Consultația prenatală

DEFINIŢIE
■ Consultaţia prenatală
■ veriga principală în vederea scăderii
morbidităţii şi mortalităţii materne şi
perinatale.
■ momentul principal în care gravida poate fi
încadrată în diversele grupe de risc.

 DEFINIŢIE
■ Cuprinde trei etape de profilaxie:
■ primară - de evitare a îmbolnăvirii;
■ secundară - de diagnostic şi tratament cât
mai precoce şi corect
■ terţiară - de evitare a complicaţiilor şi
agravărilor.

 PRIMA CONSULTAŢIE PRENATALĂ

■ Conţinutul primei consultaţii:
■ Anamneză.
■ Examen clinic general.
■ Examen obstetrical.
■ Investigaţii paraclinice.
■ Primele recomandări făcute gravidei.
■ Încadrarea gravidelor în categoria celor cu
risc crescut.

 Anamneza

■ Date personale:
■ vârstă
■ domiciliu
■ stare civilă
■ profesie
■ condiţii de viaţă în familie şi la locul de muncă
■ Fumătoare
■ Consumatoare de alcool/droguri
■ Noxe
■ Eforturi fizice mari
■ Date despre soţ:
■ vârstă
■ stare de sănătate

 Anamneza

■ Antecedente heredo-colaterale:
■ boli genetice
■ malformaţii
■ gemelaritate
■ boli cu predispoziţie familială
■ hipertensiune arterială
■ diabet
■ obezitate
■ boli psihice
■ Antecedente personale fiziologice
■ Antecedente personale patologice:
■ generale
■ ginecologice

 Anamneza

■ Antecedente obstetricale:
■ paritatea
■ patologia sarcinilor / naşterilor anterioare
■ hipertensiune arterială indusă de sarcină
■ decolare prematură de placentă
■ placentă praevia
■ prezentaţie pelviană, alte prezentaţii distocice,
■ prematuritate
■ intervenţii obstetricale la naştere
■ Istoricul sarcinii actuale
■ Stabilirea vârstei reale gestaţionale cu ajutorul
ecografiei

 Examenul obstetrical
❑ Inspecţia regiunii vulvare
■ Examenul cu valve
■ col
■ vagin
■ Tactul vaginal
■ Col
■ Uter
■ Anexe
■ Configuraţia bazinului
■ În trimestrul al treilea
■ manevrele Leopold
■ măsurarea circumferinţei abdominale
■ măsurarea înălţimii fundului uterin.

Manevrele Leopold
Aprecierea înălțimii fundului uterin
Palparea flancurilor uterine





Manevrele Leopold
Aprecierea conținutului segmentului inferior
Precizarea varietății de poziție





Măsurarea fundului uterin
 Investigaţii paraclinice
la prima consultaţie prenatală

■ Determinarea grupei sangvine si a Rh-lui

■ şi la soţ – gravidă cu grupa O/are Rh negativ
■ Determinarea hemoglobinei şi a
hematocritului; Hb sub 11g% şi Ht sub 35%
impun investigaţii suplimentare si tratament;
■ Reacţia Bordet-Wasserman sau alte teste
serologice pentru lues (se va repeta în
săptămânile 28-32)



 Investigaţii paraclinice
la prima consultaţie prenatală

■ Examenul bacteriologic, fungic şi parazitologic al secreţiei

vaginale
■ Examenul sumar de urină /urocultură cu antibiograma
■ Determinarea glicemiei pentru depistarea unui diabet
inaparent clinic
■ Teste renale
■ Uree
■ Creatinină
■ Teste hepatice
■ transaminaze

 Investigaţii paraclinice
la prima consultaţie prenatală

■ Examenul citologic Babeş-Papanicolau;

■ Teste serologice pentru boli infecţioase
■ Hepatita B
■ Hepatita C
■ HIV-SIDA
■ Testul TORCH și anticorpi antilisteria

 Investigaţii paraclinice
la prima consultaţie prenatală

■ Ecografia pentru confirmarea sarcinii

intrauterine şi a viabilităţii produsului de
concepţie;
■ În funcţie de vârsta şi antecedentele cuplului
se recomandă examenul genetic (de preferat
preconcepţional), dublu test, ADN fetal, CVS,
amniocenteza



 Consultaţia prenatală în
trimestrul al II-lea

■ 1. Anamneză, cu privire la sarcina actuală;

■ 2. Examen clinic general;
■ 3. Urmărirea curbei ponderale (progresivă,
uniformă);
■ 4. Măsurarea înălţimii fundului uterin şi
raportarea la vârsta gestaţională; măsurarea
circumferinţei abdominale;

 Consultaţia prenatală în
trimestrul al II-lea

■ 5. Urmărirea apariţiei primelor mişcări fetale;

ulterior se consemnează prezenţa/absenţa
mişcărilor active fetale;
■ 6. Urmărirea BCF;
■ 7. Măsurarea pulsului şi a tensiunii arteriale;
■ 8. Tratament profilactic cu fier, acid folic şi se
completează recomandările privind igiena sarcinii.

 Consultaţia prenatală în
trimestrul al III-lea
■ 1. Măsurarea tensiunii arteriale
■ 2. Urmărirea curbei ponderale
■ 3. Se urmăreşte prezenţa/absenţa edemelor
■ 4. Măsurarea înălţimii fundului uterin şi a
circumferinţei abdominale
■ 5. Stabilirea prezentaţiei

 Consultaţia prenatală în
trimestrul al III-lea

■ 6. Auscultaţia BCF
■ 7. Se practică pelvimetria internă
■ 8. Se continuă terapia cu fier, suplimente
vitaminice
■ 9. Vaccinare antitetanică

 Consultaţia prenatală în
trimestrul al III-lea
■ 10.Investigaţii paraclinice:
■ serologia pentru lues (între săptămânile 29 şi 32)
■ examenul sumar de urină, urocultura
■ hemoglobina şi hematocritul,
■ examenul secreţiei vaginale;
■ ecografia
■ determinarea vârstei gestaţionale, a greutăţii,
■ Aprecierea creşterii şi stării fătului;

 Consultaţia prenatală în
trimestrul al III-lea

■ 11.Pregătirea psihologică pentru naştere;

■ 12.Sarcini cu risc crescut
■ ecografie
■ cardiotocografie
■ 13.Incompatibilitate ABO/Rh
■ dozări de anticorpi.

 Igiena generală

1. Modul de viaţă
■ Gravida îşi continuă activitatea profesională şi
activitatea în cadrul familiei, cu evitarea doar a
eforturilor mari, prelungite.
2. Igiena muncii
■ În sarcină şi lehuzie munca este reglementată prin
Codul Muncii. Este interzisă folosirea gravidelor şi a
femeilor ce alăptează în condiţii de muncă grele,
periculoase, cu noxe, la temperaturi înalte sau scăzute,
cu trepidaţii, în poziţii vicioase. Nu vor fi incluse nici în
turele de noapte şi au dreptul la un concediu de
maternitate retribuit de 126 zile(concediu de lehuzie de
42 zile obligatoriu).

 Igiena generală

3. Activitatea sportivă
■ Sunt interzise sporturile de performanţă,
călăria, schiul, tenisul.
■ Sunt permise sporturile uşoare ce nu necesită
depunerea unor eforturi intense:
■ plimbarea/mersul pe jo
■ mersul cu bicicleta,
■ înotul
■ Recomandată gimnastica medicală uşoară.

 Igiena generală
4. Igiena corporală
■ Îmbrăcămintea va fi comodă, largă şi uşoară vara şi
călduroasă iarna. Încălţămintea trebuie să fie comodă, cu
tocuri joase, cât mai bine adaptată curburii piciorului. Sânii
trebuie susţinuţi cu sutiene lejere. Centurile abdominale nu
sunt necesare. Igiena corporală este asigurată prin duşuri
călduţe. Sunt interzise băile de abur sau prea fierbinţi.
5. Igiena genitală şi comportamentul sexual
■ Igiena locală externă cu apă şi săpun este obligatorie. Sunt
contraindicate irigaţiile vaginale.
■ Sunt interzise raporturile sexuale la gravidele cu ameninţare
de avort sau de naştere prematură.

 Contracepția


DEFINIŢII

■ Metodele întrebuințate pentru a preveni

apariția unei sarcini nedorite în contextul
unei vieți sexuale normale.
CLASIFICARE
■ Contracepţia hormonală
❑ Contraceptive orale combinate
❑ Contraceptive orale monohormonale

■ Dispozitivul intrauterin
❑ De cupru (în aliaj cu alte metale)
❑ Hormonal

■ Metode tip barieră

❑ prezervativ
❑ diafragma cervicală
❑ Spermicide

■ Tehnici chirurgicale
❑ sterilizarea feminină
❑ sterilizarea masculină

CONTRACEPTIVELE ORALE

■ contraceptive orale combinate (COC) -

❑ preparate monofazice, care prezintă aceelaşi dozaj
hormonal de-a lungul tuturor celor 21 de pastile.
❑ preparate multifazice (bifazice, trifazice).
■ contraceptive progesteronice – indicate in alaptare

Mecanism de acţiune

■ cel mai important aspect - blocarea descarcarii de LH de la

mijlocul ciclului menstrual, responsabilă de declanşarea ovulaţiei.
În această direcţie preparatele combinate sunt mult mai eficiente
decât cele progesteronice.
■ blocarea secretiei de FSH în timpul fazei foliculare a ciclului
menstrual, prevenind astfel selecţia şi maturarea foliculară.

Componenta progesteronică contribuie la realizarea efectului

contraceptiv prin:
■ influenţarea endometrului, care devine mai puţin receptiv la
nidaţie;
■ alterarea mucusului cervical, facând dificilă penetrarea acestuia
de către spermatozoizi;
■ alterarea peristalticii tubare şi a motilităţii ciliare.

 Contraindicaţiile utilizării COC

■ Absolute
❑ Antecedente tromboembolice
❑ AVC
❑ Tumori estrogen-dependente
❑ Patologie hepatică acută – insuficienta hepatică
❑ Sarcina
❑ Sângerări genitale anormale
❑ Hipertrigliceridemie
❑ Fumătoare peste 35 ani
■ Relative
❑ Hipertensiune arterială necontrolată
❑ Migrene cu manifestări neurologice
❑ Trombofilii cunoscute
❑ Terapie anticonvulsivantă asociată

Iniţierea utilizării

■ anamneză şi un examen general atent

❑ măsurarea tensiunii arteriale.
■ efectuarea examenului clinic al sânilor, test Papanicolau şi screening-ul
pentru eventuale boli cu transmitere sexuală.
■ administrarea începe în prima zi a unei menstruaţii sau,
❑ Administrare zilnica, la aceeaşi oră, timp de 21 de zile,
❑ după care urmează 7 zile de pauză sau de pastile non-hormonale.
■ respectarea orei de administrare trebuie să fie riguroasă şi nu se face
pauză în timpul utilizării.

DISPOZITIVUL INTRUTERIN (DIU)

■ Dispozitivele intrauterine reprezintă un sistem utilizat de mai multe secole în

scopul protecţiei faţă de o sarcină nedorită.
■ DIU modern reprezintă o eficientă metodă contraceptivă, sigură, de lungă durată
şi rapid reversibilă.

■ Tipuri de DIU
❑ DIU de cupru
❑ DIU hormonal

■ DIU de cupru
❑ format dintr-un cadru de polietilenă în formă de T pe care este infăşurat un fir subţire de
cupru, interesând atât ramul vertical, cât şi cele orizontale.
❑ cadrul conţine în compoziţia sa şi sulfat de bariu pentru a fi uşor detectabil radiologic.
❑ de extremitatea inferioară a ramului vertical sunt ataşate două fire monofilament de
polietilenă ce servesc la extragerea DIU.
❑ Durata de utilizare a unui astfel de dispozitiv este de 5 ani, după care trebuie schimbat.

DIU de cupru / DIU Hormonal

METODE TIP “BARIERĂ”
PREZERVATIVUL
❑ Prezervativul masculin este cel mai utilizat şi reprezintă
metoda contraceptivă cea mai eficientă în prevenirea bolilor
cu transmitere sexuala (BTS).
❑ principala sa indicaţie o reprezintă persoanele cu parteneri
sexuali mutiplii sau insificient cunoscuţi.
❑ Prezervativul feminin foloseşte acelaşi principiu.
DIAFRAGMA
❑ modalitate de protejare a orificiului cervical extern,
❑ amplasată în interiorul vaginului.
❑ se folosește cea mai mare dimensiune care nu cauzează
discomfort,
❑ alegerea şi prima amplasare este realizată de un specialist.
❑ pacienta este învăţată să introducă şi să extragă singură
diafragma
❑ utilizarea sa este întotdeauna asociată cu un spermicid.

Diafragma
STERILIZAREA CHIRURGICALĂ

■ Feminină
❑ intervenţia se realizează sub anestezie generală sau
regională, căile de abord fiind:
■ laparotomie;
■ laparoscopie;
■ abord vaginal;
■ histeroscopie.

STERILIZAREA CHIRURGICALĂ
STERILIZAREA CHIRURGICALĂ
STERILIZAREA CHIRURGICALĂ
STERILIZAREA CHIRURGICALĂ
STERILIZAREA CHIRURGICALĂ
STERILIZAREA CHIRURGICALĂ
Clinica Obstetrica-Ginecologie Elias

Modificările adaptative 

ale organismului matern 

în sarcină

Conf. Dr. Aida Petca

 Modificările adaptative ale
organismului matern în sarcină

Mecanisme hormonale

Homeostazia gravidică:
activitate metabolică şi funcţională !



 Modificările adaptative ale
organismului matern în sarcină
❑ Modificarile metabolice
▪ Metabolismul hidroelectrolitic
▪ Echilibrul acido-bazic
▪ Metabolismul energetic
▪ Metabolismul glucidic
▪ Metabolismul lipidic
▪ Metabolismul proteic
❑ Modificările aparatelor şi sistemelor
▪ Tegumente
▪ Aparat genito-mamar
▪ Aparat osteoarticular şi muscular
▪ Modificări hematologice
▪ Aparat cardiovascular
▪ Aparat reno-urinar
▪ Aparat digestiv
▪ Sistem endocrin
▪ Sistem nervos,ochii



 Modificări metabolice în sarcină
Metabolismul hidroelectrolitic

❑ Retenţie hidrică 6,5-7,2 l " 1,5-2,5 l făt şi anexe

" 2,2-2,6 sector extravascular matern
" 1,250 l sector intravascular matern
Mecanism extravazare

interstiţial 2200-2600ml intravascular 1250-2600ml

steroizi placentari #
pragul osmotic al setei ⇩
albumine plasmatice⇩
depolimerizare proteoglicani vasopresina !#!retentia hidrica

! !
pres coloid-osmotică !
pres coloid osmotică ⇩

 Modificări metabolice în sarcină

Metabolismul hidroelectrolitic

❑ Retenţie sodică 1000mEq

Mecanism retenţie sodică
retenţie excreţie
renină-angiotensină-aldosteron !
filtrare glomerulară !
mineralocorticoizi !
natriureză !
estrogeni !
" progesteron
HPL, prolactina " kinine
ACTH, catecolamine

❑ Natremie scăzută de la 138mEq/l la 136mEq/l

Mecanism scădere natremie
➢ Hemodiluţie
➢ Modificare raport Na intracel/Na extracel "1/3 capital sodic în structura osoasă
restricţia sodică
diureticele

 Modificări metabolice în sarcină

Metabolismul hidroelectrolitic

❑ Retenţie de clor
➢Cloremia scade progresiv paralel cu natremia
➢Cote superioare stării pregravidice în ante şi postpartum

❑ Retenţie de potasiu 300-320mEq

➢70% făt şi anexe
➢Potasemia scade progresiv şi accentuat în trim III
"excitabilitatea musculară(miometrială)!

 Modificări metabolice în sarcină

Metabolismul hidroelectrolitic

❑ Retenţia de calciu 30g

➢28g schelet fetal + 1mg Ca/ g ţesut placentar
➢Calcemia scade la 4,3 mEq/l în luna VIII, apoi creşte uşor
dietă deficitară mobilizare depozite materne
Mecanism: necesar crescut hipocalcemie
⇩ proteinelor plsmatice excitabilitate neuromusculară!

❑ Retenţie de fosfor
➢13g schelet fetal
➢cantitate redusa schelet matern
Mecanisme reglatorii echilibru fosfo – calcic:
PTH calcitonină
tiroxină, glucagon, cortizol, estrogeni

 Modificări metabolice în sarcină

Metabolismul energetic Distribuţie câştig ponderal
Greutate copil 3250-3500g
❑ Câştig ponderal optim 10-12 kg Placentă,membrane,LA 1200-1700g
Cea mai scăzută rată a complicaţiilor sarcinii şi Uter 1250g
naşterii: 12,5-15,5kg Sâni 750-1000g
Thorsdottir, 2002
Volemie 1600g
Edem membre inf 1000-1500g
Ţesut adipos 3000-4000g

❑ Metabolismul bazal + 15-30%

Mecanism
➢Procese de sinteză organică ! (făt,placentă, uter, gl mamare)

➢Suprasolicitarea organelor şi sistemelor

 Modificări metabolice în sarcină

Metabolismul proteic
Necesar proteic crescut
➢Făt
➢Anexe fetale
➢Uter
➢Glande mamare
❑ Retenţie proteică totală 900g
(edificare uter, anexe fetale, gl mamare 150g)

❑ Retenţie azotată zilnică 1-2,5g

(necesar făt la termen 1g/zi)
Mecanism:efect anabolizant al E şi P

 Modificări metabolice în sarcină

Metabolismul glucidic
❑ Glucoza-principalul substrat energetic fetal
❑ Stocuri materne de glicogen şi trigliceride
❑ Glicemia maternă ⇩ cu 10%
❑ Pragul de eliminare a glucozei ⇩(160mg%)
❑ Rezistenta tisulara la insulina ! (E, P, !ac graşi liberi)

 Modificări metabolice în sarcină

Metabolismul lipidic
❑ Transport acizi graşi transplacentar
Lipide totale ! (+400mg%)
❑ Depunere tesut adipos fetal
▪ Trim III Acizi graşi liberi !
❑ Depunere ţesut adipos matern Trigliceride ! (+250-300mg%)
▪ Trim I şi II, lent trim III β lipoproteine ! (x4)
▪ Pliu cutanat abdominal α lipoproteine ⇩
▪ Spate
Fosfolipide ! (35-100%)
▪ 1/3 superioare coapse
Colesterol ! (+20mg%)
LDL-C ! (max S36)
HDL-C ! (max S28)
Mecanism
➢Progesteronul (Trim I şi II) !depozite lipidice
➢Estriolul (trim III) ⇩depozitele lipidice
➢HPL ⇩ depozitele lipidice

 Modificările aparatelor şi sistemelor

Modificări cutanate
❑ Tegumente destinse, lucioase
❑ Stelute vasculare, eritem palmar, varice
Mecanism: distensie vasculara !, flux sanguin !

❑ Transpiratii mai abundente

Mecanism: activitate ! glande sebacee si sudoripare

❑ Hiperpigmentare tegumente, mucoase, nevi, cicatrici

Mecanism:h melanocit stimulator hipofizar (ACTH, glucocorticoizi)
E,P placetari #stimulare melanocie

❑ Vergeturi
Mecanism:supradistensie,colagen slab, corticoizi

❑ Modificări ale pilozităţii

➢ Creşterea părului capului în sarcină
➢ Căderea părului capului 2-4 luni postpartum
➢ Lanugo fin faţă şi torace trim III
Mecanism: nivel crescut androgeni placentari

 Modificările aparatelor şi sistemelor

Sistemul osteoarticular şi Sistemul muscular

❑ Centru de greutate deplasat ❑ Tonusul musculaturii striate !

anterior ❑ Tonusul musculaturii netede⇩
➢ Accentuare lordoză ❑ Suprasolicitare paravertebrali
➢ Cifoză toracală compensatorie şi extensori mb inf
➢ Dureri lombare joase ❑ Extensibilitate !perete
abdominal şi perineu
❑ Mobilitate ! articulaţii bazin ❑ Diastazis drepţi abdominali,
✓ Imbibiţie ligamentară accentuat subombilical,
(relaxina/hiperemie) reversibil postpartum
❑ Hernii ombilicale

 Modificările aparatelor şi sistemelor

Aparatul digestiv
❑ Modificări cantitative şi calitative ale apetitului
❑ Decalcifiere a dinţilor, apariţia frecventă a cariilor
❑ Îngroşare mocoasă şi edem gingival (P, carenţă vit C)
❑ Sialoree diurnă (tulburări neurovegetative)
❑ Stomac:
▪ Motilitate şi tonus gastric ⇩ (P) " timp de golire !
▪ Secreţia acidă şi de pepsină ⇩,secreţia de mucus !
▪ Pirozis S20-S40 (hipotonia cardiei)
❑ Intestin subţire:
▪ Motilitate ⇩" resorbţie !
❑ Intestin gros:
▪ Tranzit ⇩(P) "constipaţie
▪ Resorbţia apă şi Na !(aldosteron, angiotensină II)
❑ Ficat:
▪ Vezică biliară atonă, mărită (P)
▪ Tonus sfincter Oddi ! prima ½ sarcină
▪ Litogeneză favorizată (colesterol !)

 Modificările aparatelor şi sistemelor

Aparatul genito-mamar
Corpul uterin ► susţinere/adăpostire/protejare fat + pregătire expulzie

▪ Mărime: 8/4/2,5cm " 28/24/21cm

▪ Capacitate: 5ml " 4500ml (3600-5700ml)
▪ Greutate: 50 " 1000g (675-1500g)
▪ Grosime perete uterin: 8 mm" 25(S12-S16)
"5-10mm(S40) (presiune în travaliu 60-100mmHg)

Mecanism creştere dimensiuni uterine:

!activă a ţesutului uterin
stimulare hormonala: E,P,steoizi placentari
distensie mecanică
dilatare pasiva fara creşterea tensiunii parietale prin ! elastcitate, !plasticitate, ⇓tonus

 Modificările aparatelor şi sistemelor

Aparatul genito-mamar
Corpul uterin
▪ Formă: piriform " globulos(S5-8)
" sferic(S12-16)
" ovoidal(S16-20)
" cilindric(S20-32-40)
▪ Consistenţă: impastare (Mec: ⇓tonus, !vascularizatie si elasticitate)
renitenta (S20) (Mec:!LA)
▪ Situaţie: FU deasupra simfizei (S12), la CO (S20-24), xifoid (S36), (-)4-6cm (S40)
▪ Direcţie: Ax uterin ant/în acelaşi ax/post de axul pelvian
(Mec: funcţie de tonus perete abd, ligg rotunde şi largi)
Sindr.hipotensiv gravidic Posseiro (Mec: compresie cava în decubit dorsal)
▪ Rotatia: dextrodeviatie
▪ Structură:
▪ Seroasa aderentă la corp, uşor decolabilă la nivelul segmentului inferior
▪ Musculara creşte cu 70% (Mec: hiperplazie şi hipertrofie)
▪ Ţesut conjunctiv şi elastic hipertrofiat
▪ Mucoasa se transformă în caducă (deciduă)
▪ Caduca bazală interuteroplacentară
▪ Caduca ovulară reflectată
▪ Caduca parietală adevărată

 Modificările aparatelor şi sistemelor

Aparatul genito-mamar
Colul uterin
❑ Consistenţă: ramolire
Mecanism: vascularizaţie !, imbibiţie
❑ Dimensiuni: 2/3cm⇨3/5cm
Mecanism: hipertrofie
❑ Situaţie şi direcţie:
▪ ascensionare (trimII)
▪ împins în Douglas (sfârşit trim III)
❑ Orificii:
▪ OE închis primipare/deschis multipare
▪ OI închis
❑ Dop gelatinos
Mecanism: produs secreţie gl cervicale
❑ Structură: 80% ţ conj; 20% fb musculare tonus scazut
Mecanism: progesteronul asigură contenţia

 Modificările aparatelor şi sistemelor

Aparatul genito-mamar
Ovarele
➢ Creştere în dimensiuni
➢ Verticalizare ax longitudinal
➢ Ascensionare deasupra planului strâmtorii sup (L aIV-a)
➢ Corp galben gestaţional
▪ apare sub acţiunea HCG
▪ vital şi activ 10 săpt, persistă 16 săpt
▪ secretă estrogeni, progesteron, relaxină
➢ Ovulaţia încetează
➢ Glande interstiţiale de sarcină
▪ foliculi atrezici înconjuraţi de cel proliferate ale tecii luteinice
▪ Se transformă în corpi hialini neregulaţi
➢ Reacţie deciduală mezenchimală

 Modificările aparatelor şi sistemelor

Aparatul genito-mamar
Trompele uterine

➢Verticalizare ax longitudinal
➢Ascensionare deasupra planului strâmtorii sup (L aIV-a)
➢Alungire
➢Hiperemie
➢Hipertrofie musculară discretă
➢Reacţie deciduală mucoasă tubară

 Modificările aparatelor şi sistemelor

Aparatul genito-mamar
Vaginul si perineul
➢ Extensibilitate !
Mecanism:vascularizaţie! "imbibiţie! " plasticitate!
➢ Grosime pereţi vaginali !
Mecanism:hipertrofie fibre musculare (x4-6);creştere matrice conjunctivă;
îngroşare epiteliu vaginal
➢ Hiperpigmentaţie
Mecanism: hiperemie
➢ Secreţie vaginală !
Mecanism: transudat !;descuamare epitelială !
➢ Frotiu cito-hormonal: indice picnotic <40%; indice eozinofilic<20%;
celule naviculare
➢ pH vaginal: 3,5-3,6
Mecanism: acid lactic din glicogenul epiteliului vaginal

 Modificările aparatelor şi sistemelor

Aparatul genito-mamar
Glanda mamară

➢Creștere de volum
➢Hiperpigmentare
• areolele mamare primare/secundare
• mameloane
➢Tuberculi Montgomery
➢Rețeaua venoasă Haller
➢Colostru la exprimarea mameloanelor

 Modificările aparatelor şi sistemelor

Modificări hematologice
❑ Volumul sanguin !(45-50%)
❑ Volumul plasmatic !(40%) max S32(↑Aldosteron,↑E,↑P,↓F.peptidic natriuretic atrial)
❑ Nr.leucocite (PMN)!(6 000-12 000/mm3; max travaliu:16 000/mm3 )
❑ Volumul eritrocitar !(18-30% supl.Fe -/Fe+) (↑eritropoietina)
❑ Nr. Eritrocite ⇓ (min trim III: 3 700 000/mm3)
❑ Hb ⇓ (11g/100ml)
❑ Nr.reticulocite !(2-6%)
❑ Necesarul de fier !
▪ Necesitati fat 280mg
▪ Fier placentar 450mg
▪ Cresterea volumului eritrocitar 250mg
▪ Pierderi de sange delivrenta (500/1000ml) 250mg
❑ Nr trombocite ⇓(trombocitopoeza !/consumul !!)
❑ Fibrinogen !
❑ F VII,VIII, IX,X ! hipercoagulabilitate
fizologica
❑ Activitate fibrinolitica ⇓

 Modificările aparatelor şi sistemelor

Aparatul cardiovascular
Cord orizontalizat şi rotat anterior
Mecanism: ascensionare diafragm

❑ Volum cardiac crescut:

▪ diametru transversal ! (1cm)
▪ şoc apexian spaţiul IV ic, în afara lmc
Mecanism: hipertrofie miocardică/ umplere diastolică !

❑ Debitul cardiac ! cu 30-50% (5"6,5-8l/min)

▪ Vol sistolic !
▪ Frecventa cardiaca !

 Modificările aparatelor şi sistemelor

Aparatul cardiovascular
❑ Sindrom de hipotensiune de decubit (incidenţă:0,5-11%)
Mecanism: compresie v cava inf $hipotensiune (sincopa)

❑ TA sistolica ⇓(5-10mmHg);
❑ TA diastolica ⇓(10-15mmHg)
Mecanism:teritoriu uteroplacentar cu rezistenta ⇓;PGE2,PGI2 ! "raspuns presor ⇓ la A II

❑ Rezistenta vasculara periferica scade

Mecanism: E ⇓ raspunsul vascular la stimulii presori
P! relaxarea venoasa si retentia lichidiana

 Modificările aparatelor şi sistemelor

Aparatul cardiovascular

❑ Reducerea toleranţei la efort

❑ Fatigabilitate
❑ Dispnee
❑ Auscultatie:
▪ ZI !intensitatea
▪ ZII clivare expiratorie (S30-40)
▪ ZIII in diastola (90%)
▪ ZIV in contractia As, ocazional
❑ ECG: modificari ritm, axa electrica, repolarizare
❑ ECO: As, Vs !; volum de ejectie Vs !

 Modificările aparatelor şi sistemelor

Aparatul respirator
❑ Mucoasa tract respiator: congestionată, hipersecreţie mucus,epistaxis (P)
❑ Diafragm ascensionat cu 4 cm
❑ Bază torace evazată/unghi subcostal 68 º ⇨ 105º
❑ Respiraţie de tip diafragmatic
❑ Frecvenţa resp ! ( +15%)
❑ Debitul resp ! ( + 30-50%)
❑ Capacitatea vitală !uşor ( + 100-200ml)/ct (Vt ! ;PaCO2⇩)
❑ Volumul expirator de rezervă ⇩ (-15%-20%)
❑ Volumul rezidual ⇩ (-20%)
❑ VEMS nemodificat (fcţ căi resp sup normală)
❑ Consumul de oxigen ! (+15-30%)
❑ Pa CO2 ⇩ (27-32mmHg)⇨gradient CO2 fetus/mamă ! ⇨transfer
❑ Hiperventilaţie (P: stimulator central;! sensibilitate centru resp la CO2)
❑ Reducerea difuziunii gazelor (E)
❑ Dispnee (60%-70%)

 Modificările aparatelor şi sistemelor

Aparat renal

❑ Uretere,cavităţi pielocaliceale dilatate (dr >st) (max 20-35 sapt)

“hidronefroza de sarcina”
❑ Rinichi măriţi de volum bilateral
❑ Flux plasmatic renal crescut 20-40%
❑ Filtrare glomerulară creşte cu 15-70%
▪ Creşte volemia şi DC
▪ Cresc aldosteronul prolactina,cortizol, HLP, P
▪ Reducere pres coloid osmotică plasmatică
❑ Scade reabsorbţia tubulară pt glucoză
❑ Proteinuria creşte 250-300mg/24 ore
❑ Excreţie urinară vitamine crescută

MONITORIZAREA GRAVIDEI
ÎN TRAVALIU
 Conduita inţială în sala de naşteri

■ Măsurare TA, AV, G, Î

■ Evaluarea stării generale a gravidei (eventuale
situaţii de urgenţă )
■ recoltarea probelor biologice uzuale
■ Montarea unui cateter venos
■ Examinarea gravidei:
■ palparea abdominală;
■ EX valve, TV+ pelvimetrie internă/ externă
■ auscultaţia cu stetoscop obstetrical a BCF;
■ monitorizarea fetală externă –CTG
■ Diagnosticul de internare

 Diagnosticul de internare
■ Gestație
■ Paritate

■ Vârsta de sarcină

■ Ordinul de mărime

■ Prezentație

■ Varietatea de poziție

■ Starea membranelor

■ Prezența contracțiilor

■ Patologie asociată sarcinii

I G I P sarcină 37 săptămâni, făt viu unic, prezentație pelviană,

SIS, membrane intacte, CUD, Incompatibilitate de Rh cu Ac
absenți

 Pregătirea gravidei pentru travaliu

■ toaletă vulvo-perineală, raderea părului

pubian;
■ clismă evacuatorie;
■ golirea frecventă a vezicii urinare;
■ se recomandă decubit lateral stâng;
■ pregătire psihologică

 Travaliu

■ Monitorizare CUD
■ Monitorizare BCF la 30’ sau 15’ (uneori
CTG continuă )
■ TV la 2 ore pe MI şi la 4 ore pe MR
■ Aprecierea eventualelor distocii de
dinamică sau dilataţie

 PERIOADELE TRAVALIULUI

I.ştergerea şi dilatarea colului

II.expulzia
III.delivrenţa
IV.lăuzia imediată

 Perioada I
ştergerea şi dilataţia colului

■ faza de latenţă (pretravaliu ) până la dilataţia

de 2 cm (debutul fazei active a travaliului);
■ faza activă, de la dilataţie de 2 cm la dilataţie
completă.
■ faza de acceleraţie – până la dilataţie de 4 – 5 cm;
■ faza de pantă maximă – viteza cu care se realizează dilataţie
este maximă şi constantă; între 4 – 5 cm şi 8 cm;
■ faza de deceleraţie – viteza cu care se realizează dilataţia
începe să scadă, mobilul fetal poate începe să abordeze
interiorul bazinului osos;

 Perioada a II-a
expulzia

■ Perioada II a travaliului, expulzia,

începe din momentul când dilatarea colului
este completă şi se încheie în momentul
expulziei fătului.
■ Timpii naşterii: angajare, coborîre,
degajare



 Perioada a III-a
delivrenţa
■ Expulzia placentei
■ Spontană, naturală, dirijată
■ Timp: maxim 30 minute

 Perioada a IV –a
lăuzia imediată
■ Primele 2 ore postpartum
■ TA, AV ,paloare, extremităţi, sângerare,
glob de siguranţă Pinard !!!!!
■ Hemostază în patul placentar (ligaturi vii )
■ Alte surse de sîngerare: resturi, col, vagin,
hematoame



 Conduita obstetricala in expulzie

În sala de nașteri, pe masa obstetricală:

■ toaleta vulvo-vaginală

■ stare generala - puls, TA, temperatură

■ fără suplimentarea analgeziei peridurale (cateter

instalat la 4 cm dilatație)
■dinamica uterină (CUD au intensitatea de 80-120
mmHg, activitatea uterină e de 200-400 unitati
Montevideo)
■- BCF la sfârșitul fiecărei contracții

 Conduita obstetricală în expulzie

■ progresiunea prezentației - distensia perineului
de către craniul fetal
■ operatorul se spală, se îmbracă steril
■ instrumentar pentru asistența nașterii
■ Epiziotomia (profilactică la primipare)-indicații
absolute:
■ Naștere înainte de termen
■ Naștere feți macrosomi
■ Expulzia în OS
■ Expulzia în pelviană
■ Expulzia prelungită

 Conduita obstetricală în expulzie

■ - asistența nașterii craniului

■ - asistența nașterii umerilor
■ - pensarea cordonului ombilical

Epiziotomia, după anestezie locală

Când occiputul ia contact cu simfiza, după rotaţie completă în
OP (a), devine pentru prima dată vizibil la nivelul vulvei, pe
care începe să o destindă (b)

a b
Când occiputul ia punct fix sub simfiză şi începe mişcarea de
deflectare (a), destinde la maxim perineul (b) – momentul
epiziotomiei

a
b
În momentul deflexiunii în OP (a), occiputul este menţinut în
podul palmei stângi, pentru a evita deflexiunea bruscă (b)

a
b
După expulzia craniului, acesta este tracţionat în jos, pentru
degajarea umărului anterior de sub simfiză (a); practic, este
importantă priza corectă pe parietale fetale (b)

a
b
După degajarea umărului anterior, craniul fetal este tracţionat
în sus, pentru degajarea umărului posterior (a); practic, se
menţine priza pe parietalele fetale (b)

a b
TIPURI DE EPIZIOTOMII
 Conduita obstetricală în delivrență

■ Asistența delivrenței
■ sângerarea
■ Retracția uterului
■ Indicațiile extracției manuale ale placentei:
■ durata delivrenței>30 min
■ sângerare>1000 ml
■ sângerare>500 ml cu deteriorare hemodinamică

 Conduita în delivrență
■ controlul manual al cavității uterine:
■ lipsuri cotiledonare,
■ Retenție membrane;
■ sângerare mare;
■ atonie uterină;
■ utere malformate, cicatriciale;
■ placente multilobate/lob succenturiant;
■ multipare;
■ Nașteri multiple;
■ Nașteri înainte de termen.
■ control cu valve
■ sutura soluțiilor de continuitate; epiziorafia
■ perioada IV a travaliului, de consolidare a
hemostazei (2 ore rămâne la SN)

Cardiotocografia
■ permite:
■ înregistrarea frecvenţei cordului fetal
■ constatarea modificărilor inimii fătului
sub influenţa dinamicii uterine
■ metodă de monitorizare fetală indirectă
■ scop ▶ depistarea suferinţei fetale:
■ cronice - în sarcină, întârzierea de

creştere intrauterine
■ acute - în travaliu - asfixie

 Contracţiile uterine

■ Caracteristici:
-dureroase
-involuntare
-globale
-ritmice
-progresive

■ Frecvenţă - ↑
■ Durată - ↑
■ Intensitate - ↑
■ tonus de relaxare -bazal



 În interpretarea cardiotocografiei se
urmăresc 2 elemente principale:

1. modificările frecvenţei bazale a

cordului fetal
2. modificările de scurtă durată a
frecvenţei cordului fetal sub influenţa
contracţiilor uterine (acceleraţii,
deceleraţii)











 Monitorizarea BCF - parametri

■ activitatea bazală
■ variabilitatea
■ activitatea periodică, inclusiv acceleraţii şi
deceleraţii

 Monitorizarea BCF - activitatea

bazală

■ Definiţii: - frecvenţa cordului fetal timp de 10 min

(nu există modificări)
- frecvenţa cordului fetal între 2
modificări de scurtă durată
■ Normal: 120 – 160 bpm la termen

Aspecte anormale:
■ tahicardia
■ bradicardia (≠ de cea din deceleraţii)
■ aspect sinusoidal

 Monitorizarea BCF - variabilitatea

■ reflectă echilibrul dinamic al

sistemelor simpatic / parasimpatic în
cadrul răspunsului fetal la stress-ul de
travaliu
■ pe termen scurt (“bătaie cu bătaie”)

Modificările de scurtă durată a

frecvenţei cordului fetal sub influenţa
contracţiilor uterine:

■ creşteri – acceleraţii
■ scăderi – deceleraţii
■ survin periodic/sporadic
■ persistenţa lor - modificarea frecvenţei
bazale a cordului fetal bradicardie/
tahicardie

 Acceleraţiile:

■ Sporadice: - reacţii normale ale

sistemului cardiovascular fetal
■ Periodice: - legate de contracţia uterină
(excitaţie simpatică)
-asociate MAF
- rar izolate
- asociate cu deceleraţii

 Factori ce influenţează prezenţa/
absenţa acceleraţiilor pe trasee CTG:

■ mişcările fetale
■ vârsta sarcinii < 28 săpt - acceleraţii absente în 40%
28–32 săpt -acceleraţii absente în 16%
> 32 săpt -absenţa lor - excepţională
■ somnul fetal, hipoglicemia, tutunul, unele
medicamente.

 ASPECTE PRACTICE
Traseu normal (starea de bine fetală):

■ frecvenţa cordului fetal 120 – 160 bătăi/min

■ oscilaţiile peste 5 bătăi/min, repetate de 2
ori/min
■ acceleraţii cu peste 15 bătăi/min cel puţin 15
sec, repetate de cel puţin 2 ori pe o durată
de 20 min

 PARTOGRAMA

■ Reprezintă redarea grafică a evoluției

dinamice a travaliului

■ este indicată în urmărirea oricărei

nașteri

 ■ Durata travaliului
■ Mersul dilatației în centimetri
■ Progresiunea prezentației în raport cu timpii nașterii
■ Contracții uterine: durata, interval, intensitate
■ L.A. : clar, galben, hemoragic, verde
■ MRS sau MRA
■ BCF
■ TU-de bază
■ Medicație administrată: moment, doze, mod de
administrare
■ Sediul și intensitatea durerii - anestezia

EXEMPLU DE PARTOGRAMA
LĂUZIA FIZIOLOGICĂ
LACTAŢIA

Catedra de Obstetrică Ginecologie

Spitalul Universitar de Urgenţă Elias

 DEFINITIE

perioada în care se produce retrocedarea modificărilor

generale şi locale induse de starea de gestaţie cu revenirea
la starea morfofiziologică pregestaţională.

La sfârşitul lăuziei este posibilă reluarea unui nou ciclu

gestaţional.

 LÃUZIA
FIZIOLOGICÃ

IMEDIATÃ PROPRIU-ZISÃ TARDIVÃ

0-24 ORE 1-10 ZILE 10-42 ZILE
 Modificări în cursul lăuziei

➢aparat genito-mamar

➢sistemice



 Modificări aparat genito-mamar

➢uter
➢col
➢vagin
➢endometru
➢plaga placentară
➢lohii
➢sâni

 Modificări sistemice

➢cardiovasculare
➢respiratorii
➢renale
➢digestive
➢hematologice
➢metabolice
➢endocrine



 Perioadele naşterii

➢Periodul I: ştergerea şi dilataţia colului

➢Periodul II: expulzia fătului

➢Periodul III: expulzia placentei

➢Periodul IV: consolidarea hemostazei

 Periodul IV

➢primele 2 ore postpartum

➢consolidarea hemostazei
➢ligaturi vii
➢hipercoagulabilitate
➢Parametri:sângerare , TA, AV, glob de
siguranţă Pinard

 Lăuzia imediată (24 ore )

➢Parametri: TA, AV, diureza, temperatură, uter,
lohii
➢uter: -FU la nivelul ombilicului (17-18 cm)
-grosime pereţi 4-5cm
-consistenţă fermă
➢lohii sanguinolente

 Involuţia ap.genital

➢modificări histologice –autoliza proteinelor

intracelulare➔scăderea dimensiunilor şi nu a
numărului de celule

➢diminuarea vascularizaţiei (procese de

endarterită/hialinizare )

➢dispariţia imbibiţiei de sarcină

 Involuţia uterului

➢înălţimea scade cu 1,5-2 cm/zi

➢Z6-7 (1/2 dist.pubo-ombilicală)!Z10-12 (organ

pelvin)➔S5-6 (normal )

➢greutate: 1000g (la naştere) !500g (7 zile ) ➔

<100g (săpt 5-6 )

 Col, vagin, vulva

➢col :permeabil larg la index (Z2 )!închis

(Z15 )
➢vagin: dimensiuni aprox.pregestaţional
(ex.Kegel )
➢vulvă: inel himenal!carunculi
mirtiformi

 Sâni

➢ secreţie colostru
➢ secreţie lactată
➢ “furia laptelui”



 Modificările endometrului

➢ faza de regresie (Z4-5): prezenţa funduri de

sac glandulare
➢ faza de cicatrizare(Z12-25): acoperirea
supraf. denudate- celule provenite din glande /
str.bazalei glandulare
➢ faza de proliferare (Z25-42): F.hormonală
(estrogenică )➔asp.faza proliferativă
➢ faza de reluare a CM

 Reluarea CM
➢nu alăptează: - reapariţia menstrelor
aprox.55-60 zile (20-120 zile)
-ovulaţia la aprox.4-6 săpt.postpartum
➢alăptează:-reapariţia menstrelor şi a
ovulaţiei depinde de:durata şi frecvenţa
alăptării
➢PRL" ➔inhibarea pulsurilor de GnRH

 Plaga placentară
➢ eliminarea placentei –ruperea vilozităţilor
crampon şi clivarea caducei
➢ ø 7-8 cm (după naştere)➔ø 3-4 cm (2 săpt)
➢ drenaj : frecvent vv.ovariene
➢ vase mari !contracţia stratului plexiform!
tromboze!fibroză
➢ refacerea endometrului: alunecare din zonele
vecine/proliferare bazalei denudate

 Lohiile

➢Definiţie: scurgeri vaginale, apar după

naştere, îşi schimbă aspectul şi scad
cantitativ de la o zi la alta
➢50g➔15-20g/zi
➢nu conţin cheaguri !
➢Se urmăresc: cantitate, culoare, miros
➢ cantitatea " prin reflex utero-mamar



 Lohiile
➢ Rubra (Z2-3): sânge necoagulat, ţesut
histolizat, plasmă extravazată
➢ Fusca (Z3-5) :brun deschis, miros fad, plasmă,
sânge #, ţesut histolizat
➢ Flava (!Z14-15) :galben cremos, eritrocite,
leucocite, mucus cervical, microorganisme
➢ Alba (!Z42): albicioase, cel deciduale
degenerate, leucocite, mucus



 Aparat cardiovascular
➢-pierderi: 500ml/naştere vaginală,
1000ml/cezariană
➢autotransfuzie 500-750 ml –contracţia
uterului
➢DC, PVC, volum sanguin " postpartum
imediat➔normal Z7
➢bradicardie ➔normal Z2-3



 Aparat respirator
➢modif. dispar în Z3-4
➢coboară diafragmul (ascensionat la termen
cu 4 cm)
➢#progesteron ➔# hiperventilaţiei (Pg
stimulează centrii
respiratori➔hiperventilaţie, uşoară alcaloză
repiratorie, pH=7,40 )



 Aparat renal
➢poliurie Z2-3
➢resorbţia edemelor
➢hipotonie ureterală ➔normal săpt 6-8
(dispare efectul progesteronului )
➢vezica urinară: capacitate crescută şi
insensibilitate la pres.urinară ➔normal
Z2-3

 Aparat digestiv

➢ apetit normal
➢ hipotonie intestinală ➔normal prin dispariţia
efectului progesteronului(+/- laxative )
➢ hemoroizi : apar/exacerbaţi de naştere (în
sarcină:# întoarcerea venoasă, "presiunea
VCI, compresia uterului gravid pe vasele mari )
➢ regim hipercaloric/hiperproteic (alăptare )

 Modificări hematologice

➢Hb/Ht : const/# funcţie de pierderile la

naştere
➢leucocitoză :granulocitoză, limfopenie,
eozinopenie➔normal Z7 (pot atinge valori
până la 30 000/ml )
➢PLT " după naştere ➔normal Z7
➢fibrinogen # lent ➔normal 3-4 săpt.

 Modificări hormonale

➢# estrogeni, progesteron

➢" prolactina, ocitocina



 Supravegherea lăuzei (I)

➢TA, AV, diureza, temperatura

➢involuţia uterină (1,5-2 cm/zi )
➢lohii:cantitate, aspect, culoare, miros
➢fucţia vezicală (prima micţiune în primele 4
ore postpartum), tranzitul intestinal (se
reia la 36-48 ore postpartum)
➢cicatrizarea plăgii perineale

 Supravegherea lăuzei (II)

➢instalarea lactaţiei
➢toaleta perineală/sâni
➢mobilizare precoce (# incidenţa
accidentelor tromboembolice,
complicaţiilor urinare, constipaţia)
➢dieta hipercalorică/hiperproteică (alăptare)

 Mamogeneza (I)

➢dezvoltarea glandei mamare în

vederea alăptării
➢" parenchimul mamar, sistemul alveolar,
vascularizaţia şi debitul sangvin (L4-5 )
➢modif.gravidice: pigmentarea areolei
tuberculii Montgomery
reţea venoasă Haller








 Mamogeneza (II)

➢ PRL, GH acţiune directă pe epiteliul glandei

➢ HH. Ovarieni - f.cinetică
- f.colostrogenă
Faza cinetică:sub influenţa estrogenilor
(EE)!dezvoltarea sistemului canalelor galactofore
Faza colostrogenă:sub influenţa progesteronului
(Pg)!dezvoltarea acinilor glandulari
➢ alţi HH: HLP, tiroidieni, corticosteroizi, insulina
➢ PRL, GH acţionează chiar în lipsa HH.ovarieni, dar NU
invers






 Lactogeneza (I)
➢declanşare a lactaţiei

➢mecanisme: nervos
neuroendocrin





LACTOGENEZA

până la sfârşitul sarcinii sânul creşte în

greutate cu 400g şi secretă 600ml lapte/24h
ENDOCRINOLOGIA LACTAŢIEI

Prolactina: hormon – cheie

iniţial EE şi Pg cresc nr. receptorilor de PRL

din sân, apoi inhibă formarea lor

după naştere PRL induce sinteza ulterioară de

receptori de PRL

 ENDOCRINOLOGIA LACTAŢIEI

în ziua 4-5 postpartum EE şi Pg ajung la nivelul

postmenstrual

imediat postpartum PRL scade la nivele inferioare

celor din sarcină, dar creşte după fiecare supt

(McNeilly 1983)

GALACTOPOIEZA

! întreţinerea lactaţiei

! excreţia laptelui

 GALACTOPOIEZA

⇨ factor principal: reflexul de supt (RS)

⇨ RS: eliberează PRL, ACTH, GH, oxitocină (OXT)

(McNeilly, 1983)
⇨ dependent de : ţipătul copilului, stress, spaimă, efectul optic
▪ prima descărcare determinată de efectul vizual sau auditiv
▪ a doua descărcare de oxitocină: determinată de atingerea sânului

✗ PRL determină # FSH, LH prin PIF hipotalamic

impiedică restabilirea CM

 Oxitocina (OXT)

" nonapeptid (diferă de ADH prin 2 aa)

" stimulează:
# contracţia miometrului
# contracţia cel.mioepiteliale ➔ ejecţia laptelui

! celulele mioepiteliale sunt de 10-20 ori mai

sensibile la oxitocină decât miometrul

 Secreţia lactată

➢emulsie de grăsimi în sol. zaharată de

albuminos
➢valoare calorică mică (100g=60 cal),
valoare energetică mare

➢lactaţia posibilă din S16 !

 Secreţia lactată

➢colostru: minerale şi proteine

puţine glucide şi lipide
IgA
persistă 4 zile

 Secreţia lactată

" laptele de tranziţie:

#la 30-40h;
#lactoză

" laptele matur:

#proteine (alfa-lactalbumin, beta-lactoglobulin,
cazeină)
#IL-6 (Saito 1991)
#PRL (Yuen, 1988)
#EGF (Koldowsky 1991)
#Fe

BREASTFEVER – FURIA LAPTELUI

" la 3-5 zile după naştere

" aprox.13% lăuze
" stază venoasă cu edem
" angorjare
" sâni măriţi, fermi, dureroşi la palpare
" febră 37,8 - 390C, cu alterarea stării generale

 BREASTFEVER – FURIA LAPTELUI

➔ Dg diferenţial: febra de etiologie infecţioasă

➔ Tratament:
➲ susţinerea sânilor
➲ comprese cu gheaţă
➲ analgezice
➲ golirea mecanică a sânilor

CONTRAINDICAŢIILE ALĂPTĂRII

$ alcoolism matern
$ toxicomanie
$ tuberculoză activă
$ infecţie HIV
$ infecţie cu CMV
$ hepatită virală tip B
$ tratament pentru cancer de sân

 PATOLOGIA SÂNULUI ÎN
LACTAŢIE

Conf.Dr. Aida Petca

SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENŢĂ ELIAS

 BREASTFEVER – FURIA LAPTELUI

la 3-5 zile după naştere

stază venoasă cu edem
angorjare
sâni măriţi, fermi, dureroşi la palpare
febră 37,8 - 390C, cu alterarea stării generale
🢚
🢚
🢚
🢚
🢚

 BREASTFEVER – FURIA LAPTELUI

Dg diferenţial: febra de etiologie infecţioasă

Tratament:
susţinerea sânilor
comprese cu gheaţă
analgezice
golirea mecanică a sânilor
🡺
🡺

 RAGADELE

8 soluţie de continuitate la nivelul mamelonului /areolei

8 factori favorizanţi:

✔poziţia incorectă a copilului la sân

✔prelungirea suptului
✔aplicaţia de soluţii antiseptice locale (alcoolice)
✔igiena excesivă sau deficitară
✔blondele!

 RAGADELE
Tratament curativ:

▪ evitarea contactului cu lenjeria aspră

▪ evitarea expunerii mamelonului la mediu
umed
▪ repausul sânului când apare hiperemia locală
sau durerea la supt
▪ NU ablactare!

 INFLAMAŢIILE ACUTE

Infecţiile nesupurate: 10-12%

Apar târziu în lăuzie sau în perioada de ablactare

ragade – infectare – difuziune limfatică sau

canaliculară
autoinfectare
infectare exogenă
🗶
🗶

 INFLAMAŢIILE ACUTE
Factori determinanţi
Stafilococ coagulazo-pozitiv
Stafilococ alb
Stafilococ auriu
E. Coli
Proteus
Streptococ, enterococ
B.Koch, gonococ (rar)
🞭

 INFLAMAŢIILE ACUTE
Sursă:

; nasul şi faringele nou-născutului

; maternă
; floră de spital
🞭

 INFLAMAŢIILE ACUTE
Factori favorizanţi
Imunodepresia din lehuzie
Predispoziţia locală (deficit de antimucină , alterarea
funcţiilor limfocitare)
Primiparitatea (mameloane nepregătite, lipsa de
experienţă, lactaţie tardivă)
Leziuni mamelonare şi areolare (tehnică incorectă)
Anotimp călduros / rece şi umed
Angorjarea fiziologică, incorect remediată
Hipogalactie (supt traumatic)
Galactocelul, mastitele
Diabet, obezitate, subnutriţie, anemii severe, avitaminoze
Femei blonde, cu pielea fină şi albă !!!
🞭

 INFLAMAŢIILE ACUTE

Mecanism :

a Poarta de intrare canaliculară – alterare epiteliu –

infiltrat leucocitar în ţesutul conjunctiv subiacent –
abces cloazonat cu lapte coagulat – mediu de cultură
pentru microbi

 INFLAMAŢIILE ACUTE

Mecanism :

a Poarta de intrare limfatică (leziune mamelonară

sau areolară ) – microabcese pericanaliculare –
intracanaliculare – drenaj sau fistulizare

a Contiguitate (eczeme, dermatoze, piodermită,

intertrigo al şanţului submamar)

 INFLAMAŢIILE ACUTE

• Infecţie certă:

Leucocite 106 /ml

Bacteriemie 103 /ml

 INFLAMAŢIILE ACUTE

Forme clinice:

✦ paramastitele
✦ mastita acută

 PARAMASTITELE

aInfecţie localizată (tegument, ţesut subcutanat)

aPropagare de la o leziune mamelonară sau
alveolară
aClinic: debut brusc, febră 39-40, frison, astenie,
senzaţie de tensiune şi arsură, durere locală
accentuată de mişcare

 PARAMASTITELE

a Local: edem, treneuri roşiatice în cadran sup.-ext.

cu prelungire axilară
a La palpare – sân dureros
a Adenopatie axilară dureroasă

Vindecare, cu reluarea lactaţiei în 24-48h

Supuraţie
Recidivă
🡪
🡪
🡪

 PARAMASTITELE

Patognomonic: picături de puroi la stoarcerea

mameloanelor (semnul lui Budin)

Evoluţie:
Vindecare
Mastită abcedată
🡪
🡪

 MASTITA ACUTĂ

Infecţie parenchimatoasă a glandei mamare

⇨ 1 lob / toată glanda / ambii sâni

⇨2% lăuze
⇨de obicei spre săptămâna 3-4 de lactaţie
⇨aproape exclusiv unilaterală
🗶

 MASTITA ACUTĂ

Etiologie:

; Cel mai frecvent: Staphylococcus aureus (40%)

; Stafilococi coagulazo-negativi
; Streptococcus viridans
; Streptococ de grup B

 MASTITA ACUTĂ

Sursă: nasul şi faringele nou-născutului

Cale de pătrundere: fisurile mamelonare
Clinic: chiar sd. de şoc toxic
Uneori epidemii cu MRSA
Contaminare NN prin mâinile personalului purtător

 MASTITA ACUTĂ

⇨ precedată de angorjare, frison,febră,

tahicardie, cefalee, astenie
⇨ sân asimetric, roşu, indurat, dureros
⇨ fisuri, escoriaţii, ragade
⇨ semn Budin prezent

 MASTITA ACUTĂ

• Nesupurată:

durere locală, eritem, edem

împăstare pe o zonă de 3-4 cm
adenopatie axilară
creştere asimetrică de volum

 MASTITA ACUTĂ
• Supurată

febră oscilantă sau în platou înalt

sân mărit, dureros (pulsatil)
tegumente lucioase, edemaţiate, roşu-violacee
formaţiune fluctuentă, bine conturată, cu traiect
fistulos
🡪
🡪
🡪
🡪

 MASTITA ACUTĂ

10% din cazurile de mastită

abces mamar
🞭

 MASTITA ACUTĂ
Dg paraclinic:
ex. hematologice de rutină
cultură, antibiogramă, ex. histopatologic din
lapte sau puroi
mamografie
echografie (2D, 3D, Doppler)
RMN, CT: costul nu justifică informaţiile
suplimentare!!!
🢚
🢚
🢚
🢚
🢚

 MASTITA ACUTĂ

Complicaţii:

cronicizare
sechele inflamatorii
sechele operatorii
deformaţii inestetice
🢩
🢩
🢩
🢩

 MASTITA ACUTĂ

Consecinţe pentru copil:

ablactare precoce
contaminare
piodermită
toxiinfecţie digestivă
bronhopneumonie de aspiraţie
🢚
🢚

 MASTITA ACUTĂ
Tratament profilactic:

dezinfecţie şi badijonaj mamelon / areolă cu

produs emolient, alcalin
tehnică de alăptare corectă
alternarea sânilor pentru supt
golirea completă a sânului la fiecare supt
evitarea mulgerii manuale
combaterea surselor de infecţie din mediu
ablactare profilactică în antecedente de mastită sau
limfangită
🗶
🗶
🗶
🗶
🗶
🗶
🗶

 MASTITA ACUTĂ
Tratament curativ:

♦ în limfangită: Ab (oxacilină, cefalosporină),

antipiretice,antalgice, comprese antiseptice, pungă
cu gheaţă, evacuare mecanică a sânului, reluarea
alăptării după vindecare
♦ în mastita nesupurată: idem min.10 zile, căldură
locală pentru colectare şi maturarea abcesului,
apoi cură chirurgicală
♦ în mastita supurată: Ab, incizie, debridare, drenaj