persoanelor care au mers cu bicicleta, rolele, skateboard‐ul etc., pentru
cel puțin 10 minute în mod continuu până la două ore sau mai mult, pentru a se deplasa în diverse
locuri, este mai mare la toate grupe de vârstă pentru care există date, la genul masculin comparativ
cu genul feminin (fig. 225).

Fig. 225 Populaţia rezidentă de 25 ani și peste care a mers cu bicicleta, rolele, skateboard‐ul etc., pentru cel puțin 10
minuteîn mod continuu pentru a se deplasa în diverse locuri și numărul mediu de zile de mers cu bicicleta, rolele,
skateboard‐ul etc., în funcție de gen
134
3.5 Consumul de fructe și legume
În anul 2019 frecvența consumului zilnic de 5 porții legume și fructe în rândul populației de toate
grupele de vârstă în România este de 2, 4 % cea mai scăzută dintre statele membre UE și de 5 ori
mai mică comparativ cu media UE de 12, 4 %. În același timp ponderea celor care nu consumă nici o
porție de legume și fructe este cea mai mare în România de 73,6 % de peste două ori mai mare decât
media UE de 32,9 %. (fig. 226)

Fig. 226Frecvența consumului zilnic de legume și fructe, populația de toate grupele de vârstă, UE 2019
Sursa: Eurostat https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do
3.6 Expuneri la particule (PM10)

Expunerea anuală medie a populației urbane la poluarea aerului cu particule PM 10 în 2019 în
România a fost de 25,6 micrograme/metru cub, mai mare decât media EU27 de 20,5
micrograme/metru cub (fig. 227).

Fig. 227 Expunerea anuală medie a populației urbane la poluarea aerului cu particule PM 10 în 2019
Sursa: ECHI
135
3.7 Riscul de sărăcie
Rata riscului de sărăcie a fost în 2019 în România printre cele mai mari din UE, cu o valoare
de 31.2%, mult mai mare decât media UE 28 de 21,4, fiind depășită doar de Bulgaria (fig. 228). Rata
riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) este definită ca proporţia persoanelor, din
populaţia totală, aflate în cel puţin una din următoarele trei situaţii:
 se află sub pragul sărăciei (de 60% din venitul median disponibil pe adult‐echivalent);
 se află în stare de deprivare materială severă;
 trăiesc într‐o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.

Fig. 228 Rata riscului de sărăcie (punct‐limită: 60% din venitul median echivalent), populația totală, România vs. UE 28
Sursa: ECHI

Rata riscului de sărăcie la copii a fost în 2019 în România cea mai mare din UE, cu o valoare
de 35.8 % (fig. 229).

Fig. 229 Rata riscului de sărăcie (punct‐limită: 60% din venitul median echivalent), populația cu grupa de vârstă 0‐17,
România vs. media UE 28
Sursa: ECHI

136

4. INDICATORI PRIVIND RESURSELE ŞI ACTIVITATEA REȚELEI

SANITARE

Tabel 35 Indicatorii activității rețelei sanitare
Nr.
Indicator
crt.
4.1 RESURSE Utilizarea paturilor în spital
4.1.1 Bugetul ocrotirii sănătății Durata medie de spitalizare
Asigurarea populației cu personal
4.1.2 4.3 PROCEDURI
medical și personal sanitar mediu
4.1.3 Asigurarea populației cu paturi 4.3.1 Proceduri CT
4.1.4 Dotarea cu aparatură medicală 4.3.2 Proceduri RMN
4.1.5 Utilizarea serviciilor 4.3.3 Angioplastii
4.2 INDICATORI DE ACTIVITATE 4.3.4 Bypass coronarian
Consultații și tratamente 4.3.5 Proteza de genunchi
Număr internări în spitale 4.3.6 Proteza de șold
Om zile spitalizare

4.1 Resurse

Tabel 36 Indicatorii privind resursele rețelei sanitare
Nr.crt. Indicator
1 Bugetul sănătății
2 Asigurarea populației cu personal medical și personal sanitar mediu
3 Asigurarea populației cu paturi
4 Dotarea cu aparatură medicală
5 Utilizarea serviciilor

4.1.1 Bugetul sănătăţii

Ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate din P.I.B. este mică, în 2019 fiind de 4,8% din
PIB, în creștere față de anul 2010 (4,1%), cu 0,7% (tabel 39).

Tabel 37 Dinamica cheltuielilor publice pentru sănătate în România, în anii 2011‐2020
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Chelt. publice
20524.7 22183.8 27427.2 26660.9 28917.8 30265.1 34248.1 41922.5 50660 55527.7
consolidate (mil. lei)
‐ pentru un locuitor
961.1 1105.9 1372.1 1338.6 1458.9 1535.8 1748.0 2151.7 2614.6 2882.8
(lei)
‐ % din PIB 3.5 3.8 4.4 4.0 4.1 4.0 4.0 4.4 4.8 5.3
137
Sursa: Ministerul Finanţelor Publice
Comparativ cu celelalte țări europene, bugetul alocat sănătății în România (4,0% din PIB)
reprezintă mai puţin de jumătate din media statelor membre UE (8,9) și mult mai puțin decât statele
din regiunea europeană a OMS (7,4) (fig. 230).

8.9
UE MEMBERS
4
România
7.4
WHO EURO
0 2 4 6 8 10

Fig. 230 Cheltuieli pentru sănătate din PIB (%), în România, Europa Uniunea Europeană, în ultimul an disponibil
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database, septembrie 2020
4.1.2 Asigurarea populaţiei cu personal medical şi personal sanitar mediu

Numărul şi rata densităţii personalului din sistemul de sănătate în anii 2011‐2020 sunt
prezentate în Tabelul 38.

Tabel 38 Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2010‐2019
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Nr. medici (fără
52541 53681 54086 54929 56110 57304 58583 60585 63303 65740
stomatologi)
‐ la 10000 locuitori 25.1 26.8 27.1 27.6 28.3 29.1 29.9 31.1 32.7 34.1
‐ nr. locuitori/un
406 374 370 362 353 344 334 322 306 293
medic
Nr. stomatologi 13355 13814 14282 14879 15556 16442 15653 16457 17003 18491
‐ la 10000 locuitori 6.3 6.9 7.1 7.5 7.8 8.3 8.0 8.4 8.8 9.6
1599 1452 1399 1338 1274 1199 1252 1184 1140 1042
stomatolog
Nr. farmacişti 14575 15435 16301 17099 17135 17180 17833 17620 18093 19470
‐ la 10000 locuitori 6.8 7.7 8.2 8.6 8.6 8.7 9.1 9.0 9.3 10.1
1465 1300 1226 1165 1157 1147 1099 1106 1071 989
farmacist
Nr. personal sanitar
125992 125141 126860 128899 133173 137246 142103 145317 150251 152686
mediu
‐ la 10000 locuitori 59 62.4 63.5 64.7 67.2 69.6 72.5 74.6 77.5 79.3
‐ nr.loc. ce revin/un
169 160 158 154 149 144 138 134 129 126
pers. sanitar mediu

Medici: Analizând în dinamică numărul medicilor constatăm că sunt în creștere începând din 2011
(52541), cresc în 2020 (65740). Toate județele cu număr mare de medici sunt centre universitare cu
facultăți de medicină, constituind astfel un pol de atracție. Astfel, comparând numărul de medici din
Mun. București (având cel mai mare număr) cu Călărași (județul cu cel mai mic număr), constatăm că
în Mun. București sunt de 48 ori mai mulți medici decât în cel mai depopulat județ de medici.
138
Din datele publicate de INS cu numărul de medici, pentru anul 2020, a fost calculată
asigurarea populației cu medici în două moduri, și anume:
‐ numărul locuitorilor ce revin la un medic. Există un număr mare de județe în care este deficit
de medici, și în care este un număr mare de locuitori ce revin la un medic. Față de media pe țară (293
locuitori/medic) sunt 8 județe plus Mun. București cărora le revine un număr mic de locuitori la un
medic(sub vaoarea medie).
Analizând ratele privind numărul locuitorilor ce revin la un medic, se poate constata că sunt
județe cu un număr mic de medici, cărora le revine o populație mai numeroasă pentru un medic,
astfel putem enumera: Dâmbovița (879 loc./1 medic), Călărași, Giurgiu, Ialomița, Vaslui.
Județele în care numărul medicilor este mai mare, au număr scăzut de populație ce revine la
un medic astfel: Mun. București (123 loc./1 medic), Timiș, Cluj, Iași, Dolj, etc, toate acestea sunt
centre universitare cu profil medical.
‐ numărul de medici ce revin la 10000 locuitori. Județele cu un număr mare de medici la
10000 locuitori sunt: M. București (81,6‰o loc.), Timiș, Cluj, Iași, etc,. Județele cu un număr mic de
medici ce revin la 10000 locuitori sunt: Dâmbovița (11,4‰o loc.), Călărași, Giurgiu, Ialomița, Vaslui,
etc. Media pe țară este 34,1 la 10000 locuitori (fig. 231).

Fig. 231 Asigurarea populației cu medici în România, în anul 2020

În ceea ce privește ponderea medicilor în România, pe grupe de vârstă, în anul 2020 (fig.
232), se constată: din total medici 65740, ponderea cea mai mare 33, 6% (22097 medici) este dată
de grupa de vârstă 25‐34 ani, însă acest procent este crescut prin faptul că la această grupă de vârstă
sunt cuprinși și medicii rezidenți. Se constată un număr crescut de medici (10230 medici ‐ 15,6%) la
grupa de vârstă 55 ‐ 64 ani, la 65 ‐74 ani (3962 medici ‐ 6,0%), și la 75 și peste ani (76 medici ‐ 0,1%).
33.6
34
23.2
24 21.4
15.6
14
6.0
4 0.01 0.1
sub 25 25‐34 35‐44 45‐54 55‐64 65‐74 75 ani şi

‐6
ani ani ani ani ani ani peste

Fig. 232 Ponderea medicilor pe grupe de vârstă în România, în anul 2020
139
Raportat la țările UE (fig. 233), România are un număr mic de medici la 100.000 locuitori
(304,7), în timp ce Bulgaria (421,7) se apropie de valorile din țările cu cei mai mulți medici, iar
Ungaria (338,4) are indici mult mai mari decât țara noastră. Cele mai mari valori se înregistrează în
Austria (524,1) ‐ valoarea maximă, Norvegia (480,8), Lituania (459,8), Elveția (433,9), Germania
(431,1) și valori mici în: Marea Britanie (284,1) ‐ valoarea minimă, Muntenegru (276,4), Serbia
(298,2).

Fig. 233 Numărul total de medici la 100000 locuitori în țările Uniunii Europene în anul 2018
Sursa: ECHI (European Core Health indicators)

Medici de familie: Analizând numărul medicilor de familie în 2020 (12424) și repartiția lor pe
județe în 2020, se poate constata că sunt județe cu un număr mare de medici de familie și județe cu
număr mic de medici de familie. Județele cu număr mare de medici de familie sunt cele care sunt
centre universitare care au facultăți de medicină.
Din datele publicate de INS cu numărul de medici de familie pentru anul 2020, a fost
calculată asigurarea populației cu medici de familie în două moduri, și anume:
‐ numărul locuitorilor ce revin la un medic de familie. Există un număr mare de județe în
care este deficit de medici de familie, unde la un medic de familie revine un număr mare de locuitori,
pot fi enumerate: Giurgiu (2571 loc./1 medic de familie), Vaslui, Ilfov, Călărași etc. Județe cu număr
mic de pacienți la un medic de familie sunt: București (911 loc./1 medic de familie), Timiș, Arad,
Bihor, Dolj.

Fig. 234 Asigurarea populației cu medici de familie în România, în anul 2020
140
‐ numărul de medici de familie ce revin la 10000 locuitori:
În anul 2020, indicele de asigurare a populației cu medici de familie ce revin la 10000 de
locuitori (fig.234) este de 6,5 medici de familie la 10000 locuitori (12424 medici de familie),
Distribuția teritorială semnalează o acoperire redusă în județele: Ilfov ‐ 4,1‰0 loc., Călărași, Suceava,
Ialomița, Dâmbovița. O rată mai mare a medicilor este în: Municipiul București ‐ 11,0‰0 loc., Timiș,
Arad, Bihor, Dol j, Sibiu.
Medici școlari: în anul 2020, numărul de medici școlari a fost de 758 (fără medicii școlari din
Timiș, care nu a raportat). Distribuția teritorială semnalează o acoperire redusă în județele: Ilfov (3
medici școlari), Giurgiu, Ialomița, Sălaj, Călărași(nu are medici școlari). O acoperire mai mare a
medicilor școlari este în: M.București (118 medici școlari), Dolj, Cluj, Argeș, Alba.
Asistenți medicali școlari: în anul 2020, numărul de asistenți medicali școlari este de 3257
asistenți medicali școlari. Distribuția teritorială semnalează o acoperire redusă în județele: Călărași
(11 asistenți medicali școlari), Teleorman, Ilfov, Giurgiu. O acoperire mai mare a asistenților medicali
școlari este în: M.București (448 asistenți medicali scolari), Cluj, Dolj, Prahova, Bacău.
Asistenți medicali: în anul 2020, numărul de asistenți medicali a fost de 154373, di care
asistenți medicali cu studii medii 137589 și asistenți medicali cu studii superioare 16784. Rata de
asigurare a populației cu asistenți medicali (fig. 235) a avut valoarea medie pe țară de 80,1 asistenți
medicali la ‰0 locuitori, cea mai redusă a fost în județele: Ilfov 27,6‰0 locuitori, Giurgiu, Călărași,
Dâmbovița, Ialomița. Rate mari au fost înregistrate în Mun.București 130,9‰0 locuitori, Dolj, Mureș,
Timiș, Iași, etc. Sunt 13 județe cu rata de asigurare cu asistenți medicali la 10000 locuitori peste
media pe țară și 29 județe cu rate sub media pe țară.

Fig. 235 Asigurarea populației cu asistenți medicali în România, în anul 2020

Asistenți comunitari: în anul 2020, numărul total al personalului angajat în furnizarea de
servicii de îngrijiri comunitare a fost de 1791 de asistenți comunitari.
În anul 2020, cei mai mulți asistenți comunitari au fost în Gorj (136), Olt, Botoșani, Dolj, Mehedinți.
Cei mai puțini au fost în Caraș‐Severin (4), Brașov, Covasna, Satu‐Mare, Cluj etc.
Mediatori sanitari: în anul 2020, numărul de mediatori sanitari a fost de 459. Cei mai mulți
mediatori sanitari au fost în Mureș(26), Sibiu, Giurgiu, Vaslui, Galați, etc. Cei mai puțini au fost în
Teleorman(1), Timiș, Hunedoara, Ialomița, Alba etc.

141
4.1.3 Asigurarea populației cu paturi în unitățile sanitare

Analizând în dinamică, în perioada 2011‐2020, numărul de paturi în spitale, sanatorii tbc,
preventorii, se constată oscilații de la un an la altul, număr mai mare de paturi a fost în 2013, în rest
numărul a fost mai mic, cu mici oscilații de la un an la altul (tabel 39).

Tabel 39 Dinamica paturilor în unitățile sanitare în România, în anii 2011‐2020
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Nr total paturi în spitale 125147 125456 125798 125369 125482 125326 125285 125029 125144 125165
‐ la ‰ locuitori 6.2 6.3 6.3 6.3 6.3 6.4 6.4 6.4 6.5 6.5
Nr paturi în sanatorii tbc 470 410 410 410 410 410 410 402 400 400
pat‐ la ‰oo locuitori 2.3 2.0 2.1 2.1 2.1 2.1 2.1 2.1 2.1 2.1
Nr paturi în preventorii 320 312 297 297 297 297 297 297 297 297
‐ la ‰oo locuitori 1.6 1.6 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5

Consecutiv etapelor succesive de reformă (conform tabelului de mai sus), a oscilat numărul
de paturi în spitale în perioada 2011‐2020, fără afectarea acoperirii populației cu paturi de spital,
care rămâne de 6,5‰, una dintre cele mai mari din UE. Asigurarea populației cu paturi de spital are
o valoare a ratei de peste 6‰ în toată perioada studiată, și anume crește de la 6,2‰ loc. în 2011 la
6,5‰ în 2020.
În anul 2020, indicele de asigurare a populației cu paturi (fig. 236) este de 6,5 paturi la 1000
locuitori (125165 paturi în spitale). Distribuția teritorială semnalează o acoperire redusă în județele:
Ilfov ‐ 2,5‰ loc., Giurgiu, Ialomița, Vrancea, Călărași. O rată mai mare de asigurare cu paturi de spital
a populației este în: Municipiul București ‐ 11,2‰ loc., Covasna, Cluj, Iași, Hunedoara. În 10 județe
rata este peste media pe țară, în trei județe egală cu media și în 29 sub medie.

Fig. 236 Asigurarea populației cu paturi de spital pe județe în România, în anul 2020

Analizând numărul de paturi raportat la populație (asigurarea populației cu paturi de spital)
în țările Europei și Uniunii Europene, se constată următoarele: Bulgaria înregistrează valoarea
maximă la număr de paturi (756,9 la ‰oo locuitori), iar Austria, Ungaria au un număr mare de paturi
(peste 700 la ‰oo locuitori, mai mare decât România (696,8 la ‰oo locuitori), iar Liechtenstein
înregistrează valoarea minimă (102,0 la ‰oo locuitori). Valori mici se înregistrează și în Suedia,
142
Danemarca, Marea Britanie, Turcia, Islanda, acestea având un număr de paturi mic, în jur de 200‐300
la ‰oo locuitori (fig. 237). EU 27 ‐2020 a avut o rată medie de 537,8 la ‰oo locuitori.

Fig. 237 Asigurarea populației cu paturi de spital (la 100000 locuitori) în țările Uniunii Europene, în anul 2018
Sursa: ECHI (European Core Health indicators)

4.1.4 Dotarea cu aparatură medicală

Dotarea cu aparatură performantă este foarte importantă deoarece ajută la precizarea
diagnosticului și în adoptarea măsurilor terapeutice. Aparatura de înaltă performanță, conform
raportărilor unităților sanitare este în număr redus și neuniform distribuită în profil teritorial, astfel
aparatele CT au fost în număr de 368 în anul 2020. Rata de asigurare cu aparate CT în România în
anul 2020 este de 19,1 aparate CT la 1.000.000 locuitori. Cele mai multe aparate CT în anul 2020 au
fost în unitățile publice 212 (11,0‰ooo), în unitățile private au fost 156 (8,1‰ooo).

Tabel 40 Dotarea unităților sanitare cu echipamente medicale cu tehnologie avansată în România, în anul 2020
Aparate (scannere) pentru: Aparate pentru:
tomografie rezonanţă angiografie mărunţirea terapie cu
tomografie Aparate
cu emisie de magnetică digitală calculilor renali radiaţii Mamo‐
computerizată Gamma
pozitroni (aparate (aparate – litotriptor (aparate grafii
(aparate CT)
(aparate PET) RMN) DSA) (aparate LSI) RAD)
Total 368 14 54 227 97 54 76 171
Rețea publică 212 6 34 93 70 40 41 86
Rețea privată 156 8 20 134 27 14 35 85

Așa cum arată tabelul nr. 40, aparatura de tehnologie avansată funcțională, raportată de
unitățile sanitare publice și private este în număr redus.
Un alt tip de aparatură de înaltă performanță este reprezentată de RMN. Aparatele RMN
raportate în România, în anul 2020, au fost în număr de 227, determinând o rată de asigurare a
populației cu aparate RMN de 11,8‰ooo locuitori. Cele mai multe aparate RMN în anul 2020 au fost
în unitățile private 134 (7,0‰ooo), în unitățile publice au fost 93 (4,8‰ooo).

143
4.1.5 Utilizarea serviciilor

Ca indicatori de utilizare a serviciilor am selectat numărul de tratamente și numărul de consultații
pentru un locuitor. Dinamica ambilor indicatori este una descendentă, conform tabelului 41.
Este posibil ca aceste scăderi să fie datorate subraportării. Anul 2020 a fost anul pandemiei cu multe
restricții legislative.
Tabel 41 Indicatorii activităţii reţelei sanitare în România, în anii 2011‐2020
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Consultaţii pentru un locuitor 4.0 4.1 4.0 4.1 3.9 3.8 3.7 3.9 4.0 3.4
Tratamente pentru un locuitor 0.8 0.9 0.8 0.8 0.8 0.8 0.8 0.9 0.9 0.7

Consultații: distribuția teritorială a consultațiilor (an 2020) pentru un locuitor, evidențiază
un număr redus de consultații față de media pe România (3,4 consultații pentru un locuitor) în
județele Olt (1,5), Ilfov, Brașov, Constanța, Bihor, etc. (fig. 238). Un număr mai mare de consultații
sau egale cu media pe țară sunt în: Gorj (5,1), Botoșani, Sibiu, Argeș,Dolj, etc. Consultații mai multe
sau egale cu media pe țară sunt în 23 județe, în două județe sunt egale cu media, și în 17 sunt sub
media pe țară.
Dacă analizăm ratele consultațiilor pentru un locuitor, în anul 2020 față de anul 2019,
remarcăm creșteri ale ratei în județele: Brăila ‐ cu 0,1, în restul județelor sunt scăderi. Cele mai mari
scăderi ale ratei au fost în Olt, Bihor, Iași, Vâlcea, etc
Tratamente: distribuția teritorială a tratamentelor pentru un locuitor, în anul 2020,
evidențiază un număr redus de tratamente față de media pe România (0,7 tratamente pentru un
locuitor) în județele Ilfov (0,2), Bistrița‐Năsăud, Iași, Olt, Satu‐Mare, etc. Tratamente mai numeroase,
peste media pe țară sunt în: Mureș (2,3), Gorj, Bacău, Maramureș, Tulcea, etc.
Tratamente mai multe sau egal cu media pe țară sunt în 26 de județe, în 16 sunt sub media
pe țară (fig. 239).
Dacă analizăm ratele tratamentelor pentru un locuitor, în anul 2020 față de anul 2019,
remarcăm creșteri ale ratei în județele: Brăila, Mureș, Ialomița, etc,. Cele mai mari scăderi ale ratei
au fost în Bacău, Arad, Bihor, etc. Creșteri ale ratei sau valori constante în 2020 față de 2019 au fost
în 10 județe, în 22 județe au fost scăderi ale ratelor.

Fig. 238 Asigurarea populației cu consultații pe județe, în Fig. 239 Asigurarea populației cu tratamente pe județe,
România, în anul 2020 în România, în anul 2020

144
4.2 Indicatori de activitate

În continuare redăm doar unele dintre activităţile reţelei sanitare din anii 2010‐2019 (tabel 42).

Tabel 42 Indicatorii activităţii reţelei sanitare în România, în anii 2011‐2020
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Consultaţii pentru un locuitor 4.0 4.1 4.0 4.1 3.9 3.8 3.7 3.9 4.0 3.4
Tratamente pentru un locuitor 0.8 0.9 0.8 0.8 0.8 0.8 0.8 0.9 0.9 0.7
Internări în spitale la 100 loc. 22.6 21.8 21.9 20.9 20.6 20.3 21.4 21.7 22.0 13.6
Om zile spitalizare la 100 loc. 170.2 165.6 163.1 156.0 154.7 151.6 157.0 157.2 155.4 104.3
Utilizarea pat. spital (zile) 277.7 273.1 267.7 256.1 252.6 246.1 244.0 242.9 237.6 165.4
Durata medie de spitalizare (zile) 7.5 7.6 7.5 7.5 7.6 7.5 7.5 7.4 7.3 7.9
În tabelul de mai sus sunt evidențiate consultațiile și tratamentele acordate de medicii de
familie, medicii de specialitate din cabinetele de specialitate(din rețeaua publică), și consultațiile din
camera de gardă, raportate la un locuitor. Se observă că ratele oscilează în jurul valorii de 4 consultații
pe un locuitor, în perioada 2011‐2020, scăzând mult în 2020.
Sunt evidențiate și internările în spitale, precum și indicatori de eficiență legați de activitatea
spitalului. Raportat la 100 locuitori, în perioada 2011‐2020, a scăzut ponderea internărilor, de la 22,6%
loc., în anul 2011, la 13,6% loc., în 2020, trendul fiind descrescător. De asemenea au scăzut zilele de
spitalizare raportate la 100 locuitori de la 170,2 zile spit. / 100 loc în 2011, la 104,3 zile spit. / 100 loc în
2020, a scăzut utilizarea paturilor de la 277,7 zile în 2011, la 165,4 zile în 2020, iar durata de spitalizare a
rămas aproximativ la aceeași valoare, crescând ușor în 2020. Este evidentă scăderea accentuată a
activităţii sanitare ambulatorii în ultimul deceniu, a serviciilor ambulatorii.

4.3. Proceduri efectuate în perioada 2011‐2020 raportate de spitalele publice
(spitalele Ministerului Sănătății, Administrației locale, Academia Română)

Tabel 43 Dinamica procedurilor efectuate în spitalele din România, în anii 2011‐2020
Tip procedură 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
CT
Număr proceduri 230486 261318 281227 262156 288675 317649 329232 364369 432598 378929
Indici la 100000 loc. 1144.0 1302.7 1406.9 1316.3 1456.3 1611.9 1680.4 1870.1 2232.7 1967.3
RMN
Număr proceduri 31738 33470 38413 36738 41911 45181 45156 46998 71929 36460
Indici la 100000 loc. 157.5 166.8 192.2 184.5 211.4 229.3 230.5 241.2 371.2 189.3
Angioplastii
Număr proceduri 13012 14746 14070 16704 18932 20130 21130 21378 23402 16033
Indici la 100000 loc. 64.6 73.5 70.4 83.9 95.5 102.1 107.8 109.7 120.8 83.2
145
Bypass coronarian
Număr proceduri 2979 3564 3240 3407 3136 3190 3124 2772 2757 1853
Indici la 100000 loc. 14.8 17.8 16.2 17.1 15.8 16.2 15.9 14.2 14.2 9.6
Proteză de genunchi
Număr proceduri 1665 1818 2131 2638 3137 3802 3749 4355 5378 3070
Indici la 100000 loc. 8.3 9.1 10.7 13.2 15.8 19.3 19.1 22.4 27.8 15.9
Proteză de șold
Număr proceduri 8926 9226 9858 11099 11274 11668 11310 11577 12565 8277
Indici la 100000 loc. 44.3 46.0 49.3 55.7 56.9 59.2 57.7 59.4 64.8 43.0

4.3.1 Proceduri CT
Procedurile (examinările) CT efectuate în sistemul public (spitalele Ministerului Sănătății,
Administrației locale, Academia Română) au un trend ascendent în perioada 2011‐2020, astfel, în anul
2011 a fost înregistrată cea mai mică rată a examinărilor din intervalul studiat, 1144,0‰oo locuitori,
după care ratele cresc continuu, față de anii anteriori, ajungând în 2019 la 2232,7‰oo locuitori (cea mai
mare valoare a ratei examinărilor în intervalul 2011‐2020), și scad în 2020 la 1967,3‰oo locuitori (fig.
240).
2232.7
2200
1967.3
1870.1
1680.4
1700 1611.9
1406.9 1456.3
1302.7 1316.3
1144.0
1200
700
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 240 Dinamica procedurilor CT efectuate în România, în anii 2011‐2020
Conform datelor statistice raportate de spitalele publice mai sus menționate, distribuția în profil
teritorial a examinărilor CT efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2020, nu este uniformă. (Fig.
241). Județul cu cea mai mică rată a examinărilor CT efectuate în 2020 a fost Sălaj (124,0‰00 locuitori),
rate mici s‐au înregistrat și în Ilfov, Dâmbovița, Călărași, Vâlcea, etc. Rata cea mai mare a examinărilor CT
efectuate a fost înregistrată în Satu‐Mare (4703,0‰00 locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în
București, Alba, Bihor, Cluj. În 17 județe ratele examinărilor CT efectuate au avut valori peste media pe
România (1967,3‰00 locuitori), iar în 25 județe au fost sub valoarea medie.
146

Fig. 241 Proceduri CT efectuate în România, în anul 2020

Dacă analizăm datele privind ratele examinărilor CT efectuate, în anul 2020 față de anul 2019,
remarcăm creșteri ale ratei examinărilor CT efectuate în județele: Alba, Suceava, Maramureș, etc. Cele
mai mari scăderi ale ratei examinărilor CT efectuate au fost în București, Bistrița‐Năsăud, Dâmbovița,
etc. Creșteri ale ratei examinărilor CT efectuate în 2020 față de 2019 au fost în 12 județe, iar în 30 județe
au scăzut.
4.3.2 Proceduri RMN

Procedurile (examinările) RMN efectuate în sistemul public (spitalele Ministerului Sănătății,
Administrației locale, Academia Română) au un trend ascendent în perioada 2011‐2020, astfel, în anul
2011 a fost înregistrată cea mai mică rată din intervalul studiat 157,5‰oo, după care ratele cresc
permanent ajungând în 2019 la 371,2‰oo locuitori (cea mai mare valoare a intervalului 2011‐2019) (fig.
242). În 2020 rata scade la (189,3‰00 locuitori).

400 371.2
300
229.3 230.5 241.2
211.4
192.2 184.5 189.3
200 157.5 166.8
100
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 242 Dinamica procedurilor RMN efectuate în România, în anii 2011‐2020
teritorial a examinărilor RMN efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2020, nu este uniformă. (Fig. 243)
Într‐un județ nu se fac examinări RMN (Călărași). Județul cu cea mai mică rată a examinărilor RMN efectuate în
2020 a fost Giurgiu (2,3‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Sălaj, Dâmbovița, Teleorman, Argeș. Rata
cea mai mare a examinărilor RMN efectuate a fost înregistrată în București (662,3‰00 locuitori ), rate mari au
fost înregistrate și în Cluj, Timiș, Constanța, Brașov. În 12 județe ratele examinărilor RMN efectuate au fost peste
media pe România (189,3‰00 locuitori), în Călărași nu se fac, iar în 29 județe au fost sub valoarea medie.
147
Dacă analizăm datele privind ratele examinărilor RMN efectuate, în anul 2020 față de anul 2019,
remarcăm creșteri ale ratei examinărilor RMN efectuate în județele: Mehedinți, Vâlcea, Teleorman, etc.
Cele mai mari scăderi ale ratei examinărilor RMN efectuate au fost în Arad, București, Timiș etc. Creșteri
ale ratei examinărilor RMN efectuate în 2020 față de 2019 au fost în 6 județe, într‐un județ nu s‐au
efectuat, iar în 35 de județe au scăzut.

Fig. 243 Proceduri RMN efectuate în România, în anul 2020

4.3.3 Angioplastii

Angioplastiile efectuate în sistemul public (spitalele Ministerului Sănătății, Administrației locale, Academia
Română) au un trend ascendent în perioada 2011–2020, astfel, în anul 2011 au fost efectuate 113012 angioplastii,
înregistrând cea mai mică rată a intervalului studiat 64,6‰oo, după care ratele cresc, ajungând în 2019 la 120,8‰00
locuitori, efectuîndu‐se 23402 angioplastii (fig. 254). Valorile ratelor cresc an de an, cu excepția anului 2013, când
ratele și numărul procedurilor au scăzut puțin față de anul 2012, după care se reia creșterea. În 2020 rata a scăzut
considerabil față de 2019.
150
120.8
120 107.8 109.7
102.1
95.5
90 83.9 83.2
73.5 70.4
64.6
60
30
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 244 Dinamica angioplastiilor efectuate în România, în anii 2011‐2020
teritorial a angioplastiilor efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2020, nu este uniformă. Județele cu
cele mai multe angioplastii efectuate în 2020 au fostIași, Timiș, Mun. București, Mureș, Cluj, etc.. Au fost
efectuate angioplastii în M. București, plus în 15 județe. Aceste angioplastii se efectuează în județe care sunt
centre universitare, în care spitalele sunt mai dotate cu aparatură performantă și personal de specialitate
pregătit pentru efectuarea acestor proceduri (fig. 245).
148

Fig. 245 Proceduri angioplastii efectuate în România, în anul 2020

4.3.4 Bypass coronarian

Procedura Bypass coronarian efectuată în sistemul public (spitale Ministerului Sănătății,
Administrației locale, Academia Română) are un trend descendent în perioada 2011–2020, astfel, în anul
2011 au fost efectuate 2979 bypass‐uri coronariene, înregistrând o rată de 14,8‰oo, și 1853 în 2020, cu
o rată de 9,6‰oo locuitori. Ratele oscilează puțin de la un an la altul, între valoarea cea mai mare a ratei
înregistrată în 2012 de 17,8‰oo locuitori și valoarea cea mai scăzută a ratei înregistrată în 2020 (fig.
246).
20
17.8
17.1
16.2 15.8 16.2 15.9
14.8
15 14.2 14.2
9.6
10
5
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 246 Dinamica procedurilor bypass coronarian efectuate în România, în anii 2011‐2020

teritorial a procedurilor bypass efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2020, nu este uniformă (fig.
247). Județele în care au fost efectuate aceste proceduri sunt puține (8), majoritatea fiind centre universitare
(Timiș, Cluj, Mun. București, Mureș, Iași). Aceste bypass‐uri se efectuează în județe care sunt centre
universitare, în care spitalele sunt mai dotate cu aparatură performantă și personal de specialitate pregătit
pentru efectuarea acestor intervenții chirurgicale. Județul în care au fost efectuate în sistem public cele mai
multe bypass sunt:Timiș, Cluj, M. București, Mureș.
149

Fig. 247 Proceduri bypass coronarian efectuate în România, în anul 2020

4.3.5 Proteza de genunchi

Procedurile de protezare de genunchi efectuate în sistemul public (spitalele Ministerului
Sănătății, Administrației locale, Academia Română) au un trend ascendent în perioada 2011–2020,
astfel, în anul 2011 a fost înregistrat un număr de 1665 proceduri de proteză de genunchi, cu o rată de
8,3‰oo. În anul 2019, au fost efectuate 5369 proteze de genunchi, și o rată de 27,7‰oo locuitori (cea
mai mare valoare a intervalului), iar în 2020 scade la 15,9‰oo locuitori (fig. 248).
27.8
28
24 22.4
19.3 19.1
20
15.8 15.9
16 13.2
12 10.7
8.3 9.1
8
4
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 248 Dinamica procedurilor proteza de genunchi efectuate în România, în anii 2011‐2020
teritorial a protezelor de genunchi efectuate (raportate la 100000 locuitori), în anul 2020, nu este
uniformă (fig. 249). În 2020 nu au fost efectuate proceduri de proteză la genunchi în 10 județe. Județul
cu cea mai mică rată a protezelor de genunchi efectuate în 2020 a fost Vrancea (0,3‰oo locuitori), rate
mici s‐au înregistrat și în Brăila, Bistrița‐Năsăud, Vaslui, Harghita. Rata cea mai mare a procedurilor
efectuate a fost înregistrată în M. București (94,8‰oo locuitori), rate mari au fost înregistrate și în
Mureș, Alba, Bihor, Bacău. În 7 județe ratele procedurilor de proteză genunchi efectuate au fost peste
media pe România (15,9‰oo locuitori), iar în 25 de județe au fost sub valoarea medie.

150

Fig. 249 Proceduri proteza de genunchi efectuate în România, în anul 2020

Dacă analizăm datele privind ratele protezelor de genunchi efectuate, în anul 2020 față de anul 2019,
remarcăm creșteri ale ratei protezelor de genunchi efectuate în județele: Călărași, Ialomița, Mehedinți, etc. Cele
mai mari scăderi ale ratelor protezelor de genunchi efectuate au fost în Vrancea, Brăila, Bistrița‐Năsăud. Creșteri
ale ratei protezelor de genunchi efectuate în 2020 față de 2019 au fost în 4 județe, iar în 29 județe au scăzut.

4.3.6 Proteza de șold

Protezele de șold efectuate în sistemul public (spitalele Ministerului Sănătății, Administrației
locale, Academia Română) înregistrează un trend ascendent în perioada 2011–2020, astfel, în anul 2011
a fost înregistrat un număr de 8926 proceduri de proteză de șold, cu o rată de 44,3‰oo, după care ratele
cresc, de la un an la altul, ajungând în 2019 la 64,8‰00 locuitori (cea mai mare valoare a intervalului), și
un număr de 12565 proteze de șold, iar în 2020 scad la 8277 și o rată de 43,0‰00 locuitori (fig. 250).
70 64.8
59.2 57.7 59.4
55.7 56.9
60
49.3
50 44.3 46.0
43.0
40
30
20
10
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig. 250 Dinamica procedurilor proteză de șold efectuate în România, în anii 2011‐2020
teritorial a procedurilor de proteză de șold efectuate, raportate la 100000 locuitori, în anul 2020, nu este
uniformă (fig. 251) Județul cu cea mai mică rată a procedurilor de proteză de șold efectuate în 2020 a
fost Ilfov (0,4‰00 locuitori), rate mici s‐au înregistrat și în Tulcea, Buzău, Caraș‐Severin, Giurgiu,
Dâmbovița. Rata cea mai mare a procedurilor de proteză de șold efectuate a fost înregistrată în Mun.
București (124,7‰00 locuitori ), rate mari au fost înregistrate și în Mureș, Alba, Hunedoara, Bihor, Timiș.
În 12 județe ratele procedurilor de proteză de șold efectuate au fost peste media pe România (43,0‰00
locuitori), iar în 30 județe au fost sub valoarea medie.
151

Fig. 251 Proceduri proteză de șold efectuate în România, în anul 2020

Dacă analizăm datele privind ratele procedurilor de proteză de șold efectuate, în anul 2020 față de anul
2019, remarcăm creșteri ale ratei procedurilor de proteză de șold efectuate în județele: Vrancea, în Ilfov, a fost
constant. Cele mai mari scăderi ale ratei procedurilor de proteză de șold efectuate au fost în Mureș, Cluj, Harghita,
etc. Creșteri ale ratei procedurilor de proteză de șold efectuate în 2020 față de 2019 au fost într‐un județ și scăderi
în 40 de județe.

152
ANEXE

153
POPULAȚIA REZIDENTĂ PE JUDEȚE, MEDII ȘI GEN ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2019‐2020
Anul 2019 Anul 2020
Județ
Total Urban Rural Masculin Feminin Total Urban Rural Masculin Feminin
TOTAL 19375835 10458061 8917774 9482661 9893174 19261714 10373366 8888348 9428271 9833443
Alba 324757 191167 133590 160440 164317 322458 189999 132459 159242 163216
Arad 416763 230117 186646 203426 213337 414487 227957 186530 202491 211996
Argeş 577542 266629 310913 282444 295098 571449 263498 307951 279558 291891
Bacău 583395 252516 330879 288768 294627 578123 250045 328078 286095 292028
Bihor 560905 275450 285455 274703 286202 558793 272968 285825 273854 284939
Bistriţa‐N. 278444 108363 170081 138642 139802 277058 108502 168556 137941 139117
Botoşani 378187 155383 222804 188680 189507 374093 153689 220404 186936 187157
Braşov 552955 389780 163175 269413 283542 553328 388208 165120 269552 283776
Brăila 287825 177303 110522 141383 146442 283367 174502 108865 139275 144092
Buzău 411555 158660 252895 202633 208922 406498 156298 250200 200265 206233
Caraş‐S. 270518 145293 125225 132437 138081 267953 142377 125576 131199 136754
Călăraşi 282384 102607 179777 139619 142765 278970 101140 177830 138028 140942
Cluj 708340 461420 246920 341567 366773 710075 460984 249091 342568 367507
Constanţa 673023 453933 219090 327251 345772 670094 450432 219662 325314 344780
Covasna 201907 95317 106590 100208 101699 200841 94767 106074 99681 101160
Dâmboviţa 489280 138549 350731 242833 246447 485134 137382 347752 240932 244202
Dolj 623638 324619 299019 305237 318401 618496 319261 299235 302724 315772
Galaţi 502236 273435 228801 247354 254882 497372 270507 226865 244765 252607
Giurgiu 264831 77206 187625 132088 132743 262223 75727 186496 131127 131096
Gorj 313836 142365 171471 155694 158142 310118 139580 170538 153782 156336
Harghita 301988 127521 174467 149440 152548 300403 126817 173586 148600 151803
Hunedoara 381973 284480 97493 187485 194488 376932 279204 97728 184975 191957
Ialomiţa 255367 114096 141271 126399 128968 253052 113260 139792 125261 127791
Iaşi 793224 371016 422208 395165 398059 792824 371471 421353 394834 397990
Ilfov 486107 219446 266661 238320 247787 495248 222899 272349 243258 251990
Maramureş 459765 263349 196416 225901 233864 456728 260446 196282 224289 232439
Mehedinţi 240180 111012 129168 118652 121528 237818 106934 130884 117544 120274
Mureş 534285 263134 271151 262802 271483 531306 261058 270248 261405 269901
Neamţ 440239 155952 284287 217289 222950 435598 154267 281331 214889 220709
Olt 392158 155446 236712 193954 198204 387803 152638 235165 191769 196034
Prahova 715314 348229 367085 349182 366132 708028 343748 364280 345687 362341
Satu‐Mare 332006 147733 184273 161415 170591 330190 146383 183807 160574 169616
Sălaj 210918 84457 126461 103705 107213 209597 83407 126190 103150 106447
Sibiu 401259 261526 139733 195279 205980 400804 260514 140290 195073 205731
Suceava 623896 254212 369684 310150 313746 621123 252730 368393 308823 312300
Teleorman 331607 108574 223033 164246 167361 326555 106233 220322 161930 164625
Timiş 705613 417366 288247 342941 362672 705682 413068 292614 343111 362571
Tulcea 193360 90260 103100 96766 96594 190997 89031 101966 95460 95537
Vaslui 373060 154062 218998 188187 184873 369570 153309 216261 186447 183123
Vâlcea 349320 157024 192296 171726 177594 347250 155323 191927 170789 176461
Vrancea 319251 116430 202821 156676 162575 315886 115413 200473 155065 160821
M.Bucureşti 1832624 1832624 0 852161 980463 1827390 1827390 0 850009 977381
Sursa: INS

154
POPULAȚIA DUPĂ DOMICILIU PE JUDEȚE, MEDII ȘI GEN ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2019‐2020
Anul 2019 Anul 2020
Județ
Total 22193286 12521494 9671792 10840820 11352466 22142153 12492415 9649738 10813692 11328461
Alba 374778 225442 149336 185019 189759 372579 224379 148200 183804 188775
Arad 470692 266647 204045 228748 241944 469125 265135 203990 227974 241151
Argeş 634137 311097 323040 308097 326040 629989 308889 321100 305954 324035
Bacău 740217 351459 388758 365753 374464 735576 349175 386401 363261 372315
Bihor 616703 315123 301580 300929 315774 615444 314047 301397 300319 315125
Bistriţa‐N. 328212 130184 198028 163166 165046 327523 130382 197141 162748 164775
Botoşani 456020 195315 260705 228151 227869 455446 193911 261535 228234 227212
Braşov 636912 461597 175315 308276 328636 638369 460985 177384 308811 329558
Brăila 342988 223122 119866 166201 176787 338789 220276 118513 164006 174783
Buzău 463483 196712 266771 226289 237194 458854 194583 264271 223856 234998
Caraş‐S. 317159 185494 131665 155376 161783 313956 183151 130805 153753 160203
Călăraşi 308474 123538 184936 151449 157025 305391 122104 183287 149915 155476
Cluj 734910 479979 254931 354222 380688 737992 480433 257559 355643 382349
Constanţa 764949 522376 242573 371055 393894 762214 519018 243196 369296 392918
Covasna 226291 113173 113118 111492 114799 225407 112439 112968 111030 114377
Dâmboviţa 520176 165386 354790 254927 265249 516974 164237 352737 253278 263696
Dolj 688763 380144 308619 333520 355243 683962 376938 307024 331111 352851
Galaţi 627941 360686 267255 309977 317964 627530 361820 265710 309859 317671
Giurgiu 270613 88112 182501 133011 137602 267712 87063 180649 131632 136080
Gorj 357015 173448 183567 177000 180015 353842 171746 182096 175362 178480
Harghita 330955 145209 185746 163207 167748 329775 144344 185431 162580 167195
Hunedoara 455814 354433 101381 222345 233469 451138 350351 100787 219811 231327
Ialomiţa 286713 136810 149903 140848 145865 284025 135590 148435 139454 144571
Iaşi 960429 469878 490551 481118 479311 968512 474267 494245 485310 483202
Ilfov 444404 202951 241453 215837 228567 457541 209277 248264 222141 235400
Maramureş 521495 313480 208015 256789 264706 519386 311695 207691 255606 263780
Mehedinţi 278662 141086 137576 137286 141376 275782 139543 136239 135949 139833
Mureş 591543 307827 283716 290352 301191 589072 305886 283186 289112 299960
Neamţ 567933 222556 345377 279110 288823 564100 221113 342987 277108 286992
Olt 433793 189905 243888 214755 219038 428766 188178 240588 212114 216652
Prahova 790656 402118 388538 383072 407584 784439 398069 386370 379911 404528
Satu‐Mare 386995 184369 202626 189166 197829 385190 183117 202073 188273 196917
Sălaj 244048 105869 138179 119900 124148 242986 105466 137520 119449 123537
Sibiu 468651 313175 155476 228234 240417 469304 312978 156326 228479 240825
Suceava 763741 336304 427437 381853 381888 763503 335909 427594 381690 381813
Teleorman 369277 135152 234125 181872 187405 363189 132898 230291 178872 184317
Timiş 756668 446980 309688 365329 391339 759416 443355 316061 366683 392733
Tulcea 235652 116158 119494 117329 118323 233108 114924 118184 115954 117154
Vaslui 502058 249863 252195 255199 246859 506084 256509 249575 257240 248844
Vâlcea 395946 190954 204992 194251 201695 393452 189787 203665 193021 200431
Vrancea 384288 144251 240037 188307 195981 381471 143208 238263 186827 194644
M.Bucureşti 2143132 2143132 0 1002003 1141129 2155240 2155240 0 1008262 1146978
Sursa INS

155
NATALITATEA PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2019‐2020
rate la 1000 loc.
Anul 2019 Anul 2020
Județ
Total Urban Rural Total Urban Rural
TOTAL 9.2 8.9 9.4 8.1 7.6 8.6
Alba 8.3 8.2 8.6 7.3 7.2 7.6
Arad 9.2 8.9 9.7 8.1 7.8 8.5
Argeş 8.6 8.6 8.6 7.8 7.3 8.3
Bacău 8.8 8.2 9.2 7.2 6.7 7.8
Bihor 9.8 8.8 10.9 8.8 7.9 9.8
Bistriţa‐N. 10.5 10.4 10.6 9.3 8.9 9.7
Botoşani 9.0 8.9 9.1 7.7 7.0 8.2
Braşov 10.0 8.6 13.7 9.1 7.7 12.7
Brăila 7.2 6.8 8.0 6.2 5.5 7.6
Buzău 8.0 7.7 8.2 7.0 6.2 7.6
Caraş‐S. 7.1 7.2 6.9 6.1 6.0 6.4
Călăraşi 8.9 8.1 9.4 8.0 7.0 8.7
Cluj 10.0 9.8 10.5 9.0 8.6 9.9
Constanţa 8.9 8.5 9.7 8.2 7.6 9.5
Covasna 9.7 8.0 11.3 9.2 7.1 11.2
Dâmboviţa 8.7 7.6 9.3 8.0 6.7 8.6
Dolj 8.9 8.8 9.1 7.7 7.3 8.2
Galaţi 8.3 8.1 8.5 6.8 6.2 7.6
Giurgiu 8.5 7.6 9.0 7.9 7.2 8.2
Gorj 7.6 7.6 7.6 6.8 6.6 7.1
Harghita 9.7 8.5 10.7 8.7 7.3 9.7
Hunedoara 7.2 7.5 6.3 6.4 6.3 6.9
Ialomiţa 9.0 9.2 8.8 8.2 7.6 8.7
Iaşi 11.0 11.1 10.9 9.1 8.5 9.6
Ilfov 10.8 11.3 10.3 9.8 10.0 9.7
Maramureş 9.1 8.9 9.5 8.0 7.6 8.6
Mehedinţi 8.2 7.3 9.2 6.8 6.2 7.4
Mureş 9.6 8.4 10.9 9.2 7.9 10.6
Neamţ 8.2 8.0 8.3 7.0 6.4 7.3
Olt 7.7 8.6 7.1 6.8 7.4 6.4
Prahova 7.9 7.3 8.5 7.1 6.5 7.8
Satu‐Mare 9.2 8.0 10.3 7.9 6.9 8.9
Sălaj 10.5 10.3 10.7 10.0 9.5 10.4
Sibiu 9.5 8.4 11.7 8.3 7.3 10.4
Suceava 11.2 10.3 11.9 9.9 8.7 10.8
Teleorman 7.3 7.4 7.3 6.3 5.8 6.7
Timiş 10.0 9.1 11.3 8.8 8.0 9.9
Tulcea 7.0 7.5 6.5 6.8 6.8 6.7
Vaslui 10.2 11.3 9.1 7.7 7.3 8.2
Vâlcea 7.0 8.0 6.1 6.3 6.8 5.9
Vrancea 8.2 7.7 8.6 7.2 6.4 7.7
M.Bucureşti 10.2 10.2 0.0 8.9 8.9 0.0
Sursa INS
156
SPORUL NATURAL AL POP., PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2019‐2020
rate la 1000 loc.
Anul 2019 Anul 2020
TOTAL ‐2.6 ‐1.1 ‐4.5 ‐5.4 ‐4.2 ‐6.8
Alba ‐3.2 ‐1.6 ‐5.6 ‐6.2 ‐4.9 ‐8.3
Arad ‐3.2 ‐2.9 ‐3.7 ‐6.6 ‐6.2 ‐7.1
Argeş ‐3.5 ‐0.3 ‐6.5 ‐6.7 ‐4.0 ‐9.2
Bacău ‐3.0 ‐1.2 ‐4.6 ‐6.1 ‐4.9 ‐7.2
Bihor ‐2.0 ‐1.4 ‐2.6 ‐5.0 ‐4.1 ‐5.9
Bistriţa‐N. 0.5 2.9 ‐1.1 ‐3.1 ‐0.5 ‐4.7
Botoşani ‐3.4 ‐0.3 ‐5.8 ‐6.7 ‐4.2 ‐8.5
Braşov 0.0 ‐1.2 2.9 ‐2.9 ‐4.3 0.7
Brăila ‐7.5 ‐6.4 ‐9.5 ‐9.9 ‐9.2 ‐11.2
Buzău ‐6.8 ‐2.9 ‐9.6 ‐8.9 ‐5.9 ‐11.2
Caraş‐S. ‐5.6 ‐3.7 ‐8.2 ‐8.7 ‐7.3 ‐10.6
Călăraşi ‐5.1 ‐2.8 ‐6.5 ‐8.1 ‐5.9 ‐9.6
Cluj ‐0.9 0.3 ‐3.0 ‐3.5 ‐2.5 ‐5.2
Constanţa ‐2.2 ‐2.4 ‐1.7 ‐4.4 ‐5.1 ‐2.9
Covasna ‐1.6 ‐1.8 ‐1.4 ‐3.6 ‐4.7 ‐2.5
Dâmboviţa ‐3.7 ‐2.3 ‐4.4 ‐6.8 ‐5.1 ‐7.6
Dolj ‐4.7 ‐1.4 ‐8.6 ‐7.1 ‐4.3 ‐10.5
Galaţi ‐3.4 ‐1.7 ‐5.6 ‐5.8 ‐5.1 ‐6.6
Giurgiu ‐7.4 ‐4.4 ‐8.8 ‐9.7 ‐7.3 ‐10.8
Gorj ‐3.9 ‐1.0 ‐6.6 ‐6.3 ‐3.8 ‐8.6
Harghita ‐1.8 ‐1.5 ‐2.0 ‐4.2 ‐4.3 ‐4.1
Hunedoara ‐5.7 ‐4.7 ‐9.0 ‐9.2 ‐8.4 ‐12.1
Ialomiţa ‐4.6 ‐0.6 ‐8.3 ‐7.4 ‐4.3 ‐10.1
Iaşi 1.7 3.4 0.0 ‐1.3 ‐0.4 ‐2.1
Ilfov 1.6 3.7 ‐0.1 ‐0.7 0.5 ‐1.7
Maramureş ‐1.6 ‐0.7 ‐2.9 ‐5.0 ‐4.5 ‐5.7
Mehedinţi ‐5.3 ‐2.6 ‐8.1 ‐7.9 ‐4.5 ‐11.4
Mureş ‐2.7 ‐2.9 ‐2.5 ‐4.9 ‐5.2 ‐4.5
Neamţ ‐4.1 ‐2.0 ‐5.5 ‐7.3 ‐5.9 ‐8.1
Olt ‐7.0 ‐0.4 ‐12.1 ‐9.7 ‐3.8 ‐14.3
Prahova ‐5.3 ‐4.8 ‐5.9 ‐8.8 ‐8.5 ‐9.1
Satu‐Mare ‐2.2 ‐2.8 ‐1.5 ‐5.1 ‐5.8 ‐4.5
Sălaj ‐2.0 2.0 ‐5.1 ‐4.0 0.4 ‐7.4
Sibiu ‐0.5 ‐1.5 1.6 ‐3.8 ‐4.7 ‐1.9
Suceava 0.7 1.1 0.4 ‐2.5 ‐2.3 ‐2.7
Teleorman ‐9.4 ‐3.3 ‐13.0 ‐12.0 ‐6.7 ‐15.0
Timiş ‐0.2 ‐1.2 1.1 ‐2.5 ‐3.5 ‐1.2
Tulcea ‐6.0 ‐2.7 ‐9.3 ‐7.9 ‐5.5 ‐10.3
Vaslui ‐1.1 4.0 ‐6.2 ‐4.0 ‐1.0 ‐7.1
Vâlcea ‐2.0 ‐0.3 ‐3.6 ‐4.4 ‐3.6 ‐5.1
Vrancea ‐4.1 ‐0.8 ‐6.1 ‐6.4 ‐3.8 ‐7.9
M.Bucureşti ‐0.2 ‐0.2 0.0 ‐3.1 ‐3.1 0.0
Sursa INS
157
RATA DE FERTILITATE PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2019‐2020
nascuti vii la 1000 femei 15‐49 ani
Anul 2019 Anul 2020
TOTAL 38.1 36.4 40.4 34.0 31.5 37.3
Alba 36.0 34.4 38.5 32.0 30.6 34.3
Arad 38.6 36.8 41 34.4 32.7 36.6
Argeş 36.3 35 37.7 33.5 30.4 36.8
Bacău 35.9 33.7 37.9 29.9 27.7 32
Bihor 40.7 35.5 46.5 37.0 32.3 42.3
Bistriţa‐N. 43.7 41.6 45.2 39.2 35.9 41.4
Botoşani 37.4 35.6 38.9 32.1 28.4 35.0
Braşov 42.2 36.5 57.3 38.8 32.9 54.1
Brăila 31.1 28.9 35.2 27.3 24.0 33.5
Buzău 35.2 32.9 37.1 31.3 26.8 34.9
Caraş‐S. 30.7 30.3 31.3 27.0 25.3 29.6
Călăraşi 37.6 33.4 40.6 34.7 29.6 38.3
Cluj 41.1 39.4 44.4 37.5 35.1 42.2
Constanţa 36.6 35.2 39.4 34.4 32.2 39.0
Covasna 40.2 33.2 47.3 38.6 30.1 47.1
Dâmboviţa 36.5 31.1 39.1 33.7 27.5 36.7
Dolj 37.5 35.2 40.8 32.8 29.8 36.9
Galaţi 33.8 33.1 34.7 27.9 25.5 31.2
Giurgiu 36.9 31.0 40.0 34.5 29.7 37.0
Gorj 31.2 29.2 33.4 28.6 25.9 31.4
Harghita 40.7 35.4 45.0 36.9 31.1 41.4
Hunedoara 31.2 31.3 30.7 28.4 26.9 34.3
Ialomiţa 38.8 38.4 39.1 35.8 32.3 39.1
Iaşi 44.0 43.6 44.4 36.3 33.6 39.0
Ilfov 40.6 41.5 39.9 37.2 36.8 37.6
Maramureş 37.5 35.6 40.6 33.3 31.2 36.8
Mehedinţi 35.5 29.6 42.3 29.8 25.8 34.4
Mureş 40.4 35.5 45.8 39.4 33.9 45.3
Neamţ 34.3 33.3 34.9 29.5 27.1 31.0
Olt 33.3 34.2 32.5 30.0 30.0 30.0
Prahova 34.2 31.8 36.6 31.4 28.7 34.2
Satu‐Mare 36.9 32.2 41.2 32.2 28.3 35.7
Sălaj 45.2 41.6 48.3 43.6 38.9 47.7
Sibiu 39.2 34.9 47.6 34.5 30.5 42.6
Suceava 46.3 42.3 49.4 41.1 36.4 44.9
Teleorman 34.4 31.9 36 30.3 25.5 33.4
Timiş 40.3 36.5 45.7 36.0 32.8 40.4
Tulcea 30.2 31.5 28.8 29.7 29.2 30.3
Vaslui 41.6 43.9 39.1 31.8 28.6 35.5
Vâlcea 30.6 32.4 28.7 28.4 28.1 28.7
Vrancea 34.9 31.5 37.1 30.9 26.8 33.5
M.Bucureşti 40.9 40.9 0.0 36.2 36.2 0.0
Sursa INS
158
MORTALITATEA PE JUDEȚE, MEDII ȘI GEN ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2019‐2020
rate la 1000 loc.
Anul 2019 Anul 2020
Total 11.7 10.0 14.0 12.6 10.9 13.4 11.8 15.5 14.7 12.3
Alba 11.1 9.8 12.9 12.0 10.1 12.9 11.9 14.3 13.9 11.8
Arad 12.5 11.2 14.2 13.0 12.0 14.7 13.3 16.5 15.8 13.7
Argeş 11.7 9.5 13.9 12.0 11.4 13.9 11.8 16.0 15.3 12.5
Bacău 12.9 10.2 15.7 14.2 11.6 14.6 12.4 16.9 15.9 13.4
Bihor 12.6 10.5 15.0 13.3 11.9 14.6 12.2 17.5 15.3 14.1
Bistriţa‐N. 11.3 10.1 12.7 11.9 10.7 14.1 12.6 15.6 15.0 13.0
Botoşani 12.5 11.0 14.1 13.6 11.3 14.6 13.4 16.1 15.9 13.3
Braşov 10.5 9.3 13.0 11.0 9.9 12.4 11.3 14.8 13.5 11.3
Brăila 12.9 11.6 15.0 14.7 11.2 14.1 12.8 16.2 15.8 12.7
Buzău 12.6 10.5 14.7 13.9 11.4 13.7 11.9 15.4 15.4 12.1
Caraş‐S. 12.0 10.6 13.7 12.1 11.8 13.9 12.8 15.4 15.0 12.7
Călăraşi 13.3 11.8 14.7 14.6 12.0 15.4 13.7 17.0 16.9 14.0
Cluj 10.4 9.0 12.8 10.8 10.0 12.0 10.5 14.4 12.6 11.4
Constanţa 12.0 10.4 15.2 13.0 11.0 13.6 12.2 16.5 15.0 12.3
Covasna 12.2 10.1 14.6 13.1 11.2 13.7 12.0 15.8 14.3 13.0
Dâmboviţa 12.5 10.5 14.0 13.6 11.5 14.8 12.2 16.5 16.5 13.2
Dolj 12.8 10.4 15.7 13.5 12.1 14.0 11.9 16.7 15.1 13.0
Galaţi 12.3 10.3 15.1 13.9 10.8 13.3 11.9 15.3 15.0 11.6
Giurgiu 14.3 12.3 15.8 15.2 13.3 15.9 14.9 17.1 17.7 14.2
Gorj 12.0 10.5 13.6 12.4 11.6 13.6 12.6 14.9 14.5 12.7
Harghita 11.7 9.9 13.5 12.2 11.1 13.1 11.4 14.8 14.1 11.9
Hunedoara 12.3 12.1 12.1 12.7 12.0 14.8 14.5 14.8 15.8 13.9
Ialomiţa 13.2 11.1 15.3 14.9 11.6 15.1 13.3 17.0 16.9 13.5
Iaşi 11.4 9.4 13.7 12.4 10.5 12.7 10.8 14.8 14.0 11.5
Ilfov 11.7 10.2 13.2 12.6 10.9 13.5 12.9 14.4 15.0 12.3
Maramureş 12.0 10.9 13.7 12.9 11.2 14.5 13.6 15.6 15.4 13.6
Mehedinţi 13.1 11.0 15.3 13.4 12.7 14.2 11.7 16.7 14.7 13.5
Mureş 12.2 10.5 14.3 12.9 11.4 13.9 12.1 16.2 15.1 12.8
Neamţ 12.0 10.0 13.8 13.0 11.0 13.8 12.2 15.4 15.4 12.2
Olt 13.5 10.8 15.8 14.5 12.5 15.1 13.2 17.0 16.8 13.5
Prahova 12.0 10.3 14.1 13.1 11.1 14.4 12.7 16.5 16.2 12.8
Satu‐Mare 13.5 11.8 15.4 14.6 12.6 15.3 13.6 17.3 16.8 14.2
Sălaj 12.8 11.6 14.4 13.9 11.8 14.3 12.2 16.2 15.4 13.2
Sibiu 10.4 9.3 12.4 11.0 9.9 12.6 11.3 15.2 13.9 11.3
Suceava 11.6 10.4 12.9 12.3 10.8 13.8 12.6 15.2 15.2 12.4
Teleorman 12.6 10.6 14.2 13.7 11.4 13.8 12.2 15.2 15.4 12.0
Timiş 10.7 9.6 12.3 11.3 10.2 11.8 10.7 13.5 12.7 11.1
Tulcea 13.9 11.5 16.4 15.4 12.4 15.6 13.8 17.5 17.0 14.0
Vaslui 12.8 10.4 15.4 14.0 11.5 13.6 12.2 15.5 15.2 11.9
Vâlcea 7.3 8.4 6.9 7.9 6.6 8.5 10.4 7.8 9.6 7.4
Vrancea 11.8 9.7 13.5 13.4 10.2 12.9 11.6 14.2 14.3 11.5
M.Bucureşti 9.6 9.1 0.0 10.2 9.3 11.2 10.7 0.0 12.1 10.6
Sursa INS
159
MORTALITATEA INFANTILĂ PE JUDEȚE, MEDII ȘI GEN ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2019‐2020
decedați sub 1 an la 1000 născuți vii
Anul 2019 Anul 2020
Total 5.7 4.4 7.2 6.1 5.2 6.1 5.1 7.4 6.3 5.9
Alba 7.4 6.5 8.6 6.8 8.0 6.6 5.6 8.0 5.8 7.4
Arad 7.4 5.9 9.1 8.4 6.2 6.3 5.3 7.5 5.5 7.2
Argeş 6.1 5.6 6.5 4.6 7.7 5.5 2.7 7.9 5.5 5.5
Bacău 7.4 3.8 10.3 6.6 8.3 6.0 5.6 6.3 6.3 5.8
Bihor 6.9 4.0 9.5 8.1 5.7 7.2 7.6 6.8 6.0 8.5
Bistriţa‐N. 8.4 7.4 9.0 8.5 8.3 7.5 4.3 9.4 6.4 8.7
Botoşani 5.6 2.9 7.6 5.2 6.1 6.9 3.7 8.9 6.8 6.9
Braşov 6.4 4.3 10.0 6.1 6.7 7.7 6.2 10.2 8.1 7.4
Brăila 6.1 4.6 8.4 4.6 7.7 7.1 4.1 11.1 6.4 7.9
Buzău 7.0 7.9 6.4 8.5 5.4 3.7 1.7 5.0 3.0 4.5
Caraş‐S. 4.9 6.7 2.2 5.2 4.6 4.7 6.4 2.4 3.9 5.5
Călăraşi 5.5 2.0 7.5 5.7 5.2 7.3 11.7 5.0 8.2 6.5
Cluj 5.4 4.5 7.1 6.6 4.2 5.0 5.1 4.7 5.5 4.4
Constanţa 9.5 8.4 11.5 11.2 7.7 7.3 7.1 7.8 8.8 5.8
Covasna 4.1 5.5 3.1 4.4 3.8 8.7 6.2 10.3 11.0 6.2
Dâmboviţa 3.3 1.6 4.0 4.8 1.8 4.6 2.7 5.3 4.2 5.0
Dolj 6.2 4.8 7.8 5.9 6.5 7.0 5.4 8.7 5.9 8.2
Galaţi 7.5 5.1 10.5 6.8 8.1 7.0 4.9 9.4 5.9 8.3
Giurgiu 6.1 7.5 5.5 5.9 6.2 4.7 6.4 4.0 4.5 5.0
Gorj 7.0 8.4 5.7 8.0 6.0 6.6 7.1 6.2 9.6 3.4
Harghita 8.7 5.7 10.6 9.5 7.8 8.0 5.7 9.4 8.8 7.2
Hunedoara 7.3 7.9 4.7 6.8 7.8 5.9 6.4 4.3 6.1 5.6
Ialomiţa 5.4 4.0 6.8 5.3 5.6 6.9 3.9 9.3 6.6 7.2
Iaşi 3.1 1.5 4.7 4.2 1.9 4.6 3.2 5.7 4.9 4.2
Ilfov 3.5 4.3 2.8 3.6 3.5 5.6 4.8 6.3 3.0 8.3
Maramureş 6.1 5.1 7.6 6.2 6.1 7.5 5.5 10.1 9.2 5.6
Mehedinţi 8.7 10.7 7.1 7.8 9.7 6.9 5.8 7.9 7.2 6.6
Mureş 8.5 6.2 10.4 9.2 7.7 8.8 8.3 9.3 10.5 7.0
Neamţ 4.3 4.5 4.2 4.6 4.0 5.6 7.1 4.8 5.9 5.3
Olt 5.1 4.9 5.2 8.4 1.8 10.6 11.5 9.8 11.4 9.7
Prahova 4.8 4.1 5.5 6.6 3.0 5.5 5.1 6.0 6.2 4.9
Satu‐Mare 5.1 2.7 6.7 5.4 4.7 12.8 15.1 11.2 12.6 12.9
Sălaj 5.1 1.8 7.5 3.0 7.2 6.2 5.0 7.0 4.1 8.3
Sibiu 4.7 3.0 7.1 4.7 4.7 7.2 4.4 11.1 8.6 5.7
Suceava 6.1 4.6 7.1 7.1 5.0 9.2 7.5 10.2 9.6 8.7
Teleorman 5.6 3.0 7.1 5.0 6.2 5.2 2.6 6.5 5.8 4.6
Timiş 4.8 5.4 4.0 4.9 4.7 4.6 4.5 4.8 4.9 4.3
Tulcea 14.6 14.9 14.1 16.8 12.3 10.8 16.6 5.0 12.5 9.0
Vaslui 3.7 1.8 6.1 5.0 2.4 3.8 1.6 5.8 3.5 4.2
Vâlcea 5.4 2.0 9.7 5.8 5.1 5.6 5.4 5.8 8.4 2.5
Vrancea 8.5 4.5 10.7 9.8 7.2 4.4 1.1 6.0 2.9 5.9
M.Bucureşti 2.6 2.6 0.0 3.2 2.0 2.8 2.8 0.0 3.3 2.2
Sursa INS, INSP‐CNSISP

160
MORTALITATEA NEONATALĂ MORTALITATEA NEONATALĂ
PRECOCE (0 – 6 zile) PE JUDEȚE ÎN (0 – 27 zile) PE JUDEȚE ÎN
ROMÂNIA ÎN ANII 2019‐2020 ROMÂNIA ÎN ANII 2019‐2020
la 1000 născuți vii la 1000 născuți vii
2019 2020 2019 2020
Total 2.3 2.4 Total 3.3 3.6
Alba 3.5 2.9 Alba 4.2 5.1
Arad 3.7 2.6 Arad 5.5 4.2
Argeş 2.4 3.1 Argeş 3.9 4.1
Bacău 1.2 1.3 Bacău 2.3 2.6
Bihor 3.1 4.0 Bihor 4.3 5.0
Bistriţa‐N. 2.9 2.6 Bistriţa‐N. 4.6 3.6
Botoşani 2.2 3.1 Botoşani 3.2 4.6
Braşov 2.4 2.4 Braşov 3.4 3.6
Brăila 2.8 3.3 Brăila 4.1 4.7
Buzău 3.2 0.6 Buzău 4.0 2.2
Caraş‐S. 2.2 1.6 Caraş‐S. 2.7 1.6
Călăraşi 2.2 2.9 Călăraşi 2.9 4.5
Cluj 2.0 2.6 Cluj 2.6 3.6
Constanţa 2.7 2.6 Constanţa 4.9 4.6
Covasna 2.3 1.0 Covasna 3.2 3.9
Dâmboviţa 0.9 1.2 Dâmboviţa 1.8 1.9
Dolj 2.1 2.5 Dolj 3.4 4.4
Galaţi 3.3 3.0 Galaţi 4.8 4.2
Giurgiu 2.2 2.4 Giurgiu 2.6 2.8
Gorj 3.0 5.0 Gorj 4.4 5.0
Harghita 3.1 2.5 Harghita 5.0 3.8
Hunedoara 4.9 1.7 Hunedoara 5.5 2.8
Ialomiţa 2.7 2.6 Ialomiţa 4.3 3.5
Iaşi 0.8 1.7 Iaşi 1.4 2.3
Ilfov 0.8 1.6 Ilfov 2.3 3.3
Maramureş 2.3 4.1 Maramureş 3.8 5.8
Mehedinţi 3.9 2.1 Mehedinţi 7.4 5.3
Mureş 2.6 2.2 Mureş 4.1 2.8
Neamţ 2.2 2.8 Neamţ 2.4 3.6
Olt 1.5 4.1 Olt 2.7 7.2
Prahova 1.9 2.5 Prahova 2.7 3.4
Satu‐Mare 2.8 5.2 Satu‐Mare 3.9 6.9
Sălaj 1.2 3.3 Sălaj 1.2 4.9
Sibiu 1.8 2.8 Sibiu 3.6 4.1
Suceava 3.0 2.8 Suceava 3.7 5.2
Teleorman 1.5 1.7 Teleorman 3.0 2.2
Timiş 2.4 2.5 Timiş 4.0 3.6
Tulcea 9.1 3.8 Tulcea 10.9 4.4
Vaslui 1.6 1.5 Vaslui 1.8 2.0
Vâlcea 2.5 2.8 Vâlcea 3.3 3.6
Vrancea 4.4 1.1 Vrancea 5.1 2.6
M.Bucureşti 0.9 0.9 M.Bucureşt 1.4 1.5
161
MORTALITATEA POSTNEONATALĂ MORTINATALITATEA PE JUDEȚE ÎN
(28 – 365 zile) PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2019‐2020
ROMÂNIA ÎN ANII 2019‐2020 născuți morți la 1000 născuți
la 1000 născuți vii vii+născuți morți
2019 2020 2019 2020
Total 2.4 2.6 Total 3.1 3.8
Alba 3.2 1.5 Alba 2.9 3.3
Arad 1.8 2.1 Arad 3.2 5.2
Argeş 2.2 1.4 Argeş 3.8 3.2
Bacău 5.1 3.4 Bacău 1.4 3.9
Bihor 2.6 2.2 Bihor 4.4 7.1
Bistriţa‐N. 3.8 3.9 Bistriţa‐N. 4.6 6.5
Botoşani 2.4 2.3 Botoşani 3.2 4.6
Braşov 3.0 4.1 Braşov 1.9 2.4
Brăila 2.0 2.4 Brăila 3.2 1.4
Buzău 3.0 1.6 Buzău 3.8 5.9
Caraş‐S. 2.2 3.1 Caraş‐S. 7.1 3.6
Călăraşi 2.6 2.9 Călăraşi 2.6 4.1
Cluj 2.9 1.4 Cluj 1.5 1.5
Constanţa 4.6 2.7 Constanţa 3.7 3.8
Covasna 0.9 4.8 Covasna 5.0 6.3
Dâmboviţa 1.5 2.7 Dâmboviţa 2.4 4.4
Dolj 2.8 2.7 Dolj 0.3 0.8
Galaţi 2.7 2.8 Galaţi 2.5 3.5
Giurgiu 3.5 1.9 Giurgiu 1.7 2.4
Gorj 2.6 1.7 Gorj 1.5 2.9
Harghita 3.7 4.2 Harghita 2.5 5.6
Hunedoara 1.8 3.1 Hunedoara 5.7 5.5
Ialomiţa 1.2 3.5 Ialomiţa 3.9 5.1
Iaşi 1.7 2.3 Iaşi 0.9 2.5
Ilfov 1.3 2.2 Ilfov 2.7 2.0
Maramureş 2.3 1.7 Maramureş 3.6 3.8
Mehedinţi 1.3 1.6 Mehedinţi 5.2 4.3
Mureş 4.4 6.1 Mureş 4.0 5.9
Neamţ 1.9 2.0 Neamţ 4.1 4.3
Olt 2.4 3.4 Olt 2.4 3.4
Prahova 2.1 2.2 Prahova 4.8 3.6
Satu‐Mare 1.1 5.9 Satu‐Mare 4.2 6.5
Sălaj 3.9 1.2 Sălaj 6.2 7.8
Sibiu 1.1 3.1 Sibiu 2.7 1.8
Suceava 2.3 4.0 Suceava 3.3 6.2
Teleorman 2.6 3.0 Teleorman 3.3 6.0
Timiş 0.8 1.1 Timiş 4.2 3.3
Tulcea 3.6 6.3 Tulcea 3.6 6.3
Vaslui 2.0 1.8 Vaslui 3.5 2.8
Vâlcea 2.2 2.0 Vâlcea 4.7 4.0
Vrancea 3.5 1.8 Vrancea 2.5 3.6
M.Bucureşti 1.2 1.3 M.Bucureşt 2.5 2.3
162
MORTALITATEA COPIILOR 1‐4 ANI PE JUDEȚE, MEDII ȘI GEN ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2019‐2020
decedați 1‐4 ani la 100000 copii 1‐4 ani
Anul 2019 Anul 2020
Total 30.6 23.8 39.0 33.1 28.0 26.4 20.7 33.3 27.0 25.8
Alba 46.1 25.6 76.9 14.9 79.5 7.8 13.0 0.0 15.1 0.0
Arad 45.7 20.4 77.8 33.4 58.7 39.9 40.6 39.0 55.9 23.3
Argeş 22.9 28.5 17.6 17.7 28.3 36.3 0.0 70.5 26.4 46.8
Bacău 35.1 15.2 52.2 27.3 43.2 14.4 0.0 26.8 0.0 29.5
Bihor 32.5 26.3 37.8 31.3 33.8 24.2 34.7 15.1 38.8 8.4
Bistriţa‐N. 21.2 0.0 35.6 41.5 0.0 21.2 0.0 35.7 27.6 14.5
Botoşani 29.2 0.0 49.8 57.2 0.0 23.5 14.1 30.2 34.4 12.1
Braşov 14.9 11.5 21.4 7.3 23.0 37.1 40.3 31.3 28.9 45.7
Brăila 49.3 0.0 119.7 58.6 39.8 9.9 0.0 24.3 19.3 0.0
Buzău 19.8 15.9 22.6 38.5 0.0 26.7 32.2 22.7 26.1 27.3
Caraş‐S. 30.8 17.3 50.5 19.9 42.2 20.6 0.0 50.1 0.0 42.2
Călăraşi 42.5 43.4 42.0 33.1 52.5 8.7 0.0 14.1 0.0 17.9
Cluj 30.4 26.7 37.0 46.3 13.8 36.8 42.2 27.3 26.2 47.8
Constanţa 26.6 31.2 18.4 38.5 13.8 37.1 15.7 75.7 32.8 41.6
Covasna 32.9 50.6 19.3 43.3 22.2 21.9 25.8 19.1 0.0 44.7
Dâmboviţa 16.0 0.0 22.6 20.5 11.0 58.3 18.2 74.9 30.9 87.6
Dolj 27.1 21.8 33.2 37.7 16.0 38.8 36.4 41.4 52.8 23.9
Galaţi 27.3 25.1 30.0 44.5 9.3 18.2 8.3 30.4 17.7 18.8
Giurgiu 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 20.5 0.0 29.1 0.0 42.0
Gorj 17.3 34.5 0.0 16.7 18.0 26.2 34.6 17.7 33.7 18.2
Harghita 38.5 39.0 38.1 14.9 63.8 23.1 19.9 25.1 0.0 48.3
Hunedoara 20.3 25.2 0.0 13.0 28.3 20.6 17.0 35.4 13.2 28.6
Ialomiţa 17.2 0.0 34.0 16.8 17.7 35.3 17.8 52.4 34.1 36.6
Iaşi 31.9 32.1 31.8 48.8 14.1 31.5 31.6 31.5 26.4 36.9
Ilfov 28.2 29.8 26.7 27.3 29.1 36.6 38.6 34.9 26.6 47.4
Maramureş 9.9 8.5 11.9 9.6 10.1 34.6 25.3 47.6 38.6 30.3
Mehedinţi 41.1 66.1 19.2 60.1 21.1 20.6 0.0 39.1 20.3 21.0
Mureş 37.2 0.0 68.9 8.0 68.7 37.5 36.2 38.7 24.1 52.0
Neamţ 64.4 26.7 86.7 58.1 71.1 15.2 40.4 0.0 29.7 0.0
Olt 44.1 46.1 42.3 43.3 44.9 14.8 0.0 28.8 28.8 0.0
Prahova 44.3 29.8 58.5 43.0 45.7 11.2 15.2 7.3 7.3 15.3
Satu‐Mare 20.0 15.8 23.0 25.9 13.7 33.6 16.2 45.8 52.3 13.8
Sălaj 67.6 67.4 67.7 94.7 39.4 9.7 22.6 0.0 0.0 19.7
Sibiu 36.5 43.2 26.4 51.0 21.3 21.0 17.4 26.5 41.4 0.0
Suceava 28.0 34.0 23.8 27.2 28.8 16.8 13.7 18.8 21.7 11.5
Teleorman 26.4 23.3 28.3 17.1 36.3 36.1 0.0 58.1 17.4 56.3
Timiş 35.8 29.5 43.5 50.6 20.1 35.3 36.0 34.5 37.6 33.0
Tulcea 65.3 52.3 78.2 77.0 53.1 54.8 54.1 55.5 79.9 28.2
Vaslui 43.7 18.7 70.8 38.0 49.8 28.9 18.4 40.3 37.6 19.7
Vâlcea 43.5 32.0 57.0 68.1 17.8 34.7 31.4 38.6 33.9 35.4
Vrancea 27.4 19.5 31.7 40.3 14.0 42.2 40.0 43.3 82.5 0.0
M.Bucureşti 19.6 19.6 0.0 16.6 22.8 10.8 10.8 0.0 18.6 2.5
Sursa INS
163
MORTALITATEA MATERNĂ PE
SPERANȚA DE VIAȚĂ LA NAȘTERE PE JUDEȚE ȘI GEN ÎN ROMÂNIA, ÎN ANII 2019‐
JUDEȚE, ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2019‐
2020
2020
decese prin complicații ale ani
sarcinii, nașterii și lăuziei la 1000
Anul 2019 Anul 2020
născuți vii
2019 2020 Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
Total 0.10 0.18 Total 75.97 72.45 79.54 76.11 72.54 79.75
Alba 0.00 0.00 Alba 76.83 73.56 80.21 76.80 73.44 80.33
Arad 0.00 0.26 Arad 75.35 71.95 78.77 75.44 71.93 79.01
Argeş 0.37 0.20 Argeş 76.25 73.14 79.35 76.20 73.10 79.40
Bacău 0.15 0.00 Bacău 74.46 70.44 78.88 74.68 70.90 78.78
Bihor 0.33 0.18 Bihor 75.34 71.95 78.76 75.57 72.15 79.01
Bistriţa‐N. 0.29 0.00 Bistriţa‐N. 76.32 72.91 79.52 76.44 73.26 79.80
Botoşani 0.00 0.00 Botoşani 74.50 70.47 78.95 75.03 70.99 79.53
Braşov 0.16 0.00 Braşov 77.36 74.18 80.45 77.43 74.19 80.58
Brăila 0.41 0.00 Brăila 74.82 70.71 79.16 74.89 70.82 79.21
Buzău 0.00 0.31 Buzău 75.35 71.28 79.74 75.35 71.15 79.88
Caraş‐S. 0.00 0.52 Caraş‐S. 75.30 72.37 78.30 75.70 72.47 78.99
Călăraşi 0.00 0.00 Călăraşi 73.89 70.17 77.88 74.26 70.47 78.30
Cluj 0.00 0.00 Cluj 77.60 74.53 80.57 77.53 74.27 80.73
Constanţa 0.00 0.16 Constanţa 75.64 72.13 79.18 75.79 72.03 79.61
Covasna 0.00 0.00 Covasna 75.18 71.84 78.64 75.75 72.36 79.29
Dâmboviţa 0.22 0.24 Dâmboviţa 75.81 72.23 79.29 75.83 72.11 79.68
Dolj 0.33 0.19 Dolj 75.23 71.72 78.85 75.42 71.89 79.11
Galaţi 0.00 0.00 Galaţi 75.32 71.41 79.56 75.41 71.36 79.83
Giurgiu 0.00 1.42 Giurgiu 73.94 70.21 77.99 74.00 70.41 77.88
Gorj 0.37 0.41 Gorj 76.44 73.45 79.55 76.35 73.23 79.59
Harghita 0.31 0.35 Harghita 76.12 72.76 79.62 76.17 73.01 79.41
Hunedoara 0.00 0.00 Hunedoara 75.38 72.22 78.57 75.34 72.26 78.50
Ialomiţa 0.00 0.43 Ialomiţa 74.77 71.10 78.65 74.60 70.82 78.65
Iaşi 0.09 0.00 Iaşi 76.16 72.50 80.00 76.63 73.13 80.27
Ilfov 0.21 0.45 Ilfov 76.08 72.60 79.53 76.33 72.57 80.10
Maramureş 0.00 0.72 Maramureş 75.44 72.32 78.63 75.68 72.35 79.06
Mehedinţi 0.00 1.60 Mehedinţi 75.67 72.42 79.13 75.66 72.57 78.89
Mureş 0.18 0.00 Mureş 75.70 71.97 79.64 75.92 72.44 79.57
Neamţ 0.22 0.26 Neamţ 75.74 72.00 79.68 75.80 71.85 80.01
Olt 0.00 0.34 Olt 74.50 70.77 78.58 74.76 70.97 78.91
Prahova 0.00 0.36 Prahova 76.13 72.23 80.09 75.91 72.03 79.91
Satu‐Mare 0.00 0.00 Satu‐Mare 74.06 70.32 77.85 74.29 70.54 78.13
Sălaj 0.00 0.82 Sălaj 74.95 71.34 78.80 75.34 71.99 78.81
Sibiu 0.00 0.00 Sibiu 76.99 73.61 80.36 76.98 73.70 80.25
Suceava 0.12 0.27 Suceava 76.42 72.99 80.03 76.37 72.76 80.19
Teleorman 0.00 0.00 Teleorman 74.92 71.34 78.81 75.22 71.48 79.31
Timiş 0.00 0.00 Timiş 76.88 73.82 79.82 76.93 73.78 79.98
Tulcea 0.00 0.00 Tulcea 73.61 69.74 77.95 73.29 69.20 77.86
Vaslui 0.00 0.00 Vaslui 74.53 70.73 78.85 75.12 71.36 79.34
Vâlcea 0.00 0.00 Vâlcea 80.83 77.62 84.01 81.22 77.94 84.52
Vrancea 0.32 0.36 Vrancea 75.68 71.57 80.09 75.85 71.77 80.21
M.Bucureşti 0.05 0.05 M.Bucureşt 78.31 75.33 80.96 78.44 75.23 81.29
Sursa INS
164
BOLILE ISCHEMICE ALE INIMII (Cod ICD 10 ‐ I20‐I25)
MORBIDITATEA
INCIDENȚA MORTALITATEA
SPITALIZATĂ
cazuri noi %000 loc. externari %000 loc. decese %000 loc.
2019 2020 2019 2020 2019 2020
Total 871.5 784.3 275.0 157.7 224.4 251.2
Alba 1923.9 726.5 109.7 64.6 287.8 328.9
Arad 477.2 438.1 144.6 143.7 279.1 308.4
Argeş 714.5 830.8 153.0 104.5 193.2 227.7
Bacău 385.2 252.6 97.0 62.3 194.9 254.8
Bihor 247.0 1816.5 324.2 187.1 363.6 434.9
Bistriţa‐N. 1379.8 1343.0 125.7 78.5 440.8 507.2
Botoşani 1700.9 1204.9 82.7 39.9 216.9 250.3
Braşov 1561.5 1090.5 361.9 245.4 224.1 250.8
Brăila 999.2 1061.7 229.0 132.7 264.6 193.8
Buzău 434.1 518.4 88.8 83.0 143.5 150.5
Caraş‐S. 1755.9 1279.7 141.3 111.5 210.4 240.1
Călăraşi 1498.8 1276.5 113.8 76.3 179.0 208.5
Cluj 231.4 196.7 711.9 405.0 234.1 260.2
Constanţa 502.8 137.5 157.7 150.6 136.3 146.3
Covasna 3294.8 2940.2 2195.1 558.1 348.7 405.1
Dâmboviţa 425.1 273.3 87.0 63.9 244.4 266.6
Dolj 591.0 738.3 166.0 141.8 236.3 263.1
Galaţi 973.6 934.1 63.6 44.5 321.7 336.5
Giurgiu 636.8 678.5 53.7 21.5 223.2 251.3
Gorj 898.8 1006.4 115.9 97.8 241.7 264.5
Harghita 1455.6 1055.2 135.9 97.4 271.6 270.5
Hunedoara 2127.1 1992.9 139.0 73.3 297.1 362.5
Ialomiţa 262.9 269.0 54.7 39.1 221.0 245.2
Iaşi 822.0 467.2 524.8 326.2 103.9 112.8
Ilfov 903.1 932.8 34.7 11.2 261.4 270.4
Maramureş 1604.5 1630.3 304.9 191.3 287.9 358.5
Mehedinţi 1505.2 1496.9 105.6 56.4 237.6 265.0
Mureş 1487.2 1010.0 753.2 393.3 311.5 374.7
Neamţ 903.0 720.7 69.9 45.4 163.7 191.0
Olt 1256.0 497.9 28.7 10.7 177.6 174.2
Prahova 1220.4 1068.0 211.1 134.6 259.1 289.2
Satu‐Mare 827.0 609.0 284.4 144.4 367.6 444.9
Sălaj 476.4 940.9 234.4 118.2 349.4 386.9
Sibiu 487.6 539.0 67.2 56.0 230.8 207.4
Suceava 815.0 923.1 205.2 139.4 235.3 298.5
Teleorman 1347.7 1236.8 184.0 106.7 184.1 204.7
Timiş 658.6 675.4 594.4 371.6 148.4 136.2
Tulcea 441.8 708.1 85.5 71.7 210.9 255.1
Vaslui 159.2 174.0 84.0 62.0 225.5 239.0
Vâlcea 931.2 613.8 92.4 67.0 84.6 92.9
Vrancea 316.3 322.3 81.7 55.8 145.1 162.7
M.Bucureşti 290.0 257.1 646.7 307.5 198.6 227.3
Sursa: raportările Sursa: DRG (reteaua M.S., Sursa: INS
medicului de familie Adm.locala, Acad.Romana)

165
BOLILE CEREBRO‐VASCULARE (Cod ICD 10 ‐ I60‐I69)
MORBIDITATEA
SPITALIZATĂ
2019 2020 2019 2020 2019 2020
Total 428.1 371.5 494.2 297.7 174.3 185.7
Alba 925.1 591.2 765.8 423.6 162.1 186.9
Arad 536.1 443.9 435.9 258.5 128.3 132.6
Argeş 378.9 496.2 446.5 268.1 158.3 153.8
Bacău 204.9 129.9 418.3 296.1 216.8 244.4
Bihor 93.4 525.6 486.5 327.9 142.9 140.1
Bistriţa‐N. 366.4 389.7 554.8 326.0 122.3 135.8
Botoşani 498.2 358.9 479.8 296.8 173.5 228.2
Braşov 681.8 518.4 201.1 170.0 123.2 124.8
Brăila 371.8 438.8 412.7 283.6 166.3 172.7
Buzău 288.3 285.3 496.2 218.3 230.3 240.6
Caraş‐S. 966.3 703.7 621.0 289.4 211.8 223.1
Călăraşi 758.0 574.2 279.2 115.8 272.0 283.5
Cluj 208.7 89.3 373.7 249.3 139.0 161.3
Constanţa 384.1 104.9 681.1 472.8 127.7 147.5
Covasna 1041.7 890.1 597.6 389.9 163.5 171.9
Dâmboviţa 314.3 178.2 524.9 316.6 239.0 278.1
Dolj 297.0 332.5 545.2 298.6 313.6 299.1
Galaţi 466.0 434.3 314.7 216.6 123.8 137.1
Giurgiu 328.1 301.0 280.3 170.7 260.6 276.2
Gorj 562.9 576.4 1112.6 482.4 307.9 363.7
Harghita 671.9 390.0 491.4 325.1 144.6 125.8
Hunedoara 856.6 782.1 830.5 401.8 208.7 228.4
Ialomiţa 220.9 146.5 306.6 173.1 247.1 258.7
Iaşi 355.4 226.8 380.1 225.4 118.5 130.4
Ilfov 251.9 309.2 127.0 52.5 125.1 122.3
Maramureş 716.8 666.5 493.2 354.9 183.3 200.5
Mehedinţi 1128.8 1097.7 626.5 335.6 219.2 250.8
Mureş 439.1 433.8 658.1 447.5 132.9 145.3
Neamţ 402.2 362.8 194.5 165.3 158.7 188.6
Olt 762.5 338.9 416.3 259.0 291.4 222.8
Prahova 528.7 448.8 446.0 289.3 132.1 139.6
Satu‐Mare 308.1 248.2 582.5 382.4 195.5 204.7
Sălaj 497.6 332.8 440.9 301.3 214.2 229.7
Sibiu 327.9 197.1 408.4 237.7 92.3 90.1
Suceava 208.8 441.4 745.5 387.5 182.4 204.8
Teleorman 572.3 508.7 384.9 275.8 262.2 279.5
Timiş 542.1 555.8 261.7 117.2 89.9 93.0
Tulcea 263.8 321.8 394.0 294.1 199.0 220.7
Vaslui 91.1 82.1 517.5 373.6 224.7 243.9
Vâlcea 918.8 723.2 634.1 367.8 172.7 197.0
Vrancea 97.8 92.0 74.9 41.4 120.3 118.7
M.Bucureşti 141.7 119.8 745.4 437.4 145.6 156.3

166
DIABET (Cod ICD 10 ‐ E10‐E14)
MORBIDITATEA
SPITALIZATĂ
2019 2020 2019 2020 2019 2020
Total 397.2 311.1 307.3 144.4 12.9 17.9
Alba 157.3 74.2 292.1 115.5 11.4 14.4
Arad 566.9 350.9 368.2 193.3 28.4 45.5
Argeş 397.8 320.5 201.1 98.8 38.7 65.7
Bacău 189.7 200.9 335.4 181.9 6.1 5.0
Bihor 553.5 368.9 221.2 76.7 0.3 0.7
Bistriţa‐N. 403.4 464.2 150.5 84.5 6.5 10.9
Botoşani 418.8 308.9 362.0 176.4 40.4 57.2
Braşov 273.0 235.1 157.5 81.1 12.5 14.5
Brăila 300.4 216.9 379.5 186.5 16.9 14.6
Buzău 273.8 145.4 196.6 93.8 14.3 20.3
Caraş‐S. 688.1 600.3 666.8 293.4 8.5 13.7
Călăraşi 248.0 509.0 256.3 141.6 47.2 67.1
Cluj 269.7 141.1 307.9 169.6 4.7 5.5
Constanţa 295.4 274.0 169.2 107.6 17.1 22.3
Covasna 247.5 175.9 337.8 182.8 13.9 16.6
Dâmboviţa 310.6 283.5 242.4 180.6 52.8 87.5
Dolj 561.2 408.2 330.9 113.2 2.9 3.9
Galaţi 155.6 120.3 280.8 138.6 12.6 17.3
Giurgiu 192.4 243.1 123.9 54.4 8.4 10.8
Gorj 471.5 430.3 338.9 192.9 15.3 17.9
Harghita 625.6 303.1 261.3 161.5 6.4 13.1
Hunedoara 549.3 657.3 255.2 135.1 19.4 24.4
Ialomiţa 293.1 267.5 72.0 36.9 12.6 15.2
Iaşi 442.8 296.9 263.0 137.9 14.5 21.6
Ilfov 399.8 241.1 14.8 11.4 4.3 9.2
Maramureş 416.9 469.7 462.6 277.4 9.2 12.7
Mehedinţi 242.6 137.0 373.9 118.6 1.0 0.0
Mureş 451.0 309.8 252.6 134.2 17.1 25.9
Neamţ 398.1 370.7 333.6 157.0 25.1 24.9
Olt 341.6 257.6 275.2 96.8 2.2 1.8
Prahova 375.5 204.3 182.1 81.4 22.1 29.7
Satu‐Mare 600.6 444.3 449.9 245.9 0.8 2.9
Sălaj 433.8 335.8 146.0 46.9 4.5 4.1
Sibiu 517.4 446.4 224.7 104.8 4.7 9.4
Suceava 295.9 234.7 362.8 158.8 3.2 4.6
Teleorman 538.1 454.0 190.2 153.2 5.7 5.5
Timiş 272.3 200.7 548.1 224.9 3.2 3.8
Tulcea 449.4 349.5 348.1 139.1 14.5 21.0
Vaslui 374.1 357.8 214.3 120.9 8.4 4.4
Vâlcea 390.1 335.7 101.6 55.5 4.9 7.9
Vrancea 409.4 358.5 163.8 99.8 20.4 26.7
M.Bucureşti 591.5 410.8 659.1 237.3 4.0 5.5
Sursa: CNSISP‐ Sursa: DRG (reteaua M.S., Sursa: INS
Cabinetul medicului de Adm.locala, Acad.Romana)
nutriție

167
TUMORI MALIGNE (Cod ICD 10 ‐ C00‐C97) CANCER DE SÂN LA FEMEI (Cod ICD 10 ‐ C50)
MORBIDITATEA MORBIDITATEA
MORTALITATEA MORTALITATEA
SPITALIZATĂ SPITALIZATĂ
externari %000 loc. decese %000 loc. externari %000 loc. decese %000 loc.
2019 2020 2019 2020 2019 2020 2019 2020
Total 1277.7 840.7 225.0 223.0 195.3 123.8 29.7 30.7
Alba 965.9 687.6 195.4 186.2 89.5 72.2 22.9 23.9
Arad 1148.0 753.5 215.4 224.3 194.1 134.9 26.7 38.7
Argeş 573.9 385.4 199.3 203.6 70.6 46.5 24.6 22.4
Bacău 847.6 562.2 222.6 229.8 39.5 28.8 26.5 28.8
Bihor 1184.3 787.4 241.8 235.3 163.3 108.4 33.7 40.3
Bistriţa‐N. 739.0 513.7 186.5 189.0 71.3 47.8 11.6 13.0
Botoşani 889.8 435.9 236.3 229.4 89.9 42.9 22.7 17.1
Braşov 751.8 419.4 233.6 233.1 46.5 29.0 31.6 42.6
Brăila 839.8 646.9 259.6 241.7 83.0 79.6 32.9 31.4
Buzău 563.7 517.3 254.4 265.0 62.3 92.8 37.1 43.9
Caraş‐S. 587.1 436.4 197.5 200.3 57.5 38.7 29.7 24.1
Călăraşi 527.4 368.7 217.3 225.1 136.2 88.8 25.1 33.3
Cluj 4043.7 2360.2 246.3 251.8 840.5 450.5 39.5 41.6
Constanţa 670.5 484.5 227.4 240.7 61.9 52.5 35.6 32.7
Covasna 924.1 572.5 237.9 234.1 38.9 12.8 42.9 30.6
Dâmboviţa 686.3 466.4 247.4 255.8 87.5 46.7 32.6 28.0
Dolj 1013.6 710.7 203.8 208.7 105.5 83.7 24.9 26.8
Galaţi 815.1 494.4 225.2 215.2 103.3 65.8 28.3 29.2
Giurgiu 175.3 97.6 256.5 238.4 28.9 13.4 34.1 34.6
Gorj 880.5 593.9 225.2 207.3 196.8 126.7 27.8 23.2
Harghita 1304.9 1080.0 239.3 222.3 327.0 240.1 42.8 28.5
Hunedoara 1115.6 780.4 250.6 250.0 77.4 38.9 32.7 30.2
Ialomiţa 906.4 664.2 268.5 252.4 267.5 216.8 28.8 29.9
Iaşi 2123.1 1327.9 244.3 236.5 203.2 147.2 33.8 29.1
Ilfov 505.9 254.4 239.5 247.5 42.5 22.5 28.9 36.6
Maramureş 1360.4 962.2 201.7 202.3 138.6 123.9 25.8 30.0
Mehedinţi 832.0 465.6 209.5 185.2 108.5 55.2 24.2 22.3
Mureş 1283.2 729.1 267.1 247.7 159.9 83.3 36.9 36.6
Neamţ 847.1 594.0 221.4 222.1 75.2 72.4 23.2 23.1
Olt 935.2 561.0 190.3 186.1 214.8 121.9 19.5 26.8
Prahova 562.3 502.1 223.0 215.0 49.7 51.8 25.5 27.4
Satu‐Mare 1343.3 995.5 252.8 227.1 198.1 163.1 37.4 23.6
Sălaj 744.1 642.0 246.0 244.7 61.1 36.7 32.1 27.8
Sibiu 1778.6 1070.0 207.3 213.2 310.7 112.3 30.4 37.4
Suceava 780.9 640.8 212.5 197.8 59.0 74.0 22.4 20.2
Teleorman 671.3 383.1 215.3 206.0 134.2 54.4 22.3 30.5
Timiş 1586.5 1047.3 232.4 227.1 110.2 121.7 35.1 32.8
Tulcea 887.2 858.8 296.4 296.1 138.3 123.4 29.3 45.1
Vaslui 454.1 430.5 242.8 230.7 56.9 41.4 23.0 24.6
Vâlcea 718.6 567.8 147.6 150.8 124.1 106.7 20.5 16.9
Vrancea 591.7 358.4 201.6 203.0 37.7 21.0 22.8 19.6
M.Bucureşti 3612.6 2268.5 214.5 222.0 710.1 398.2 36.3 40.0
Sursa: DRG (reteaua M.S., Sursa: INS Sursa: DRG (reteaua M.S., Sursa: INS
Adm.locala, Acad.Romana) Adm.locala, Acad.Romana)

168
CANCER DE PROSTATĂ (Cod ICD 10 ‐ C61) CANCER COLORECTAL (Cod ICD 18 ‐ C21)
MORTALITATEA MORTALITATEA
externari %000 loc. decese %000 loc. externari %000 loc. decese %000 loc.
2019 2020 2019 2020 2019 2020 2019 2020
Total 74.1 42.5 21.6 22.7 180.2 124.5 28.4 29.1
Alba 60.5 36.0 23.1 21.4 222.5 168.0 23.7 21.1
Arad 65.4 60.0 15.9 19.4 203.7 124.4 29.9 30.4
Argeş 35.9 16.8 21.9 19.8 72.0 54.5 24.6 25.9
Bacău 89.5 47.3 25.0 23.5 101.0 70.2 29.0 33.6
Bihor 84.0 54.5 18.6 21.2 180.6 125.5 34.6 33.1
Bistriţa‐N. 78.4 57.9 24.9 21.6 95.0 71.3 19.1 18.2
Botoşani 38.8 20.7 21.4 25.8 101.3 55.6 21.9 31.1
Braşov 37.8 12.7 25.6 20.9 68.5 38.7 32.4 33.8
Brăila 36.9 25.2 26.1 20.8 151.4 86.1 29.4 31.7
Buzău 46.1 23.7 25.7 26.7 96.4 92.4 31.0 32.7
Caraş‐S. 49.8 52.4 21.7 28.1 63.1 55.8 22.7 23.6
Călăraşi 35.0 12.7 16.3 27.8 112.0 79.6 22.0 29.3
Cluj 204.2 93.6 27.6 25.9 560.6 352.8 31.6 33.3
Constanţa 41.9 29.2 22.0 25.3 101.9 68.3 27.9 29.3
Covasna 17.7 17.1 22.0 29.6 60.4 62.3 27.5 36.9
Dâmboviţa 31.1 30.0 18.8 22.3 82.7 85.2 28.3 27.6
Dolj 52.5 28.2 19.4 17.5 102.0 89.3 27.3 29.3
Galaţi 57.5 33.4 23.6 22.8 114.5 60.0 31.6 31.9
Giurgiu 11.0 6.3 20.7 22.2 25.8 12.9 38.0 26.8
Gorj 76.5 39.4 21.4 19.4 111.2 73.2 28.3 25.0
Harghita 210.7 150.1 28.9 27.2 213.4 176.3 32.4 35.1
Hunedoara 82.4 39.6 22.7 21.5 158.6 117.7 34.6 33.8
Ialomiţa 87.3 55.7 26.1 9.4 161.5 117.5 26.7 33.1
Iaşi 57.5 32.7 23.9 29.5 399.7 207.0 29.9 31.7
Ilfov 26.7 11.9 16.2 22.3 80.1 37.0 32.4 30.9
Maramureş 117.2 78.3 21.6 16.4 162.8 115.7 22.1 29.3
Mehedinţi 49.4 37.1 19.7 19.0 143.8 70.7 28.9 23.9
Mureş 54.9 27.4 21.4 25.4 173.5 116.2 31.0 25.1
Neamţ 47.9 23.3 25.6 20.2 122.9 89.5 28.0 33.6
Olt 76.6 31.2 12.0 10.9 164.8 95.3 25.7 21.6
Prahova 37.5 26.0 16.2 17.6 96.8 79.7 27.8 29.4
Satu‐Mare 115.2 108.2 20.3 20.6 217.8 172.2 28.4 29.0
Sălaj 61.0 60.8 31.9 31.3 110.0 123.6 23.8 38.2
Sibiu 144.2 30.0 18.0 17.5 242.5 163.8 29.3 33.1
Suceava 49.2 29.6 22.9 28.0 75.3 98.2 24.9 17.0
Teleorman 33.8 25.2 15.4 16.3 83.6 62.8 22.8 18.9
Timiş 64.7 36.0 17.2 21.7 124.8 80.8 32.0 27.0
Tulcea 79.0 73.5 37.2 41.3 131.4 157.4 41.1 37.7
Vaslui 29.8 34.8 21.8 28.0 73.1 72.1 33.3 30.7
Vâlcea 48.0 21.1 17.2 14.1 119.8 121.9 20.9 22.7
Vrancea 54.4 38.3 26.6 22.5 72.9 49.2 25.3 29.8
M.Bucureşti 169.7 85.2 21.8 28.0 503.5 333.7 28.3 29.8
Sursa: DRG (reteaua M.S., Sursa: INS Sursa: DRG (reteaua M.S., Sursa: INS
Adm.locala, Acad.Romana) Adm.locala, Acad.Romana)

169
CANCER BRONHOPULMONAR (Cod ICD 18 ‐ C34) BOLI PULMONARE CRONICE OBSTRUCTIVE (Cod ICD 10 ‐ J41‐J47)
MORTALITATEA INCIDENȚA MORTALITATEA
externari %000 loc. decese %000 loc. cazuri noi %000 loc. externari %000 loc. decese %000 loc.
2019 2020 2019 2020 2019 2020 2019 2020 2019 2020
Total 126.9 80.6 44.1 42.5 Total 216.6 169.7 356.3 155.7 21.9 22.7
Alba 102.4 68.3 44.2 36.9 Alba 407.3 197.5 470.2 225.0 20.1 25.1
Arad 149.1 73.6 47.4 43.8 Arad 188.5 142.1 294.2 115.5 30.0 32.2
Argeş 82.2 51.8 37.1 34.8 Argeş 234.9 171.5 372.2 142.2 31.1 34.9
Bacău 71.8 54.4 33.5 41.5 Bacău 67.2 46.6 383.8 187.4 28.2 30.1
Bihor 115.1 83.5 52.1 44.8 Bihor 47.2 294.9 427.0 221.3 17.4 18.0
Bistriţa‐N. 82.2 48.9 27.3 31.5 Bistriţa‐N. 361.0 340.4 105.4 49.6 0.7 0.0
Botoşani 115.5 58.0 51.6 41.3 Botoşani 409.2 271.2 421.0 168.2 34.1 42.6
Braşov 42.0 15.9 38.9 41.9 Braşov 260.6 172.9 225.0 96.0 23.7 24.7
Brăila 143.9 136.5 53.3 42.3 Brăila 283.0 276.4 403.1 175.1 28.9 33.3
Buzău 87.8 87.1 47.0 43.9 Buzău 144.0 102.8 290.5 129.9 52.6 43.3
Caraş‐S. 90.8 65.4 35.7 39.3 Caraş‐S. 385.3 239.0 490.9 318.8 19.7 19.3
Călăraşi 90.4 68.6 59.5 57.5 Călăraşi 424.0 289.9 292.2 127.4 50.4 53.9
Cluj 247.3 127.8 42.1 39.7 Cluj 196.1 46.9 343.1 144.3 0.9 0.3
Constanţa 96.8 65.1 48.8 52.2 Constanţa 101.6 13.6 373.5 155.1 18.0 18.4
Covasna 58.2 32.5 46.4 37.3 Covasna 552.8 463.5 302.7 153.8 16.0 15.8
Dâmboviţa 126.1 77.8 48.3 48.2 Dâmboviţa 131.1 73.5 247.9 93.0 18.9 19.1
Dolj 99.1 59.5 39.6 41.4 Dolj 120.1 150.7 449.6 160.7 19.8 26.0
Galaţi 82.6 44.1 37.6 35.5 Galaţi 162.0 169.7 264.7 100.2 53.0 54.1
Giurgiu 29.0 15.6 66.6 62.1 Giurgiu 184.0 114.8 378.9 205.5 35.7 33.2
Gorj 111.9 84.4 39.0 35.3 Gorj 220.4 282.9 621.2 229.4 13.3 11.4
Harghita 147.5 114.4 46.4 37.7 Harghita 355.0 216.9 157.9 95.7 27.0 23.7
Hunedoara 141.4 101.5 50.7 53.7 Hunedoara 526.1 463.8 694.2 407.4 16.7 18.6
Ialomiţa 127.5 92.3 54.8 54.8 Ialomiţa 102.3 72.1 381.3 143.5 29.0 25.1
Iaşi 210.5 149.5 42.8 43.3 Iaşi 148.7 80.4 271.7 95.7 21.5 22.7
Ilfov 37.8 21.3 57.8 58.1 Ilfov 159.3 164.3 38.7 7.7 27.7 20.9
Maramureş 183.6 110.3 35.7 28.0 Maramureş 417.5 376.8 604.2 250.5 10.3 11.0
Mehedinţi 112.0 84.5 37.9 32.4 Mehedinţi 399.7 383.9 257.3 79.7 27.9 22.2
Mureş 105.5 35.8 47.5 44.6 Mureş 293.8 287.0 314.2 143.2 32.4 33.9
Neamţ 126.6 81.1 41.9 38.8 Neamţ 335.2 217.6 486.9 188.5 23.5 24.5
Olt 128.6 58.8 39.4 38.0 Olt 317.8 156.6 344.4 93.6 23.8 24.7
Prahova 32.7 22.7 40.5 42.2 Prahova 231.5 173.9 449.1 237.6 16.5 15.0
Satu‐Mare 161.9 121.1 53.4 49.5 Satu‐Mare 256.8 163.7 441.9 238.0 8.3 8.7
Sălaj 76.5 42.2 40.5 31.0 Sălaj 607.6 424.0 626.3 309.9 26.2 30.3
Sibiu 163.2 85.4 46.3 35.8 Sibiu 192.2 103.0 187.2 91.9 26.3 32.6
Suceava 46.0 51.8 33.4 32.1 Suceava 177.6 175.5 321.0 147.8 16.0 17.1
Teleorman 138.8 78.7 43.0 46.2 Teleorman 177.9 187.1 506.3 252.8 35.7 24.5
Timiş 142.1 74.7 58.4 54.7 Timiş 98.5 101.2 228.4 86.6 12.7 15.8
Tulcea 106.5 80.4 38.7 54.3 Tulcea 178.5 94.1 190.2 92.5 20.7 20.4
Vaslui 54.6 51.5 36.2 31.6 Vaslui 85.1 74.9 549.2 243.5 29.8 31.1
Vâlcea 112.1 90.1 27.6 23.9 Vâlcea 378.9 236.2 611.1 235.2 9.1 14.8
Vrancea 80.1 46.7 42.8 38.2 Vrancea 72.6 74.9 212.0 85.3 24.1 24.1
M.Bucureşti 292.8 179.0 48.2 49.4 M.Bucureşt 76.5 59.5 241.5 90.5 9.4 11.1
Sursa: DRG (reteaua M.S.,
Sursa: raportările Sursa: DRG (reteaua M.S.,
Sursa: INS Sursa: INS
Adm.locala, Acad.Romana) medicului de familie Adm.locala, Acad.Romana)

170
ASTMUL (Cod ICD 10 ‐ J45‐J46)
MORBIDITATEA
SPITALIZATĂ
2019 2020 2019 2020 2019 2020
Total 177.4 128.4 50.2 21.8 0.9 1.3
Alba 301.5 160.2 34.5 22.5 1.0 1.0
Arad 206.3 166.5 32.1 15.2 2.1 3.2
Argeş 161.0 133.6 62.0 26.0 1.7 5.4
Bacău 32.3 16.4 40.1 30.2 0.9 0.5
Bihor 48.7 174.1 40.2 23.6 0.0 0.3
Bistriţa‐N. 230.3 268.6 7.8 5.3 0.0 0.0
Botoşani 365.9 332.5 36.2 18.8 1.2 1.3
Braşov 304.5 197.7 24.2 12.3 0.0 0.2
Brăila 157.8 149.5 58.8 23.0 0.0 0.0
Buzău 62.2 73.4 19.5 6.8 1.6 1.6
Caraş‐S. 374.6 235.4 93.4 47.6 1.8 1.5
Călăraşi 360.5 298.1 31.6 10.0 1.2 0.6
Cluj 684.7 44.0 96.7 51.2 0.0 0.1
Constanţa 88.5 28.7 66.5 26.9 0.6 1.0
Covasna 294.7 283.3 13.9 14.7 0.5 1.4
Dâmboviţa 108.4 80.4 24.6 9.0 1.0 0.2
Dolj 102.5 93.9 38.9 14.1 1.9 2.2
Galaţi 136.3 122.9 71.4 21.2 0.5 0.9
Giurgiu 70.5 79.7 28.3 12.8 1.2 0.6
Gorj 154.8 145.4 124.8 49.6 1.2 1.5
Harghita 316.5 249.7 30.6 19.7 0.0 0.6
Hunedoara 336.5 294.9 174.7 89.1 0.7 0.8
Ialomiţa 30.9 9.3 52.4 16.3 1.4 0.0
Iaşi 153.5 106.3 62.7 19.0 1.2 1.4
Ilfov 94.9 109.9 3.7 0.9 0.3 0.3
Maramureş 300.5 274.1 138.9 48.3 0.0 0.0
Mehedinţi 231.8 229.9 20.2 7.7 1.4 1.4
Mureş 270.3 241.2 46.0 22.8 3.6 7.5
Neamţ 239.0 200.7 39.1 18.0 1.3 2.8
Olt 226.5 96.5 11.9 6.2 0.8 1.2
Prahova 300.8 171.2 106.6 40.2 0.1 0.1
Satu‐Mare 140.7 110.5 23.1 12.3 0.0 0.2
Sălaj 378.4 246.8 20.7 13.9 1.8 0.0
Sibiu 66.2 76.8 18.8 8.8 1.6 1.7
Suceava 92.8 101.7 18.4 10.2 0.3 0.9
Teleorman 126.5 157.6 36.8 19.0 0.0 0.0
Timiş 65.1 66.2 46.4 18.5 3.2 3.7
Tulcea 117.3 85.0 16.8 8.0 1.1 0.4
Vaslui 28.9 34.6 24.3 18.6 0.9 1.6
Vâlcea 176.0 112.5 59.1 14.7 0.0 0.8
Vrancea 49.1 45.3 8.3 8.5 1.1 2.0
M.Bucureşti 40.3 39.2 53.4 19.6 0.2 0.2

171
ASIGURAREA POPULAȚIEI CU MEDICI, MEDICI DE FAMILIE ȘI ASISTENȚI MEDICALI PE
JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2019‐2020
rate la 10000 locuitori
din care: medici de Asistenți medicali
Medici
familie (studii sup.+ medii)
2019 2020 2019 2020 2019 2020
Total 32.7 34.1 6.3 6.5 78.0 80.1
Alba 20.7 21.3 5.2 5.1 71.7 74.6
Arad 26.0 28.1 7.9 8.3 66.3 66.2
Argeş 25.4 25.7 6.1 6.1 69.0 72.0
Bacău 19.3 19.2 4.7 4.6 60.5 62.4
Bihor 40.2 41.8 7.5 8.2 69.0 78.6
Bistriţa‐N. 17.2 17.5 5.1 4.9 63.5 64.3
Botoşani 17.2 17.1 4.8 4.7 77.0 80.4
Braşov 32.5 33.5 6.7 7.2 70.4 71.0
Brăila 18.7 18.9 5.2 5.2 86.7 86.7
Buzău 15.5 15.4 5.0 5.0 75.7 78.9
Caraş‐S. 21.2 21.4 5.8 5.8 64.2 66.7
Călăraşi 11.1 11.6 4.0 4.2 49.3 51.1
Cluj 55.7 57.9 5.8 6.4 93.5 94.2
Constanţa 33.3 35.7 6.5 6.7 73.8 78.2
Covasna 21.8 22.6 5.0 4.9 60.2 62.4
Dâmboviţa 12.0 11.4 4.6 4.5 54.4 54.8
Dolj 52.8 54.8 8.1 7.9 112.0 113.5
Galaţi 21.2 22.7 5.8 5.8 67.2 70.9
Giurgiu 12.2 11.7 4.1 3.9 40.0 40.9
Gorj 25.7 25.5 6.2 6.2 79.0 82.2
Harghita 19.6 20.4 5.5 5.6 82.6 85.1
Hunedoara 31.0 30.9 6.4 6.5 80.1 82.2
Ialomiţa 13.3 13.4 4.4 4.3 54.3 55.5
Iaşi 52.5 57.4 6.9 7.2 98.0 94.6
Ilfov 18.0 19.2 3.6 4.1 27.9 27.6
Maramureş 20.1 20.3 5.4 5.4 85.5 89.3
Mehedinţi 20.7 20.8 6.8 6.3 72.3 74.7
Mureş 48.8 53.3 7.3 7.4 88.2 97.4
Neamţ 19.9 19.7 5.7 5.5 68.4 70.4
Olt 18.5 19.1 6.4 6.3 59.0 59.1
Prahova 16.7 16.8 5.2 5.4 74.8 77.2
Satu‐Mare 18.8 18.2 5.5 5.4 63.1 66.8
Sălaj 21.6 21.7 5.5 5.4 65.4 71.6
Sibiu 36.0 36.3 7.5 7.7 83.1 86.6
Suceava 15.2 15.1 4.5 4.3 62.2 58.7
Teleorman 15.9 15.3 5.7 5.5 58.1 59.4
Timiş 66.6 73.2 8.8 8.9 93.1 96.7
Tulcea 17.2 17.0 4.4 4.6 73.9 77.5
Vaslui 14.7 14.5 4.4 4.0 61.1 63.5
Vâlcea 22.7 21.4 5.8 5.8 68.2 70.1
Vrancea 16.6 16.4 4.8 4.8 61.1 62.0
M.Bucureşti 77.0 81.6 10.0 11.0 129.3 130.9
Sursa: INS
172
ASIGURAREA POP. CU CONSULTAȚII ȘI TRATAMENTE PE
ASIGURAREA POPULAȚIEI CU PATURI PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2019‐2020
JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2019‐2020 nr.consultatii/tratamente/un locuitor
rate la 1000 locuitori Consultații Tratamente
2019 2020 2019 2020 2019 2020
Total 6.5 6.5 Total 4.0 3.4 0.9 0.7
Alba 6.3 6.3 Alba 4.2 3.8 0.9 0.6
Arad 4.6 4.7 Arad 4.8 4.0 1.6 1.0
Argeş 5.7 6.0 Argeş 4.8 4.6 0.8 0.4
Bacău 5.0 4.3 Bacău 4.3 3.7 2.1 1.3
Bihor 6.8 6.9 Bihor 3.5 2.3 1.3 0.8
Bistriţa‐N. 5.0 5.0 Bistriţa‐N. 3.9 3.4 0.3 0.2
Botoşani 5.8 5.9 Botoşani 4.8 4.6 1.2 1.0
Braşov 5.7 5.8 Braşov 2.5 2.1 0.9 0.9
Brăila 6.4 6.5 Brăila 3.6 3.7 0.3 1.0
Buzău 5.8 5.9 Buzău 4.3 3.7 0.9 0.7
Caraş‐S. 6.4 6.5 Caraş‐S. 3.8 3.3 0.7 0.7
Călăraşi 4.1 4.2 Călăraşi 2.5 2.5 0.9 0.7
Cluj 9.0 8.9 Cluj 4.0 3.1 0.9 0.5
Constanţa 5.9 6.0 Constanţa 2.9 2.2 0.8 0.6
Covasna 9.0 9.0 Covasna 4.5 4.0 1.0 1.0
Dâmboviţa 4.8 4.8 Dâmboviţa 3.4 2.4 0.8 0.7
Dolj 7.1 7.3 Dolj 4.7 4.5 1.0 0.9
Galaţi 5.9 6.0 Galaţi 3.9 3.8 1.2 1.0
Giurgiu 3.0 3.1 Giurgiu 3.3 2.8 0.8 0.7
Gorj 7.4 7.5 Gorj 5.4 5.1 1.7 1.7
Harghita 6.5 6.5 Harghita 4.1 3.4 1.1 0.9
Hunedoara 8.5 8.6 Hunedoara 4.8 4.3 1.1 0.6
Ialomiţa 3.4 3.4 Ialomiţa 4.2 4.0 0.7 0.8
Iaşi 8.5 8.7 Iaşi 3.6 2.6 0.7 0.3
Ilfov 2.6 2.5 Ilfov 2.1 1.8 0.2 0.2
Maramureş 5.9 5.9 Maramureş 4.9 4.4 1.4 1.2
Mehedinţi 6.0 6.1 Mehedinţi 4.9 4.1 1.3 1.0
Mureş 7.1 7.3 Mureş 4.6 4.4 2.2 2.3
Neamţ 5.2 5.3 Neamţ 4.2 4.1 0.8 0.8
Olt 5.1 5.1 Olt 3.2 1.5 0.5 0.3
Prahova 5.3 5.2 Prahova 4.5 3.8 0.8 0.6
Satu‐Mare 5.3 5.3 Satu‐Mare 3.0 2.7 0.4 0.3
Sălaj 5.3 5.4 Sălaj 4.7 4.3 1.0 0.8
Sibiu 6.4 6.4 Sibiu 5.2 4.6 1.2 0.9
Suceava 4.6 4.7 Suceava 3.4 2.9 1.1 0.9
Teleorman 5.8 5.9 Teleorman 3.4 3.3 0.8 0.5
Timiş 7.5 7.5 Timiş 4.5 4.0 0.7 0.5
Tulcea 4.2 4.2 Tulcea 3.5 3.2 1.3 1.2
Vaslui 5.3 5.3 Vaslui 3.7 3.5 0.5 0.4
Vâlcea 6.0 6.0 Vâlcea 5.0 3.9 1.2 0.9
Vrancea 4.1 4.2 Vrancea 2.8 2.6 0.5 0.6
M.Bucureşti 11.1 11.2 M.Bucureşti 3.9 3.1 0.5 0.4
Sursa: CNSISP - INSP + Institutul Sursa: CNSISP - INSP
Naţional de Statistică

173
PROCEDURI EFECTUATE ÎN SPITALELE DIN REȚEAUA PUBLICĂ (M.S., ADM. LOCALĂ,
ACADEMIA ROMÂNĂ) PE JUDEȚE, ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2019‐2020
rate la 100000 locuitori
CT RMN ANGIOPLASTII
2019 2020 2019 2020 2019 2020

Total 2232.7 1967.3 371.2 189.3 120.8 83.2
Alba 2868.0 3731.6 128.1 120.9 0.0 0.0
Arad 864.8 697.7 2416.7 111.9 53.3 67.6
Argeş 664.7 797.1 23.2 17.7 114.8 90.6
Bacău 1958.7 1794.3 172.1 119.0 0.0 0.0
Bihor 2591.0 3449.8 138.3 39.5 51.0 6.6
Bistriţa‐N. 2832.9 3059.3 174.5 92.0 0.0 0.0
Botoşani 1766.9 1580.4 194.1 68.7 0.0 0.0
Braşov 2140.9 1136.0 393.0 287.7 167.6 139.9
Brăila 2866.7 2635.1 307.1 202.2 0.0 0.0
Buzău 1216.4 1093.7 145.1 117.8 7.3 8.9
Caraş‐S. 1873.8 2409.4 391.1 226.2 0.0 0.0
Călăraşi 303.1 278.9 0.0 0.0 0.0 0.0
Cluj 3773.9 3208.7 612.3 387.7 346.9 202.5
Constanţa 2281.9 2172.2 458.8 296.1 0.9 1.0
Covasna 1762.7 1207.9 134.7 137.9 0.0 0.0
Dâmboviţa 365.8 249.4 12.9 6.0 0.2 0.0
Dolj 2593.5 1751.0 378.6 99.6 49.1 71.1
Galaţi 1454.5 1017.5 95.0 71.4 0.0 1.2
Giurgiu 1689.8 1120.0 0.4 2.3 0.0 0.0
Gorj 1478.8 1224.1 347.0 230.2 0.0 0.0
Harghita 3022.6 2639.1 55.3 56.3 0.0 0.0
Hunedoara 2557.2 2068.0 383.8 210.1 0.0 0.0
Ialomiţa 1170.1 1040.5 93.2 54.5 0.0 0.0
Iaşi 2634.1 2184.2 336.0 282.7 428.3 322.0
Ilfov 109.6 195.7 281.8 48.3 0.0 0.0
Maramureş 1378.1 1474.8 216.8 160.1 212.7 166.8
Mehedinţi 1498.0 858.6 14.6 151.4 0.0 0.0
Mureş 1871.3 2115.7 219.5 144.5 337.8 229.4
Neamţ 1404.2 1200.2 186.9 48.9 0.0 0.0
Olt 3052.6 2393.2 136.4 23.5 0.0 0.0
Prahova 889.5 824.5 97.9 90.0 69.5 35.2
Satu‐Mare 4922.5 4703.0 383.1 199.3 1.5 1.2
Sălaj 230.9 124.0 6.2 4.3 0.0 0.0
Sibiu 1675.5 1104.0 552.8 280.7 0.0 0.0
Suceava 1494.6 1932.6 179.8 82.6 68.0 99.2
Teleorman 411.0 620.4 3.9 15.0 0.3 0.0
Timiş 3140.2 2487.7 710.7 329.5 425.6 310.9
Tulcea 1958.5 2479.6 119.5 103.1 0.0 0.0
Vaslui 1757.6 2170.9 95.2 41.1 0.0 0.0
Vâlcea 764.3 592.4 29.8 69.1 0.0 0.0
Vrancea 948.8 829.1 122.5 110.8 0.0 0.0
M.Bucureşti 5678.0 4385.3 1146.1 662.3 458.0 268.1
Sursa: DRG (spitalele din rețeaua M.S., Adm. Locală și Academia Română)
174
ISSN2559-2610
I
SSN-L2559-2
610
Bu
cur
eșt
i202
1

Raportul National Al Starii de Sanatate A Populatiei - 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raportul National Al Starii de Sanatate A Populatiei - 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mi

1. INDICATORI DEMOGRAFICI .............................................. 5

2011 20147657 22441740 2016 19706424 22247551

2012 20060182 22401865 2017 19592933 22219173

2013 19988694 22359849 2018 19483840 22215742

2014 19916451 22299730 2019 19375835 22193286

2015 19822250 22286392 2020 19261714 22142153

16% 16% 0‐14 ani 19% 16% 0‐14 ani

48% 65+ ani 45% 65+ ani

15% 15% 0‐14 ani 15% 0‐14 ani

65+ ani 48% 65+ ani

Ani Feminin Masculin

2012 6413302 13646880 469.9

2015 6483960 13338290 486.1

2016 6529877 13176547 495.6

2018 6631943 12851897 516.0

2019 6667999 12707836 524.7

2013 3120572 3278066 105.0

2014 3094061 3336458 107.8

2015 3077282 3406678 110.7

2016 3063603 3466274 113.1

2018 3058103 3573840 116.9

2019 3037445 3630554 119.5

80 78.89 79.03 79.2 79.34 79.54 79.75

Total Masculin Feminin

Total Urban Rural

M.Bucureşti 0.0 7.5

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00

50+ ani 45‐49 ani 40‐44 ani 35‐39 ani 30‐34 ani

sub 15 ani 15‐19 ani 20‐24 ani 25‐29 ani 30‐34 ani 35‐39 ani 40‐44 ani 45‐49 ani 50+ ani

TOTAL URBAN RURAL

total masculin feminin

total urban rural

M.Bucureşti 10.6 12.1

8 7.2 7.2 7.5 7.5

total urban rural

total masculin feminin

0–6 zile 0‐27 zile 28‐365 zile

masculin feminin urban rural

masculin feminin urban rural

Total Urban Rural Masculin Feminin

masculin feminin urban rural

0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0

0.15 0.13 0.13

2020 32 18 14 0.18 0.19 0.17

Nr. Număr decese % din total decese

Boli endocrine, nut.si 1.6% 5.8% Boli endocrine, nut.si

Other External causes Respiratory system Cancer Circulatory system

Age-standardised rates per 100 000 population

98.0 98.6 101.1

3.76% Boli singe, org.hemat. 4.40% Boli singe, org.hemat.

10.07% Boli ap.digestiv Boli ap.digestiv

42.38% Boli ap.genito‐urinar Boli ap.genito‐urinar

2.3 Profilul principalelor boli în populație

2.3.1 Bolile ischemice ale inimii

1000 932.3 923.9

420.0 439.2 412.8 428.1

100 53 79 176 314

350 312.5 306.9 311.7 313.5 307.3

160 144.4 151.5 143.2 145.9

20 17.9 17.3 18.4 19.1

250 225.8 229.3 231.9 232.3 231.6 225.0 223.0

25 22.7 23.1 22.3