GESTIUNEA RISCURILOR IN

OPERATIUNILE DE EXPORT-
IMPORT

1) RISCUL- DEFINITII
2) TIPOLOGIA RISCURILOR IN COMERTUL
EXTERIOR
3) MANAGEMENTUL RISCULUI IN OPERATIUNILE
DE EXPORT-IMPORT
 RISCUL: DEFINITII

• „ Prin risc se înţelege expunerea la un viitor incert “

• posibilitatea de a întâmpina un pericol sau de a suferi o pierdere”

• un pericol în viitor, care se poate întâmpla, ducând la pierdere sau pagubă

Clasificarea riscurilor legate de operatiile de export-import

3. Etapa după 4. Etapa dintre

1. Etapa de cercetare livrarea
a pietelor externe: 2. Etapa dintre primirea momentul
comenzii si livrarea marfurilor: incheierii
• Riscurile de marfurilor: • Riscul de contractului si cel
prospectare neplată al platii:
Riscurile economice/de
productie • Riscul valutar.
Riscurile politice • Riscul de pret
Riscurile comerciale
Riscurile de
neexecutare a
contractului de vanzare-
cumparare
 1. RISCURI SPECIFICE EXPORTULUI
Etapa de cercetare a pietelor externe

• firmele investesc importante resurse

financiare şi umane în activităţile
Riscul de
specifice cercetării pieţelor externe,
prospectare
fără a avea siguranţa recuperării
fondurilor investite;
2. RISCURI SPECIFICE EXPORTURILOR
Etapa dintre primirea comenzii si livrarea marfurilor:
• creşterea costurilor de producţie (o creştere a preţului la materii prime, materiale
Riscul economic
sau o creştere a cheltuielilor de producţie);

• schimbarea bruscă a procedeelor de fabricare datorită evoluţiei rapide a

Riscul tehnologic
progresului tehnic şi conduc la uzura morală a unor echipamente existente.

• vânzătorul este expus unor pierderi cauzate de evenimente politice, catastrofe

Riscul politic
naturale produse în ţara cumpărătorului;

• provine din relaţiile cu partenerii de schimburi comerciale şi are drept efecte (

Riscul comercial consecinţe) nerealizarea nivelurilor cifrei de afaceri ( volumul veniturilor din vânzări
) şi ale cheltuielilor ( costurilor ) pentru producerea bunurilor ce vor fi vândute.

• se raportează direct la executarea obligaţiilor asumate de părţi prin contract,

Riscul de neexecutare a
putând fi vorba de totala neexecutare sau executarea necorespunzătoare a
contractului de vânzare
contractului (obligaţiile de livrare, respectiv plată)
 3. RISCURI SPECIFICE EXPORTURILOR
Etapa după livrarea marfurilor- încasarea contravalorii
mărfurilor
• apare ca urmare a neconcordanţei în timp a naşterii
obligaţiei de plată şi executării acestei obligaţii.
• este deosebit de important în cazul vânzărilor pe
credit atunci când între momentul executării
obligaţiei vânzătorului (livrarea mărfii) şi cel al
executării obligaţiei cumpărătorului (efectuarea
plăţii) se scurge o perioadă mai mare de timp.
Riscul de neplată • CAUZE:
• politice” (restricţii privind transferul de valută)
• „naturale” (evenimente de tipul forţei majore)
• „economice” (aprecierea masivă a monedei de plată
etc.)
• „comerciale” (imposibilitatea de plată a debitorului
determinată de lipsă de lichidităţi sau
insolvabilitate).
4. RISCURI SPECIFICE EXPORTURILOR
Etapa dintre momentul incheierii contractului si cel al platii:

• se referă la efectele pe care le are asupra

echilibrului contractual variaţia preţului de piaţă la
marfa care face obiectul contractului între momentul
acordului de voinţă şi momentul executării obligaţiei
Riscul de preț de livrare.
• riscul este cu atât mai important cu cât între
încheierea contractului şi efectuarea livrării se
scurge o perioadă mai mare de timp

• posibilitatea impactului negativ al mişcării cursului

de schimb asupra tranzacţiei de comerţ exterior.
Riscul valutar • riscul este cu atât mai important cu cât perioada
dintre cele două momente este mai mare.
 Tehnicile preventive

• Informarea extinsa ex-ante

• Redactarea judicioasa a tuturor clauzelor contractuale

Managementul Tehnicile de asigurare si garantare

riscului in • Transferul riscurilor asupra unor institutii

specializate/societati de asigurari (polita de asigurare)

operatiunile de • Apelarea la anumite tehnici speciale de finantare (ex.:

factoringul, forfetarea)

export-import • Practica garantarii bancare (scrisoarea de garantie

bancara)

Tehnicile de acoperire (hedging)

• Operatiunile realizate pe pietele la termen sau pe

contractele cu optiuni.
 1. TEHNICILE PREVENTIVE

• se bazează pe o informare extinsă ex ante asupra condiţiilor în care se încheie şi urmează să se

deruleze tranzacţia. Informaţii privind riscul de ţară (ratingul ţării partenere)
Ex. informaţii referitoare la conjunctura în care se realizează contractul (pieţele de bunuri şi servicii,
valutare, etc)
• In această categorie trebuie incluse tehnicile de redactare judicioasă a contractului cu inserarea
clauzelor care să acopere complet interesele părţii respective, inclusiv cu clauzele asiguratorii privind
riscul.
 2. TEHNICILE DE ASIGURARE (1)

• transferul riscului asupra unor instituţii specializate, casele de asigurări, prin încheierea unor poliţe de
asigurare.
• In eventualitatea producerii riscului asigurat, cel care face asigurare urmează a fi despăgubit pentru
pagubele suferite.
• Tehnicile de asigurare sunt utilizate pentru riscurile care sunt cauzate de factori externi a căror
producere este imprevizibilă, dar pentru care probabilitatea de apariţie este în general cunoscută (serii
statistice).
2. TEHNICILE DE ASIGURARE (2)

• În aceeaşi categorie - transferul riscurilor asupra unor terţi - pot fi incluse şi unele
tehnici de plată şi finanţare (factoringul, forfetarea) dar mai ales practica garantării
bancare (scrisoarea de garanţie).
3. TEHNICILE DE ACOPERIRE (HEDGING)

• operaţiuni realizate pe pieţele la termen (forward, futures) sau pe contracte cu opţiuni.

• Prin hedging se acoperă riscul conjunctural determinat de modificarea variabilelor
pieţei (preţ, curs valutar, dobândă) între momentul încheierii contractului şi momentul
executării acestuia.
• Principiul acoperirii prin operaţiuni la termen constă în luarea unei poziţii egale şi opuse
pe piaţa forward sau futures în raport cu poziţia pe care operatorul o are pe activul fizic.
 RISCUL IN ASIGURARI

1. DEFINITIE:
Un eveniment (sau un complex de evenimente) incert, posibil si viitor, la care sunt expuse bunurile, patrimoniul,
sanatatea, integritatea fizica sau viata unei persoane.

2. CRITERII pentru a fi considerat RISC ASIGURABIL:

• posibil si inevitabil
• independent de vointa asiguratului
• aleator si imprevizibil
• calculabil/determinabil probabilistic
• suportabil dpdv financiar ca marime si frecventa de catre asigurator
• compensatoriu
• contractual si compatibil cu reglementarile legale in vigoare.

Company Logo
 ASIGURAREA:
1. DEFINITIE:
Se bazeaza pe o relatie contractuala intre posesorul bunului (asigurat) si o companie de asigurari (asigurator), prin care
asiguratul transfera anumite riscuri asupra asiguratorului, platindu-i acestuia o suma de bani (prima de asigurare), urmand
ca, in cazul producerii daunelor, asiguratorul sa il despagubeasca pe asigurat (valoarea asigurata) conform conditiilor
stabilite in contract (polita de asigurare).

2. PARTILE UNUI CONTRACT DE ASIGURARE:

• Asiguratorul (engl. insurer)
• Asiguratul (engl. insured)
• Alti participanti la operatiunea de asigurare: brokerul de asigurari, agentul de asigurari, curtierul de
asigurare maritima, expertul in accidente, comisionarul de avarie.

3. TRANSFERUL RISCURILOR PRIN ASIGURARE se realizeaza pentru:

• Bunurile aflate in procesul livrarii (asigurarea marfurilor)
• Obligatia de plata (asigurarea creditelor).

Company Logo
Tipologia asigurarilor in traficul international:

1. ASIGURAREA MARFURILOR IN TRAFICUL INTERNATIONAL

• POLITA CARGO

2. Asigurarea raspunderii transportatorului pentru marfurile transportate

• Polita CMR

3. Asigurarea mijlocului de transport

• Polita CASCO
• Polita de asigurare pentru riscuri speciale

4. Asigurarea de raspundere civila a detinatorilor de mijloace de transport

• Polita RCA

5. Asigurarea pasagerilor, asigurarea de accidente a persoanelor legal transportate in autovehicul.

RISCURILE LEGATE DE CIRCULATIA INTERNATIONALA A MARFURILOR:

1. RISCURILE NORMALE sau COMUNE (orice mod de transport):

• Riscurile legate de manipulare, depozitare, arimare
• Pagubele produse de apa
• Contaminarea marfurilor
• Incendiile, exploziile etc.
• Riscurile de razboi, revolte, miscari populare, conflicte politice/sociale
• Furtul
• Frauda

2. RISCURILE SPECIFICE:
• Riscurile care tin de diferitele moduri de transport
• Riscurile care tin de natura marfii.
 CLASIFICAREA RISCURILOR DPDV AL INDUSTRIEI ASIGURARILOR:

1. RISCURILE GENERALE (acoperite):

- riscurile care au o frecventa de aparitie bine cunoscuta de asiguratori
• “Pericolele marii” (coliziunea, incendiul, esuarea, furtuna, trasnetul, naufragiul, rasturnarea,
furtul etc.)

2. RISCURILE SPECIALE (acoperite):

- riscurile care se asigura separat, contra platii unei prime de asigurare suplimentare
• Riscurile care tin de natura bunului asigurat
• Riscurile cu caracter socio-politic

3. RISCURILE EXCLUSE (neacoperite):

- riscurile care nu sunt acceptate de asiguratori, deoarece pot fi evitate si nu indeplinesc conditiile de
asigurabilitate
• Riscurile cauzate de culpa asiguratului/beneficiarului sau a carausului
• Riscurile rezultate din viciul marfii, defectiuni de ambalare etc.
• Riscurile rezultate din factori naturali (uscarea, evaporarea etc.).
• PIERDEREA (engl. loss) sau AVARIA (engl. average) bunului asigurat:
• Loss = pierdere (totala sau partiala)
• Average = pierdere partiala (comuna/generala sau particulara)

1. PIERDEREA TOTALA (engl. total loss)

2. PIERDEREA PARTIALA (engl. partial loss)

1. AVARIA COMUNA/GENERALA (engl. general average)

2. AVARIA PARTICULARA (engl. particular average)
1. PIERDEREA TOTALA (engl. total loss):
- Pierderea sau distrugerea completa (totala) a bunului asigurat sau vatamarea integritatii fizico-chimice a
acestuia, pana la situatia de a nu mai face parte din categoria de bunuri de care apartine
- Pierderea totala poate fi:
• REALA (engl. actual) – marfuri distruse iremediabil sau disparute complet si definitiv
• PREZUMATA (engl. constructive) – pierdere atat de grava incat eventuala restaurare a bunului ar fi mai
costisitoare decat abandonarea lui.

2. PIERDEREA PARTIALA (engl. partial loss/average):

- Pierderea sau deteriorarea unei parti din incarcatura sau nava in timpul transportului sau orice pierdere
care este mai redusa decat pierderea totala
- Pierderea partiala (avaria) poate fi:
• PARTICULARA (engl. particular) – pierdere suportata doar de proprietarul bunurilor pierdute sau
deteriorate
• COMUNA/GENERALA (engl. general) – pierdere suportata in comun de toti proprietarii bunurilor aflate in
calatorie pe mare (inclusiv armatorul).
1. AVARIA PARTICULARA (engl. particular average):
- Pierderea partiala a unui bun asigurat cauzata de un risc care a fost acoperit prin asigurare
(evenimente/accidente majore ce survin in timpul transportului si afecteaza mijlocul de transport sau
marfa respectiva, sau survin in timpul diferitelor manipulari sau stationari)
- Paguba este suportata exclusiv de proprietarul bunului avariat sau de asiguratorii acestuia.

2. AVARIA COMUNA (engl. general average):

- Pierderea rezultata in urma unei decizii constiente a capitanului vasului de a sacrifica o parte din marfa
(engl. jettison) pentru a salva nava dintr-o situatie dificila sau de a face cheltuieli exceptionale pentru a
salva incarcatura
- Cheltuielile si sacrificiile astfel angajate sunt repartizate intre armator si proprietarul incarcaturii (sau
asiguratorii acestuia)
- Avaria comuna este exceptionala si nu exista decat in transportul maritim si fluvial.
Principiile asigurarii:
• Principiul compensarii (engl. Compensation)
• Principiul maximei bune credinte (engl. Utmost Good Faith / lat. Uberrima Fides)
• Principiul subrogarii (engl. Subrogation).
ASIGURAREA MARFURILOR IN TRAFICUL INTERNATIONAL (II)

• Conform INCOTERMS, in traficul international, marfa circula pe riscul

exportatorului (DAP, DAT, DDP) sau importatorului (EXW, FCA, FAS, FOB, CFR,
CPT).

• In conditiile CIF si CIP, exportatorul este obligat sa asigure marfurile, dar

acestea circula in traficul international pe riscul importatorului.
Noile conditii de asigurare

1. Conditia “A” :
- Cea mai cuprinzatoare conditie de asigurare
- Acopera toate riscurile de pierdere si avarie a bunului
asigurat, cu exceptia excluderilor (excluderile sunt
valabile si pentru “B” si “C”)
- Cea mai mare prima de asigurare.
Conditia “B”
- Acopera un numar mai mic de riscuri mentionate expres, respectiv
pierderile/avariile la care sunt supuse bunurile asigurate pe timpul transportului,
cauzate de:
• incendiu sau explozie
• esuarea, scufundarea sau rasturnarea navei/ambarcatiunii
• rasturnarea, deraierea sau prabusirea mijlocului de transport terestru
• coliziunea mijlocului de transport cu un obiect exterior
• descarcarea marfii intr-un port de refugiu
• sacrificul in avaria comuna
• aruncarea marfii peste bord
• luarea marfii de valuri peste bord
• intrarea apei de mare/lac/rau in nava/ambarcatiune/mijloc de
transport/container/loc de depozitare
• dauna totala a unui colet pierdut peste bord sau cazut in timpul
incarcarii/descarcarii pe/de pe nava/ambarcatiune/alt mijloc de transport
• cutremur de pamant, eruptie vulcanica sau trasnet
• prabusirea podurilor, cladirilor sau tunelelor (clauza facultativa)
• caderi de arbori, ruperi de diguri, baraje si conducte de apa (clauza facultativa)
• avalanse, inundatii, cicloane (clauza facultativa).
- Prima de asigurare este mai mica decat la conditia “A”.
Conditia “C”
- Acopera un numar mai mic de riscuri decat conditia “B”, respectiv
pierderile/avariile la care sunt supuse bunurile asigurate pe timpul transportului,
cauzate de:
• incendiu sau explozie
• esuarea, scufundarea sau rasturnarea navei/ambarcatiunii
• rasturnarea, deraierea sau prabusirea mijlocului de transport terestru
• coliziunea mijlocului de transport cu un obiect exterior
• descarcarea marfii intr-un port de refugiu
• sacrificul in avaria comuna
• aruncarea marfii peste bord.
- Prima de asigurare este mai mica decat la conditia “B”.

4. Riscurile comune acoperite de clauzele “A”, “B” si “C”:

• cheltuielile si contributiile asiguratului la avaria comuna si/sau cheltuielile de salvare
a marfii
• cheltuielile ce reprezinta proportia raspunderii asiguratului, stabilite potrivit clauzei
“culpa comuna in caz de coliziune”
• cheltuielile de constatare a pierderilor/avariilor facute de asigurat.
5. Excluderile (comune pentru “A”, “B” si “C”):
a) Pierderea, avaria si cheltuiala rezultand din sau provocate de:
• comportarea necorespunzatoare voita a asiguratului
• scurgerea ordinara, pierderea uzuala in greutate sau volum, sau uzura normala a
bunului asigurat
• ambalarea si/sau pregatirea necorespunzatoare/insuficienta a marfii, incarcarea,
stivuirea, legarea si arimarea necorespunzatoare a acesteia pe mijlocul de transport,
daca aceste operatiuni sunt efectuate de asigurat sau daca are cunostinta despre
acestea
• viciul propriu sau natura bunurilor transportate
• influenta temperaturii atmosferice asupra calitatii si cantitatii marfurilor transportate
• viciul propriu/natura voiajului sau pierderea voiajului
• intarzierea livrarii/primirii marfii
• insolvabilitatea sau neindeplinirea obligatiilor financiare de catre proprietarii,
administratorii, navlositorii sau operatorii navei
• utilizarea armelor nucleare, folosirea de obiecte radioactive sau contaminarea
radioactiva
• starea de nenavigabilitate a navei/ambarcatiunii sau nepotrivirea mijlocului de
transport, daca aceasta era cunoscuta de asigurat
• daunele produse de bunurile asigurate altor bunuri sau persoane
• amenzi, confiscari, puneri sub sechestru
• infractiuni la reglementarile vamale sau comerciale.
Excluderile (comune pentru “A”, “B” si “C”):

b) Riscurile de razboi (conflicte militare)

c) Riscurile de greve (conflicte sociale)
d) Riscurile de furt, jaf si nelivrare.

- Excluderile din b), c) si d) pot fi acoperite prin asigurare suplimentara.

- In plus fata de aceste excluderi, conditiile de asigurare “B” si “C” nu acopera
nici daunele produse cu intentie de orice persoana.
CONTRACTUL DE ASIGURARE A MARFURILOR IN TRAFICUL (INTER)NATIONAL – POLITA CARGO –

acopera riscurile de pierdere sau avarie a bunurilor in timpul transportului maritim, terestru, aerian sau
combinat, intern si extern.

• Caracteristicile contractului de asigurare:

• caracter consensual
• caracter sinalagmatic
• caracter oneros
• caracter conditional
• caracter personal
• caracter succesiv
• caracter aleatoriu
• caracter de unicitate
• caracter de adeziune.
 CLASIFICAREA POLITELOR CARGO:

• POLITA SPECIFICA/PE CALATORIE (engl. specific/voyage policy)

• POLITA DESCHISA/DE ABONAMENT (engl. open/blanket policy)
• POLITA CU ALIMENTARE
• POLITA DE EVALUARE.
 Etapele incheierii contractului de asigurare:

• Emiterea cererii de asigurare de catre asigurat

• Analiza cererii/declaratiei de asigurare de catre asigurator
• Acceptarea propunerii de catre asigurator si emiterea politei/contractului de asigurare
• Incheierea contractului: plata primelor si emiterea documentului de asigurare.

• SUMA/VALOAREA ASIGURATA (VA) este valoarea maxima a despagubirii pe care asiguratorul o plateste asiguratului ca urmare a
producerii evenimentului asigurat (de regula, VA minima este pretul CIF/CIP, majorat cu 10-20%).
• PRIMA DE ASIGURARE (PA) reprezinta suma de bani pe care o primeste asiguratorul de la asigurat in schimbul prestatiei promise,
respectiv protectia pentru riscurile stabilite (PA se calculeaza in raport cu VA si este, de regula, intre 1‰ si 2% din VA).
• Calcul du prix CIF: il faut connaître le prix
CFR, le taux de l’assurance

CIF = CFR__________
1-(1,1 x taux d’assurance)
Continutul DOSARULUI DE DESPAGUBIRE:

• Contractul/polita de asigurare in original

• Documentul de transport in original
• Factura externa
• Rezervele facute pe bonul de livrare (trimise ultimului caraus)
• Lista de colisaj
• Protestul comandantului
• Documentul prin care se constata suma pagubei si se determina responsabilitatile
partilor (procesul-verbal de constatare a avariei sau raportul de expertiza):
- transportul maritim: un comisionar de avarie constata paguba
- transportul aerian si rutier: o expertiza amiabila sau judiciara
- transportul feroviar: un reprezentant al cailor ferate intocmeste un PV.