Rolul eticii in cadrul companiei Auchan

Student: Albastroiu Andreea-Raluca

Facultatea de Stiinte Economice
Specializarea Management, anul III ZI
Auchan Retail este o companie internațională. Este un distribuitor istoric și un comerciant de
nouă generație.
Auchan este specialistul alimentar cu cele mai largi game și prețuri mici, prin care susține
puterea de cumpărare a românilor și afirmă rolul de a selecționa și a concepe cele mai bune game
de produse, conform nevoilor clienților și tendințelor de consum.
Auchan este un retailer cu tradiție, din 1961, care se adaptează într-o lume aflată în schimbare și
care vine în întâmpinarea consumatorilor tot mai interesați de o alimentație sănătoasă. Auchan
are ambiția de a le schimba viața.
Este un comerciant care își cunoaște clienții și care îmbină avantajele digitalului cu cele ale
magazinelor fizice, pentru a propune o experiență unică. Auchan își transformă spațiile în zone
de experiențe pentru clienți, astfel încât fiecare vizită să fie facilă și surprinzătoare.
Auchan România este un actor responsabil care realizează o serie de acțiuni importante pentru
promovarea activităților de responsabilitate socială şi integrare a tinerilor, dar şi programe pentru
protejarea mediului înconjurător care au drept scop gestionarea deşeurilor, economisirea
resurselor etc.
Peste tot în lume, angajații Auchan Retail sunt încurajați să își dezvolte pasiunea pentru meserie
și împărtășesc viziunea unui comerț în care atenția pentru om și mediu primează față de orice
altceva.
În România din 2006, Auchan Retail România are în portofoliu 33 de hipermarketuri, 5
supermarketuri și o rețea de 148 magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 140* în stațiile
Petrom. Cu peste 280.000 m2 suprafaţa netă de vânzare, o cifră de afaceri cu taxe de peste 1,2
miliarde de Euro, Auchan propune celor circa 5 milioane de locuitori din orașele în care sunt
prezente magazinele sale un comerţ modern, de calitate, cu cele mai largi game de produse şi un
concept de discount responsabil, cu toate preţurile mici, permanent.
Conceptul de etica
Radacina etimologica a notiunii de etica se afla in limba greaca: ethos, iar notiunea de morala isi
are radacina in limba latina: mores.
Etica este stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorica,
cu continutul lor de clasa 51 cu rolul lor in viata sociala. De asemenea, etica reprezinta totalitatea
normelor de conduita morala corespunzatoare ideologiei unei anumite clase sau societati.[2]
Deci, potrivit primei traditii de definire a eticii, aceasta este considerata: stiinta a
comportamentului, moravurilor; studiu teoretic al principiilor care guverneaza problemele
practice, iar morala este socotita: totalitatea mijloacelor pe care le folosim pentru care sa traim
intr-un mod omenesc; ansamblul prescriptiilor concrete adoptate de catre agenti individuali sau
colectivi. Potrivit celei de-a doua traditii de definire, etica este ansamblul regulilor de conduita
impartasite de catre o comunitate anumita, reguli care sunt fundamentate pe distinctia intre bine
si rau.
In politica, administratie publica - afaceri, media, educatie, medicina s. a. termenul preferat este
cel de etica. Termenul morala este legal de viata privata. Respectam morala in viata privata si
etica in viata publica (politica, civica, profesionala etc.).
Rolul eticii este sa ajute oamenii si institutiile sa decida ce este mai bine sa faca, pe ce criterii sa
aleaga si care le sunt motivatiile morale in actiunile lor. Etica este in cautarea suportului rational
a unei pozitii fata de alta, cauta evidente obiective in legatura cu felul in care ar trebui sa traim,
ce inseamna o viata cu sens, cum trebuie sa-i tratam pe semeni. Implica o minte deschisa si
moduri de viata alternative, cu coduri relativ diferite (familial, comunitar, religios, profesional,
politic).
1.2 Principiile de baza ale eticii
Etica (la fel ca si morala) se construieste pe baza unor principii:
Principiul egalitatii in fata normelor;
Principiul claritatii si clarificarii conceptelor.
a) Principiul egalitatii in fata normelor
Morala nu este facuta pentru eroi si sfinti, nici pentru genii, ci pentru oamenii obisnuiti. Aceasta
nu inseamna ca eroii, sfintii si geniile nu trebuie sa se supuna normelor morale, ci subliniaza doar
faptul ca morala este regula, nu exceptia. Cand vorbim despre egalitatea intre oameni, nu ne
referim la egalitatea lor intelectuala, biologica, estetica, ci la egalitatea lor in fata principiilor si
normelor morale si la egalitatea in fata legii, tot asa cum, din punct de vedere religios ne referim
la faptul ca, in fata lui Dumnezeu, toti suntem egali. Pentru ca o astfel de egalitate sa fie posibila,
principiile si normele morale trebuie sa fie accesibile ca intelegere, indiferent de gradul de
educatie al persoanei si, in acelasi timp, ele trebuie sa fie practicabile.
Spre deosebire de achizitiile intelectuale, principiile si normele morale trebuie sa fie accesibile si
fezabile pentru orice persoana, indiferent de nivelul ei intelectual, atata timp cat ea are
discernamant. Recunoasterea discernamantului este o conditie a autonomiei, libertatii si
responsabilitatii.
Viata cotidiana nu implica decat rar acte exemplare (de exemplu, situatii care cer sacrificiul
suprem pentru altii sau pentru o cauza). Prin urmare, continutul moralei raspunde in mare masura
dilemelor de zi cu zi si se adreseaza oricui care se confrunta cu astfel de dileme puse in termenii
a ceea ce am numit mai sus 'probleme morale'.
b) Principiul claritatii si clarificarii conceptelor
Intr-o societate deschisa, pluralista, oamenii pot sa-si enunte clar pozitia fata de o problema
morala si sa actioneze in consecinta. De exemplu, daca un medic crede ca avortul este imoral (e
crima), el poate opta sa lucreze intr-o clinica in care nu se fac avorturi sau sa ramana doar
obstetrician. Daca o persoana este neinteresata sa actioneze pentru binele public, moral ar fi sa
nu se implice in politica sau in administratie publica.
Aici apare ca evidenta si diferenta fata de pozitii fundamentaliste: o religie este impusa ca morala
de stat si transferata integral sau aproape integral in legislatie.
Etica studiaza standardele generale care se aplica celor mai multi oameni, in cea mai mare parte
din viata lor. De aceea, rareori tine cont de particularitati cum ar fi: sexul, rasa, capacitatile si
talentele, statusul unei persoane. Eventual aceste particularitati sunt tratate in context tematic
(drepturi, dreptate, egalitate de sanse pentru membri grupurilor defavorizate: drepturile femeilor,
ale minoritatilor rasiale, etnice, religioase, sexuale). Principiile generale ale eticii tind sa
depaseasca orice fel de diferente (chiar daca aceasta posibilitate este adesea pusa sub semnul
intrebarii).

Norme de etica si morala adoptate in cadrul companiei Auchan.

Normele de conduită se aplică în mod obligatoriu angajaților de la toate nivelurile ierarhice din
structura organizatorică.
Corupţie – Folosirea abuzivă a puterii încredinţate prin atribuţiile unei funcţii deţinute în scopul
satisfacerii unor interese directe sau indirecte, personale sau de grup.

Plată de facilitare – O plată suplimentară efectuată pentru a  determina o persoană să-şi

îndeplinească în mod corect obligaţiile profesionale, ceea ce poate conduce la un tratament
preferenţial.
Avertizare de integritate – sesizarea de către angajații Auchan un furnizor sau un client al său, a
situaţiilor de management defectuos, nerespectare a normelor interne de etică, conduită în
afaceri, a politicilor și procedurilor, corupție sau alte încălcări ale legislației în vigoare.
Conformitate –  respectarea de către organizație a prevederilor cadrului de reglementare aplicabil
activităților sale, a normelor și standardelor proprii, precum și a codurilor de conduită și
profesionale și a standardelor abilitate pe piața sau industria aferentă.
Conflictul de interese – situaţia în care angajații organizaţiei are un interes personal, direct sau
indirect, ce contravine interesului organizaţiei, astfel încât afectează sau ar putea afecta
obiectivitatea şi imparţialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp a îndatoririlor care
îi revin în exercitarea funcţiei deţinute.

Interes personal – orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut de angajații
organizației, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alţii, prin folosirea reputaţiei,
influenţei, facilităţilor, relaţiilor, informaţiilor la care are acces ca urmare a exercitării sarcinilor
de serviciu.
Abatere disciplinară – orice faptă săvârşită, cu vinovăţie, în legătură cu activitatea desfăşurată,
constând în acţiune sau inacţiune, prin care s-au încălcat prevederile legale sau orice alte
reglementări sau dispoziţii interne emise de conducerea organizaţiei.

Concurenţă neloială – orice act sau faptă contrară uzanţelor corecte în activitatea industrială şi de
comercializare a produselor, de execuţie a lucrărilor, precum şi de efectuare a prestărilor de
servicii.

Din punctul meu de vedere pentru a se respecta codul etic si moral al companiei toti membrii
unei ar trebui sa actioneze dupa urmatoarele principii:

     -  responsabilitate si fidelitate fata de nevoile publicului;

     - corectitudine si fidelitate fata de asociatii, clientii, furnizorii si patronii firmei  unde este

angajat;

     -  competenta prin devotament fata de idealurile inalte ale onoarei personale si integritatii
profesionale;

     -  va mentine oricand independente gandirea si actiunile sale;

     - nu va exprima parerea sa asupra contractelor sau a declaratiilor financiare ale firmei, pana
nu detine mai intai o relatie cu clientul sau pentru a determina daca se poate astepta ca opinia lui
sa fie considerata independenta, obiectiva si nealeatoare de catre cineva care cunoaste toate
datele;

     - cand pregateste raporturi financiare care exprima o opinie asupra  situatiei financiare a

firmei destinate conducerii firmei, va prezenta toate datele materiale cunoscute de el pentru a nu
omite o informatie care ar putea sa induca in eroare; va aduna suficiente informatii pentru
garantarea exprimarii acelor opinii si va raporta orice erori materiale de declaratie sau devieri de
la principiile profesionale general acceptate;

     - nu va dezvalui sau folosi nici o informatie confidentiala care priveste afacerile patronului
sau clientul sau decat atunci cand actioneaza in sensul obligatiilor sale sau cand o asemenea
informatie  se cere dezvaluita pentru ca propria aparare sau pentru apararea vreunui asociat sau
unui angajat in orice proces legal sau impotriva oricarei presupuse incorectitudini profesionale,
la ordinul autoritatilor legislative sau al conducerii sau al oricarui comitet al societatii in
exercitiul propriu al sarcinilor lor, dar numai in masura in care este necesar in scopul respectiv;

     - va informa patronul sau clientul de orice conexiuni sau interese de afaceri care i-ar putea
interesa;

     - in cursul exercitarii obligatiilor sale in interesul patronului sau clientului sau, nu va pastra,
primi, negocia sau dobandi nici o taxa, remuneratie sau beneficiu fara cunostinta si
consimtamantul patronului sau clientului sau;
     - va urma toate etapele rezolvabile in aranjarea oricarui angajament ca si consultant, pentru a
stabili o intelegere clara a scopului si obiectivelor lucrarii inainte de inceperea ei si va oferi
clientului un cost estimativ, profitabil inaintea angajamentului, dar in orice caz, cat mai devreme
posibil;

     -  se va comporta fata de ceilalti subordonati cu politete si buna credinta;

     - nu va comite nici un act de natura sa discrediteze firma unde este angajat si nici profesia sa;

     - nu se va angaja sau nu va consilia nici o afacere sau ocupatie care in opinia societatii este
incompatibila cu etica profesionala a profesiei sale sau cu moralitatea societatii sale;

    - nu va accepta nici un angajament de verificare a unui alt subordonat angajat al aceluiasi
patron decat cu stiinta acelui subordonat sau in cazul in care legatura acelui subordonat cu
lucrarea s-a incheiat. Exceptie face membrul a carui obligatie nominala este sa verifice lucrarile
altora.

     - nu va incerca sa obtina vre-un avantaj asupra altor subordonati prin plata sau acceptarea
unui comision pentru incheierea unui contract sau realizarii unui serviciu;

     -  va sustine principiile generale profesiei sale;

     - nu va actiona cu rautate sau in alt mod prin care sa pateze reputatia publica sau profesionala
a altui membru sau sa impiedice realizarile obligatiilor acestuia;

     - se va mentine intodeauna la standardele de competenta exprimate de cerintele academice si

de experienta pentru admiterea in societate si pentru continuarea activitatii ca membru al
organizatiei din care face parte;

     - va impartasi si altora din cadrul firmei sau a profesiei, cunostintele pe care le detine si pe
care se intemeiaza profesia sa si va promova in general progresul organizatiei al carei membru
este sau a profesiei sale;

     - isi va asuma numai lucrari pentru care este abilitat prin natura pregatirii si experientei sale si
atunci cand este in interesul patronului sau clientului sau, va angaja sau va sfatui patronul sau
clientul sa angajeze alti specialisti;

     - va dezvalui tribunalelor societatii orice practica sau actiune incompatibila, neetica, ilegala
sau necinstita a unui subordonat, care lezeaza reputatia, demnitatea sau onoarea societatii;

     - se va stradui sa se asigure ca orice parteneriat sau compromis cu care se asociaza ca

partener, sef, director, inspector sau angajat functioneaza dupa codul de etica profesionala si
regulile de comportament profesional stabilite de catre societate; 

Importanta moralei si a eticii pentru manageri

David Murray, in lucrarea sa "Cele 7 valori esentiale. IMM-urile si beneficiarii lor" identifica 7
valori esentiale pe care o companie ar trebui sa le aiba in vedere, prin managerii si angajatii sai,
pentru o desfasurare cat mai etica a activitatii sale, si anume: "consideratie -fata de semenii
nostri-, veghere -in pastrarea standardelor etice-, creativitate -in economisirea resurselor si in
protectia mediului--, servirea -clientilor cat mai bine-, corectitudine -fata de  furnizori,
beneficiari, personalul angajat, asociati, comunitate--, transparenta  - eliminarea minciunii in
comunicarea cu partenerii, clientii, furnizorii, personalul angajat, organele
statului- si interdependenta -fata de comunitatea in care traim si ne desfasuram activitatea-"; cat
si  12 provocari morale in viata de afaceri: "aprecierea demnitatii muncii, bunele relatii in
afaceri, deservirea impecabila a clientilor, moralitate in achizitionare, moralitate in desfasurarea
competitiei, tratarea personalului cu demnitate si respect, remunerarea corecta a personalului,
respectarea legilor, protejarea mediului inconjurator, incheierea de afaceri fara mituire,
mentinerea onestitatii in afaceri, supravietuire in caz de schimbari majore" .

Chiar daca un muncitor este cinstit sau este onest si are o inalta moralitate, exemplu dat de sefii
sai si de top-managerii ii pot determina sa treaca cu vederea practicile neetice ale altora sau poate
chiar sa le adopte.

Top-managerii au puterea de a dicta politica unei organizatii si de a da tonul din punct de vedere
moral. Ei au si o mare responsabilitate de a folosi judicios aceasta putere, ei pot si trebuie sa
serveasca drept modele de comportament etic pentru intreaga organizatie.

Nu numai prin comportamentul lor de zi cu zi care trebuie sa fie intruchiparea principiilor inalte
de etica dar si prin comunicarea in intreaga organizatie a asteptarilor similare de la angajati, si
prin incurajarea rezultatelor pozitive.

 Din pacate de la conducerea de la varf se sugereaza uneori subtil ca, cei din conducere nu vor sa
stie de practicile ilegale sau neetice ale angajatilor. si daca practica personalului, aflat in
conducerea de varf a organizatiei, este cunoscuta pentru  folosirea resurselor organizatiei pentru
placeri personale, angajatii de la nivelurile mai joase sunt susceptibili de a proceda la fel.

 Fiecare manager este intr-o pozitie de influenta asupra subordonatilor. Toti managerii trebuie sa
actioneze ca modele etice bune si sa dea tonul moralitatii in aria lor de responsabilitate. trebuie
avut grija ca aceasta sa se faca de o maniera pozitiva si informala.

 Stabilirea de obiective si comunicarea asteptarilor de importanta majora este foarte importanta

in aceasta privinta. Un surprinzator 64% din 238 de directori executivi dintr-un studiu au raportat
ca se simt sub presiunea de a-si compromite standardele personale pentru a atinge obiectivele
companiei.

 Un studiu al revistei "Fortune", din SUA, a aratat ca 34% din subiecti considera ca presedintele
de companie poate crea un climat etic prin stabilirea de obiective rezonabile "astfel incat
subordonatii sa nu simta presiuni in directia luarii unor decizii neetice". Evident ca un sef poate
incuraja fara sa vrea practici neetice exercitand prea multa presiune pentru atingerea unor
obiective prea dificile.
Bibliografie:

-Curs;

- https://www.academia.edu/

- www.europa.eu.int