Mișcarea Modernă

un nou limbaj
OI. Despărțirea radicală /context:
modernitatea, avangardele artistice,
războiul, revoluțiile
arhitectura modernă și mișcarea modernă
avangardele artistice
O2. Centre ale MM: avangardele din arhitectură
legătura între concepție și producție
imperativele cotidianului modern
O3. Construcția unui nou limbaj formal:
morfologie, sintaxă,
program estetic și teoretic
coerență și libertate: vederi și realități contradictorii
varietatea MM vs. stilul internațional
O4. Deasupra limbajului:
programul reflexiv privind noua arhitectura
O3. construcția noului limbaj
cele cinci puncte ale unei noi arhitecturi, 1927
(Le Corbusier)

cladirea ridicata pe pilotis,

planul liber,
fatada libera,
fereastra in banda,
acoperisul-gradina

LC realizează o primă codificare teoretică a elementelor constructive într-o amplă rețea

de determinări reciproce:
argumente tehnice și constructive (posibilitatea folosirii noii tehnologii a betonului armat),
deschid posibilități noi la nivel expresiv (fațada liberă)
și se întâlnesc în mod fericit cu noile cerințe funcționale ale arhitecturii
(a căror rezolvare este permisă grație planului liber).
Maisons Weissenhof-Siedlung,
Stuttgart, Germany, 1927

https://digi.ub.uni-heidelberg.de/diglit/form1927/0282/scroll
Villa Savoye, Poissy, 1928 — exemplu cu valoare de model
O3. construcția noului limbaj
planul liber: principiu sintactic nou
Planul liber = principiu radical nou
organizarea structurala este independenta fata de cea spatiala
in opozitie cu “planul-structura”

Planul liber, în mod special, poate fi considerat ca un principiu sintactic total nou (care
explică multe aspecte ale noii estetici).
Se traduce prin faptul că organizarea/ ordinea structurală este în relativă independenţă
faţă de organizarea/ ordinea spaţială, în opoziţie cu “planul-structură” (în care cele două
tipuri de organizare/ ordine, cea structurală şi cea spaţială, coincid), caracteristic
arhitecturii (mai ales structurilor) tradiţionale.
El devine posibil datorită folosirii noilor materiale şi tehnici constructive. Dar aceasta
nu înseamnă că este folosit permanent şi în toate tipurile de clădiri.
Planul liber, deşi formulat explicit de Le Corbusier, este anticipat de căutările formale
ale multor alţi arhitecţi: de exemplu, multe dintre ideile arhitecturii organice formulate
de Frank Lloyd Wright, ideea de „spargere a cutiei”, dusă mai departe de neoplasticiştii
olandezi etc.
“spargerea cutiei” – Frank Lloyd Wright
“spargerea cutiei” – Frank Lloyd Wright
H. Allen Brooks, “Frank Lloyd Wright and the Destruction of the Box”, JSAH, Vol. 38, No. 1 (Mar., 1979), University of California Press

Den. Porch.

T Dining Room. Hall.

. .............

Parlor.
L!V O 7

VIRkNDA,

Terrace.

U .O~
Q,7
0o u Nr
N D
O
L ;
~LGC:
C .

Fig. i. FrankLloyd Wright, CharlesS. Ross house, Delavan Lake, Fig. z. Bruce Price, William Kent house, Tuxedo Park, NY, 1885,
WI, 190oz,plan (Hitchcock, In the Nature of Materials). plan (Sheldon, Artistic Country-Seats,1886-1887).
 he never resolves all visual questions at once; rather he
“spargerea
holds in reservecutiei” – Frank r\ Lloyd
something to be examined
Wright
later. To assist
p k

in this process of limiting and controlling the view and .._ _ _ i . . . .

_ __
H. Allen Brooks, “Frank Lloyd Wright and the Destruction of the Box”, JSAH, Vol. 38, No. 1 (Mar., 1979), University of California : Press
guardingthe privacyof the adjoiningspaces,Wrightscreens
... .
r c oL
r.$
.........TcK . . ..............-??
...... 9
.......
openings by various means-for example, vertical wooden K,
- -
;??'?
?:~::::
?'??
slats combined with low bookshelves ??.. ?.:(Willits house), walls
C
.'II
that do not reach the ceiling (Roberts :.? ?. and ~ Hanna houses),
?\:?'
:
.?, :I,
??
\ ?' -?Ii
~'t?'
~?? ?.-Ir ???? ~

fireplacesor chimneysthat open into

i I I:.

"
the neighboringspace 1???
?-
?;?? ?. ??
??
:: r.?
" ri -?
r\
(Martin and Robie houses). .. i ?~?~?;?i?,'?I~.
\ ':5
rr??\::??:h

Fig. 4. Left: typical house composed of box-like rooms. Right:

A comparison of the Willits plan with a house project.. `418 A

Wright's first step is destroying the box.;?Rooms are interlocked,

of similar
usually at thedate by Robert
corners, Spencer
with each relinquishing makespart abundantly
of its space clear
Frank Lloyd Wright, Ward Willits house, Highland Park,
the difference
to the other. Sometimes
betweenthis occurs at and
Wrightian different
"open"x:levelsspacecreating(Figs. Fig. 5.
IL, 190oz,plan (Hitchcock, In the Nature of Materials).
and 6).split-levels, and varying floor and ceiling heights. The
balconies,
5
corner has been dissolved (author).
The axonometricalso indicateshow two spaces of differ-
Fig.3. ShingleStylevs. FrankLloydWright.Left:typicalShingle Fig. 4. Left: typical house composed of box-like rooms. Right:
ent height can interpenetrate,the Style one to thebetween
with large openings
planimparting other the principalrooms. Wright's first step is destroying the box. Rooms are interlocked,
Right:in a Wrighthouse, one room penetratesinto the other, usually at the corners, with each relinquishingpart of its space
its ceiling and/or floor height. at theIncorners.
its simplest form, this to the other. Sometimes this occurs at different levels creating
A, B, and C show the angle of vision, taken from identical balconies, split-levels, and varying floor and ceiling heights. The
creates a balcony (Roberts,Baker, Millard at Pasadena)
positions,into the neighboring
or achievesmorepri- corner has been
room.Wright COLD dissolved (author).
PANTIZY KiTMIE/
of house vacy and variety. But in
"split-level"type (Davidson, Pope, Grant).
Roomdimensionsin thesetwo plansareidentical(author).
the sophisticated arrangementpreferredby Wright it pro-
p k

duced two or more ceiling heights that isoverlapped

quence. Mystery
_ .. _ .
and in Wrightianspace;
an essential element LAVATOP
___ _ all visual . . .exterior E/NTR
interpenetrated throughout thehehouse never resolves
(and on the
i questions at once; rather he n

... . VE2ANA
r c oL : p k

... controlling the view andDWINhlQ-0tt,

holds in reservesomething to be examined later. To assist
as well) r.$ with the
height carefully related . . to the
........
......-?? human
...and
.......
IZ. t'
AIZ.." t?.'-•. ........, ......? ?L.~ , .; ... ... .:?.OfVICe.fTC ?.".Z."
.....TcK
....in this process of --limiting L.IBRARY_ __VE.A/.DA
.._ _ _ . . . .
activity underneath.Althoughguarding this for his
K, i
Wrightthe perfected
privacyof the spaces,Wrightscreens
... .
:
adjoining r c oL

I•.....,i r.$"• ... !....../......... . . ........

......-??
......
Usonian houses, he masteredthe idea prior
openings by variousto 1910.2 example, vertical wooden
means-for
K,
TcK
-- .......
slats combined with low bookshelves (Willits house), walls M-14
that do not reach the ceiling (Roberts and Hanna houses),
fireplacesor chimneysthat open into the neighboringspace 'TF
"?4' ,, I.'
(Martin and Robie houses). RA(..E
z. A brilliantearlyexampleof this is seen inofthe
A comparison thedining room
Willits plan with a house project
similar datewhere
of the Boyntonhouse (1908) atofRochester by three
Robert ceiling abundantlyclear
Spencer makes
relate toWard after 6. Robert 5. Frank Lloyd Ward Willits house, Highland Park,
"A Shingled
heights
Fig. 5. Frank directly
Lloyd Wright, the furnishings
Willits
Wright's difference
house, which,
between
Highland Park,
Wrightian 70"open"
and Fig.space (Figs. C.
Fig.
Spencer, Jr., Wright, Farmhouse,"project,
IL, 190oz,plan (Hitchcock, In the Nature of Materials).
IL,years, are
190oz,planhappily still
(Hitchcock, in
In the 5 A
and
Nature small
6). family-size
place. of Materials). table for 90oI, plan (Ladies' Home Journal, April 1901o).
precedente/demersuri paralele : Raumplan (planul spațial) – Adolf Loos

Arhitectura mea nu este concepută prin desene, ci prin spații. Nu desenez planuri, fațade sau
secțiuni… Pentru mine parterul, etajul întâi nu există… Nu există decât spații, camere, saloane,
terase în continuitate, interconectate… Fiecare spațiu are nevoie de o înălțime diferită… Aceste
spații sunt interconectate astfel încât urcarea sau coborârea nu sunt doar nesesizabile, ele devin
funcționale.
A.Loos (Shorthand record of a conversation in Pilsen, 1930)
http://socks-studio.com/2014/03/03/i-do-not-draw-plans-facades-or-sections-adolf-loos-and-the-villa-muller/
precedente/demersuri paralele : Raumplan (planul spațial) – Adolf Loos
planul liber în opoziție cu “planul-structură”
planul liber
Le Corbusier – Villa Stein-de Monzie, Garches
planul liber in opozitie cu “planul-structura”
Le Corbusier – Villa Stein-de Monzie, Garches
O3. planul liber
interpretări: Mies van der Rohe
Pavilionul de la Barcelona – Ludwig Mies van der Rohe
Pavilionul de la Barcelona – Ludwig Mies van der Rohe
planul liber in opozitie cu “planul-structura”
Pavilionul de la Barcelona – Ludwig Mies van der Rohe
Mies
Missing
Materiality
by
Anna & Eugeni Bach,
Fundació
Mies van der Rohe [BCN]
Spain 16.11.2017
planul liber
Vila Tugendhat/Brno - Ludwig Mies van der Rohe
Vila Tugendhat/Brno - Ludwig Mies van der Rohe

planul liber
Vila Tugendhat/Brno - Ludwig Mies van der Rohe
Vila Tugendhat/Brno - Ludwig Mies van der Rohe
Vila Tugendhat/Brno - Ludwig Mies van der Rohe
O3. planul liber
interpretări: Mies van der Rohe
Farnsworth House - Ludwig Mies van der Rohe
Farnsworth House - Ludwig Mies van der Rohe
Principii compoziționale noi: modularitate, serialitate
1924 Pessac, Cité Frugès
Principii compoziționale noi: volumul simplu si compozitiile subordonate — 1929
O3. construcția noului limbaj
Weissenhof Siedlung, 1927

- expozitie a Werkbund-ului german destinata locuirii

- impresia generala a fost unitatea expresiei:
volume albe, cubice, suprafete orizontale, planuri libere, detalii ale epocii masinii
- moment crucial de libera organizare a unui front comun pentru noua arhitectura
O3. constructia unui nou limbaj formal: Weissenhof Siedlung, 1927
coerența formală în construcții sintactice diferite
Weissenhof Siedlung, 1927
Weissenhof Siedlung, 1927

Hans Scharoun

Mart Stam
Weissenhof Siedlung, 1927

J.J.P.Oud
O3. construcția noului limbaj
programul estetic al Mișcării Moderne
toate principiile sunt subordonate unui program estetic care își
propune să răspundă atât noilor timpuri cât și artei de avangardă
O3. construcția noului limbaj
Stilul Internațional
Modern architecture: International Exhibition
MoMA, New York, 1932
... De atunci, ideile mai multor arhitecți progresiști au concurat la formarea unui stil cu
adevărat nou care se răspândește cu viteză în lume. [...] Din cauza dezvoltării
simultane în mai multe țări diferite și din cauza răspândirii sale pe întregul glob, a fost
numit Stilul Internațional.
© 2021 Artists Rights Society (ARS), New York / VG Bild-Kunst, Bonn
Ludwig Mies van der Rohe, Tugendhat House, Brno, Czechoslovakia (Model of final version), 1928-1930
https://www.moma.org/collection/works/84200?sov_referrer=art_term&art_term_slug=international-style
O3. programul estetic al Mișcării Moderne: o nouă estetică

A. Folosirea altor elemente de vocabular şi de sintaxă arhitecturală

(compoziţie) care să le înlocuiască pe cele "academice“;
B. Refuzul ornamentului, deşi decurge din negarea repertoriului
tradiţional, capătă o exprimare explicită mai timpurie şi o valoare de manifest
deosebită;
C. Căutarea unor motivaţii teoretice ale noului repertoriu.
O3. programul estetic al MM
A. Folosirea altor elemente de vocabular şi de sintaxă arhitecturală (compoziţie)
care să le înlocuiască pe cele "academice", cum ar fi:
Elemente de vocabular:
volume geometrice simple, intersecţii de volume simple, planuri simple (neornamentate), stâlpi
(nu coloane), scheme de culoare după principiile artei moderne, detalii produse industrial etc.;
Elemente de sintaxă:
Nu au fost niciodată formulate în maniera coerentă în care s-a teoretizat sintaxa ordinelor clasice.
Nici nu ar fi fost posibil să se formuleze reguli similare, deşi diverşi arhitecţi au încercat s-o facă
(în virtutea ideii de a le înlocui pe cele clasice). De aceea, există mai ales reflexii sporadice,
incomplete asupra subiectului.
Ele se conturează mai degrabă în opoziţie cu sintaxa clasică: de exemplu, evitarea
simetriei este cea mai frecventă şi mai uşor de evidenţiat; dar ideea lui Frank Lloyd Wright de
„spargere a cutiei” (deconstrucţia geometriei tradiţionale a încăperii), precum şi alte principii ale
arhitecturii organice (aparţinând aceluiaşi autor) au probabil acelaşi punct de pornire.
Articulări libere ale volumelor simple care compun clădirile.
Fiecare dintre nucleele generatoare ale MM îşi formulează propria sintaxă, în
concordanţă cu principiile care le caracterizează şi cu tipul de expresivitate arhitecturală pe care îl
caută. (De exemplu, neoplasticiştii olandezi nu acceptă formele curbe).
Cele cinci principii ale arhitecturii moderne reprezintă formularea cea mai coerentă şi
mediatizată: clădirea ridicată pe stâlpi (pilotis), planul liber, faţada liberă, fereastra în bandă,
acoperişul-grădină.
O3. programul estetic al MM
B. Refuzul ornamentului, deşi decurge din negarea repertoriului tradiţional, capătă o
exprimare explicită mai timpurie şi o valoare de manifest deosebită.
Adolf Loos (1870-1933) este principalul iniţiator al acestei dezbateri polemice, în mod special în
articolul „Ornament şi Crimă”.
O3. programul estetic al MM
C. Căutarea unor motivaţii teoretice ale noului repertoriu:

prin funcţiune şi prin găsirea de noi forme

care să exprime noile funcţiuni/programe:
principiul sincerității.
pe calea „absolutului“: prin găsirea unor
scheme de rapoarte şi proporţii cu susţinere
într-o matematică transcendentă (cazul
neoplasticştilor olandezi, ori al lui Le
Corbusier în Modulor, etc.)
prin raţionalitate
prin justificări ale expresivității
constructive, economicitate, ...
O3. programul estetic al MM

La o analiză atentă, multe dintre aceste motivații se dovedesc înşelătoare.

De exemplu, folosirea acoperişului terasă (acoperiş plat, în opoziţie cu acoperişul tradiţional în
pantă), care duce la o expresie foarte diferită a clădirilor s-a dovedit deosebit de nefuncţional
pentru climate umede şi reci.
Ceea ce înseamnă că motorul principal al căutărilor expresive era mai degrabă nevoia de eliberare
de vechiul repertoriu formal şi căutarea unei expresii arhitecturale noi, potrivită căutărilor din
artele plastice şi noilor materiale şi tehnologii.

Nici una dintre motivații nu acoperă în totalitate o teorie estetică cum a făcut-o tradiția clasică.
Probabil ar fi fost imposibil.

Ceea ce nu înseamnă că rezultatele nu sunt coerente şi realmente inovatoare.

O4. deasupra limbajului
un program reflexiv privind noua arhitectură
Congresele Internaționale de Arhitectură Modernă

CIAM:
marcheaza vointa de afirmare ca grup a unor nuclee separate
propun o agenda de dezbatere si cercetare a arhitecturii:
a. Sa formuleze programul contemporan al arhitecturii
b. Sa pledeze ideea arhitecturii moderne
c. Sa sustina vehement aceasta idee in mediile tehnice, economice si sociale
d. Sa urmareasca rezolvarea problemelor arhitecturii
CIAM-urile 1928-1959
primul Congres – La Sarraz, 1928 va fi, în viziunea lui LC:
fixarea programului de Studiu arhitectural de dezbătut in viitoarele congrese și
localizarea problemelor limitate... In acest fel nu vom discuta detalii, ci ordinea nevoilor
actuale care necesită studii aprofundate.
CIAM-urile
1926-7
reactie de coagulare (si) in fata deciziei juriului concursului SdN de a prefera un proiect
de inspiratie clasica celui al lui LC
CIAM-urile
1926-7, concurs Palatul Societatii Natiunilor / LC – planse concurs:
CIAM-urile
1926-7
LC – planse concurs:
Palatul Societatii Natiunilor
O4. deasupra limbajului
O mutație imensă, totală, cuprinde lumea: civilizația mașinistă se instalează peste
dezordine, improvizație, ruine... Durează de un secol!... Dar e un secol în care urcă și o
nouă sevă... Un secol în care clarvăzătorii au adus idei, noțiuni, și au făcut propuneri...
Poate va veni o zi…
(Le Corbusier, Aujourd’hui /Préface à une réimpression, 1957)

Arhitectura contemporană este în mare măsură căutarea unor răspunsuri mai

bune, mai nuanțate, mai adecvate la problemele cărora MM nu a ştiut să răspundă
sau la ceea ce punerea în aplicare a limbajului modernist a distrus.