TEMA

Relatia scoala-familie-comunitate

CRAIOVA

l)Definirea problemei Educatia este o dimensiune constitutiva a fiintei umane i ii propune sa dezvolte in individ toata perfectionarea de care acesta este susceptibil. Problema educatiei tinde sa devina o problema prioritara i toti cei care vad limpede evolutia fiintei umane situeaza in centru educatia. Ca proces orientat spre implinirea spirituals a fiintei i a comunit&tii educatia propune o desfaurare concreta, presupune participare, traire, comunicare intre indivizi, presupune o cunoa^tere profunda a evolutiilor ce au avut loc in ultima perioada. In vederea realizarii acestor objective trebuie realizat un parteneriat intre coala i familie, intre coala i comunitate; familia este cea care il initiaza pe copil, $coala ii formeaza, ii aprofundeaza notiunile, valorile pentru a-1 pregati pentru societate, pentru a-1 face sa devina responsabil. Educatia pentru a deveni cetateni responsabili reprezinta o educatie a atitudinilor i mentalitatilor, a conduitei in societate, in coala i in familie. Familia este cea care pune bazele educatiei i coala este continuatoare acestui proces. 1 .a)Motivarea temei Consider aceasta tenia ca fiind una actuala, in raport cu realitatea educationala , realitate ce cred ca solicits noi clarificari si perfectionari. Cooperarea cu familia este un test profesional i face parte din datoria profesionala a profesorilor deoarece parintii sunt clienti ai colii iar eficacitatea invatamantului pate fi ameliorate prin cooperarea intre coala i familie. Toti profesorii ar trebui sa aiba relatii de colaborare.cu familia pentru a rezolva cazuri particulare, dificile, sa efectueze vizite in familie sj sa organizeze reuniuni cu parintii.Ace^tia trebuie sa fie contienti de rolul lor in educatia copiilor pentru ca "menirea noastra este de a inalta pe culmi mai nobile de viata omul, comunitatea i umanitatea prin cultivarea valorilor spiritumi" (Gentile G.) Kant spunea:"Parintii care au primit ei insj^i o edueatie sunt deja ni^te modele dupa care se indreapta copiii, dar pentru a-i face pe acetia mai buni, este necesar sa facem din pedagogie un studiu; altfel nu este nimic de sperat de la dansa, iar educatia este incredintata unor oameni cu pregatire rea." Omenirea are nevoie de o contiinta comuna, de promovare a unui nou umanism, bazat pe valori morale i culturale. Individul trebuie format in spiritul solidaritatii cu cei din generatia sa, al respectului pentru cei care 1-au precedat i cei ce-1 vor urma, al increderii in destinul umanitatii sj in valorile umane. In vederea realizarii acestor obiective trebuie realizat un parteneriat intre coala i familie, intre coala i comunitate

-1-

VStadial abord&rii temei in literatura de specialitate Oawenii de stiinta, responsabili ai diferitelor sectoare ale vietii sociale au / -ntificat un nou tip de probleme ale lumii moderne: deteriorarea continua a ediului, poluarea, caracterul limitat al resurselor naturale, caracterul galopant alcresterii demografice .Aceste probleme care initial pareau doar ale savantilor m tnceput sa devina probleme concrete i deschise pentru toti oamenii chiar si probleme ale scolii, ale unui invatamant centrat pe pregatirea elevilor pentru viata. Prin urmare modul de dezvoltare a lumii contemporane este legat, in mare masura de modul in care educatia poate sa satisfaca cerintele acestei dezvoltari. G. Vaideanu, 1986 : "Noile educatii reprezinta eel mai pertinent i mai util raspuns al sistemelor educative la imperativele generate de problematica lumii contemporane'7'Noile educatii" sau constituit i s-au impus intr-un timp foarte scurt pentru ca ele corespund unor trebuinte de ordin sociopedagogic. Noile expresii figureaza in programele UNESCO i sunt adoptate in toate cele peste 160 de state membre i in dictionarele i glosarele internationale; educatia relativa la mediu, educatia pentru pace i cooperare, educatia pentru participare i pentru democratic, educatia in materie de populatie, educatia pentru o noua ordine economica internationala, educatia pentru schimbare sj dezvoltare, educatia nutritionala, educatia pentru timpul liber, educatia moralcivica. In legatura cu indatoririle familiei.Osterrieth propune cateva conditii pe care trebuie sa le Indeplineasca familia pentru ca un copil sa se simta protejat: a) satisfacerea trebuintelor elementare b) protectia loviturilor din afara c) sentimentul de a fi acceptat de ai sai ca membru al familiei, sa fie iubit, sa daruiasca dragoste, sa fie izvor de bucurie i de multumirepentru adulti, sa aiba posibilitatea de actiune i experienta personala, sa aiba asigurata o anumita arie de libertate. Dupa cum am amintit i mai sus , insusj Kant trateaza aceasta tema : "Parintii care au primit ei inii o educatie sunt deja nite modele dupS care se indreapta copiii, dar pentru a-i face pe acetia mai buni, este necesar sa facem din pedagogie un studiu; altfel nu este nimic de sperat de la dansa, iar educatia este incredintata unor oameni cu pregatire rea." Un raport asupra relatiilor dintre coala i familie din tarile Comunitatii Europene enumera cateva motive pentru care s,coala i familia se straduiesc sa stabileasca legaturi intre ele: a) parintii sunt juridic responsabili de educatia copiilor lor b) invatamantul nu este decat o parte din educatia copilului; o buna parte a educatiei se petrece in afara colii c) cercetarile pun in evidenta influenta atitudinii parentale asupra rezultatelor colare ale elevilor. -2-

O relatie bine cladita intre parinti si copii confera acestora din urma sentimentul de siguranta ce permite copilului sa-i dobandeasca personalitatea. De aceea ca element de noutate propun organizarea de programe cu parintii nu in vederea instruirii copiilor lor ci in vederea pregatirii parintiilor spre a-si crea o conduita si o manifestare demnS de urmat de catre copiii lor. Consider aceasta ca fiind problema parintilor deoarece ei sunt cei care pentru copiii lor trebuie sa fie un model. 3) Formularea ipotezelor i a obiectivelor cercetarii 3. ajlpotezd generala Daca ar fi imbunatatite relatiile dintre coala, familie si comunitate, atunci rezultatele colare ale elevilor se vor imbunata^ii si reactia acestora in societate va fi una pozitiva. 3. b)Ipoteze particulare Ip.l) Daca s-ar concretiza informarea si formarea parintilor in ceea ce priveste scolaritatea copilului aceasta presupunand ca fiecare parinte sa cunoasca obligatiile legale privind educatia copilului, drepturile de care dispun pentru educatia acestuia , importanta atitudinii lui pentru reuita scolara a copilului, metodele de colaborare cu coaia , atunci s-ar diminua numarul conflictelor existente in familie iar parintii ar fi la zi cu rezultatele copiilor din timpul colii. Ip.2) Daca s-ar organiza sedinte in vederea integrarii tinerei generatii in viata sociala si a posibilitatilor acestora de viitor, atunci fiind informati de la o varsta frageda viitorii tineri ai societatii isi pot crea propriul plan cu principalele lor prioritati. Ip.3) Daca s-ar crea i pune in functionare un program de ameliorare, de imbunatatire a relatiilor dintre coala , familie si comunitate , unde s-ar demonstra stransa si importanta legatura dintre acestea, atunci toti cei aflati in domeniile respective i-ar cunoate mai bine rolul pe care trebuie sa-1 indeplineasca in marele proces de educatie al copilului. 3.c)Obiective 01) Identificarea modalitatilor actuale de colaborare intre scoala si familie i a frecventei acestor colaborari. 02) Cunoaterea modalitatilor actuale de indrumare a elevilor de catre familie. 03) Identificarea nivelului de informatizare al elevilor in legatura cu rolul lor in societate. 04) Crearea de catre parinti a motivatiei pe care trebuie sa o aiba elevul f iar educatorii trebuie sa poata sa o identifice, sa o inteleaga i sa o valorifice. Crearea unui sistem bine organizat, functional, fntemeiat pe motivatii si centrat pe obiective in ceea ce priveste rolul adolescen^ilor in societate. -3-

4) Stabilirea metodologiei cercetarii Eantion de subiecti: Cercetarea se va produce pe un numar de 60 de elevi ce cumuIeazS numarul de elevi a doua clase. Pentru observarea rezultatului cercetarii cei 60 de elevi ii vom impartii in doua loturi; prima clasa va reprezenta lotul experimental iar cea de-a doua clasa va reprezenta lotul de control. Durata cercetarii: Cercetarea va avea loc in timpul unui an de studiu. Metode de cercetare: a) Metode de culegere a datelor; !n etapa constatativa ce s-a desfaurat in decursul unei luni de studiu, cu ajutorul chestionarului atat pentru elevi, profesori cat si pentru parinti; cu metoda analizei documentelor scolare in speta catalogul, cat i cu ajutorul metodei analizei produselor activitatii elevilor(referate, eseuri) sau aflat performantele elevilor celor doua clase, relatia dintre ei i familie precum si nivelul de contientizare al rolului lor in societate. b) Metode de introducere a masurilor ameliorative: Utilizand experimentul psiho-pedagogic precum i metoda cercetareactiune in urmatoarele ase luni de studiu le-au fost prezentate profesorilor i parintilor ipotezele si obiectivele acestei cercetari. Ca rezultat s-au organizat o data pe luna sedinte de instruire a parintilor in vederea formarii acestora ca modele pentru copii lor dar i pentru o monitorizare mai buna a rezultatelor elevilor. La aceste intruniri sa demonstrat stransa legatura pe care o are coala cu familia aratand ca daca cele doua ramuri au o coexistent reusita rezultatele elevilor se pot imbunatatii. Elevilor le-au fost prezentate la orele de consiliere oportunitati de viitor precum si structura societatii in care acestia trebuie sa se integreze. c) Metode de prelucrare si interpretare a datelor: In ultima luna a cercetarii ,in urma detinerii noilor date privind activitatile i performantele colare ale elevilor din lotul experimental unde a intervenit cercetarea pedagogica ameliorativa se observa o imbucuratoare cretere a mediei generale pe semestru pe clasa fata de lotul de control. O data cu imbunatatirea notelor colare a elevilor a crescut si nivelul de interes pentru viitorul lor in societate, creandu-si propriul plan de prioritati. Astfel cu ajutorul parintilor si scolii, elevii au inteles ca ei construiesc un personaj colectiv ce poate schimba in bine societatea deoarece ei formeaza noua Romanie. d) Valorificarea rezultatelor Pentru valorificarea acestei cercetari pedagogice ameliorativa "Relatia scoala-familie-comunitate" aceasta va fi publicata intr-un articol de ziar pentru a fi luata la cunotinta deoarece rezultatul unei asemenea cercetari imbunatateste structurile educationale si formeaza elevii spre atingerea nivelului de intelectualitate dorit de catre familie , scoala si comunitate. -4-

BIBUOGKAYIE Joita E. ,Ilie V. ,Frasineanu Ec., 2003, Pedagogie-educatie si curriculum, Editura Universitaria, Craiova. Vaideanu George, 1986, Educatia la frontiera dintre milenii, Editura Politica, Bucureti. Vaideanu George, 1986, Pedagogie-ghid pentru profesori, Editura Universitatii "A. I. Cuza", Iai. Cucos Constantin, 1998, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice, Editura Polirom, Bucuresti. Neacu Ion, 1990, Instruire si invatare, Editura tiin^ifica, Bucuresti.