Capitolul I:Actele exceptate de la controlul de legalitate

Secțiunea 1:Definiție
Actul adminstrativ exceptat de la controlul de legalitate, este acea categorie de act juridic
pe care Constituția, prin art 126, alin 6, sau Legea contenciosului adminstrativ nr: 554/2004,
cu modificările și completările ulterioare, o exceptează de la posibilitatea de a fi atacată în
fața instanțelor judecătorești de contencios adminstrativ1.
Sunt cunoscute și sub denumirea de fine de neprimire.

Secțiunea a 2-a: Prevederile constituționale

Potrivit art 52 din Contițuția României, republicată denumit ”dreptul persoanei vătămate de
o autoritate publică”, prevede în alin 1: ”persoana vătămată într-un drept al său ori într-un
interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în
termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a
interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei”.
Acest alineat intituie regula potrivit căreia orice act adminstrativ poate fi contestat la
instanța de contencios administrativ.
Îm alineatul 2 din același articol se precizează că ”condiţiile şi limitele exercitării acestui
drept se stabilesc prin lege organică”. Prin acesta, Constituția actuale trmite la o lege
organică, prin care să se stabilească atât condițiile, cât și limitele exercitării acestui drept2.
Constituantul român admite, în principiu, că exercițiul acestui drept fundamental suportă și
unele limite, care nu sunt altceva decât categorii de acte adminstrative care urmează a fi
exceptate de la controlul exercitat de instanțele judecătorești3.
În art 126, alin 6, Constituția revizuită, se consacră principiul conform căruia controlul de
legalitate pe calea contenciosului administrativ este garantat,dar se prevăd și excepțiile,
respectiv actele care privesc raporturile cu Parlamentul și actele de comandament cu
caracter militar4.
Articolul 53 din Constituție, denumit ”restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor
libertăţi”, reglementează cadrul constituțional în care drepturile și libertățile fundamentale pot
să cunoască unele restrângeri: ” exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns
numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a

1
Verginia Vedinaș(coord), Dicționar de drept public, drept constituțional și administrativ, Editura C.H. Beck,
București, 2010
2
Verginia Vedinaș,Drept adminstrativ,Ediția a VI-a. Editura: Universul Juridic, București, anul 2011, p:180
3
Ibidem
4
Ibidem

1
ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea
instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale
unui sinistru deosebit de grav”.

Secțiunea a 3-a: Prevederile Legii nr:554/2004 privind

contenciosul administrativ
Potrivit art 5 din lege5, denumit ”actele nesupuse controlului şi limitele controlului”, se
prevede, în alin 1, că nu pot fi atacate pe calea contenciosului adminstrativ următoarele
categorii de acte:
a) actele administrative ale autorităţilor publice care privesc raporturile acestora cu
Parlamentul;
b)  actele de comandament cu caracter militar.
Pe lângă aceste doua categorii de acte prevăzute și de Constituție, legean mai adăugă două
categorii de acte care, prin specificul obiectului lor, fie se supun unui control de legalitate
exercitat de alte instanțe judecătorești, fie se supun unui control de legalitate limitat, parțial6:
a) actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege
organică, o altă procedură judiciară.
b) actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război, al stării de
asediu sau al celei de urgenţă, cele care privesc apărarea şi securitatea naţională ori cele emise
pentru restabilirea ordinii publice, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor calamităţilor
naturale, epidemiilor şi epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere.
Din conținutul art 5, rezultă că se au în vedere două categorii de acte adminstrative
exceptate de la contenciosul adminstrativ7:
a) acte adminstrative sustrase în totalitate controlului de legalitate exercitate de
contenciosul adminstrativ, astfel spus excepții absolute:actele prevăzute la alin 1 si 2
b) actele adminstrative sustrase parțial de la controlul de legalitate, altfel spus excepții
relative: actele prevăzute în alin 3

5
Legea nr: 554/2005 privind contenciosul adminstrativ, cu moduficările și completările ulterioare, publicată în
M. Of. nr: 1154 din 7 decembrie 2004
6
V. Vedinaș,Drept adminstrativ,p:180
7
Ibidem

2
 Capitolul II: Actele administrative sustrase în totalitate controlului de
legalitate al instanțelor judecătorești de contencios adminstrativ
Secțiunea 1:Actele adminstrative ale autorităților publice care
privesc raporturile cu Parlamentul
Această categorie de axcepții aparține actelor cu caracter politic, calificate tradițional de
doctrină ca acte de guvernământ8.
În art 2, lit k, legea nr: 554/2004sunt definite actele care privesc raporturile cu Parlamentul
ca reprezentând actele emise de o autoritate publică, în realizarea atribuţiilor sale, prevăzute
de Constituţie sau de o lege organică, în raporturile de natură politică cu Parlamentul.
În această categorie de acte exceptate sunt cuprinse actele cu caracter politic emise în
exercitarea atribuțiilor constituționale dintre organul reprezentativ suprem( Parlamentul) și cei
doi șefi ai executivului ( Președintele și Guvernul)9. De exemplu:
a) mesajul Președintelui
b) dizolvarea Parlamentului de către Președinte
c) consultarea Guvernului de către Președinte
d) referendumul
e) desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru

Secțiunea a 2-a: Actele de comandament cu caracter militar

Acestea sunt definite în art 2, lit l, din legea contenciosului adminstrativ ca reprezentând
actul administrativ referitor la problemele strict militare ale activităţii din cadrul forţelor
armate, specifice organizării militare, care presupun dreptul comandanţilor de a da ordine
subordonaţilor în aspecte privitoare la conducerea trupei, în timp de pace sau război ori,
după caz, la îndeplinirea serviciului militar.
Din conținutil acestei definiții, rezultă că în sfera noțiunii intră toate ordinele și
instrucțiunile de serviciu privind măsurile de pregătire a trupelor, mobilizările și
concentrările de trupe, atribuirea și efectuarea de comenzii, manevre, exerciții și operațiuni
militare10.
Vor putea fi atacte în fața instanței de contencios adminstrativ, de exemplu, următoarele
acte care emană de la autoritățile militare și care nu aparțin celor definite în Legea
nr:554/200411:
8
V. Vedinaș,Drept adminstrativ,p:181
9
V. Vedinaș,Drept adminstrativ,p:182
10
D.C. Dragoș,Legea contenciosului adminstrativ, Comentarii și explicații, Editura All Beck, București, 2005,
p:164
11
V. Vedinaș,Drept adminstrativ,p:185

3
a) actele contractuale
b) actele de gestiune încheiate de autoritățile militare cu diferite persoane în vederea
aprovizionării
c) actele de adminstrație militară

Secțiunea a 3-a:Actele pentru modificarea sau desființarea cărora se

prevede, prin lege specială, o altă procedură judiciară
Aceste categorii de acte fac parte din categoria finelor de neprimire deduse din existența
unui recurs paralel12.
Pentru a ne afla în prezența unui asemenea tip de acte , este necesară întrunnirea mai multor
condiții:13
a) o lege organică specială să prevadă o altă procedură de atac: se are în vedere că Legea
nr:554/2004 este o lege organică, iar derogarea de la prevederile ei se poate face tot printr-o
lege organică.
b) această cale de atac să se exercitetot în fața unei instanțe judecătorești, și să fie astfel
vorba tot despre o altă procedură judiciară. Dacă această procedură se exercită în fața unui
organ adminstrativ cu atribuții jurisdicționale, nu ne aflăm în prezența unui recurs paralel.
c) trebuie ca pe calea specială de atac să se obțină aceeași satisfacție, ca și când ea s-ar fi
derulat în fața instanțelor de contencios adminstrativ.

Capitolul III: Actele administrative sustrase parțial controlului de

legalitate al instanțelor judecătorești de contencios adminstrativ
În această categorie sunt incluse excepțiile relative, adică actele prevăzute în alin 3,
respectiv: ”actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război, al stării de
asediu sau al celei de urgenţă, cele care privesc apărarea şi securitatea naţională ori cele emise
pentru restabilirea ordinii publice, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor calamităţilor
naturale, epidemiilor şi epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere”.
Definirea excesului de putere o regăsim în art 2, alin 1, lit n, aceasta semnificând ”
exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei
prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor”.
Starea de asediu este definită ca reprezentând ”ansamblul de măsuri excepţionale de natură
politică, militară, economică, socială şi de altă natură aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în

12
V. Vedinaș,Drept adminstrativ,p:186
13
Ibidem

4
unele unităţi administrativ-teritoriale, instituite pentru adaptarea capacităţii de apărare a ţării
la pericole grave, actuale sau iminente, care ameninţă suveranitatea, independenţa, unitatea ori
integritatea teritorială a statului”14.
Starea de urgență este definită ca reprezentând ”ansamblul de măsuri excepţionale de
natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele
unităţi administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situaţii:
a) existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori
funcţionarea democraţiei constituţionale;
b) iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea
sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre”15.
Dat fiind specificul acestor acte, al condițiilor în care ele se emit, ele nu pot să vizeze decât
încălcarea unor drepturi sau libertăți, nu și a unor interese legitime16.

14
Ordonanța de Urgență nr: 1/1999 privind regimul stării de asediu și al stării de urgență, publicată în M. Of. nr:
22 din 21 ianuarie 1999, art 2
15
Ibidem, art 3
16
V. Vedinaș,Drept adminstrativ,p:187

5
BIBLIOGRAFIE:
1. D.C. Dragoș,Legea contenciosului adminstrativ, Comentarii și explicații, Editura All
Beck, București, 2005

2. Verginia Vedinaș(coord), Dicționar de drept public, drept constituțional și

administrativ, Editura C.H. Beck, București

3. Verginia Vedinaș,Drept adminstrativ,Ediția a VI-a. Editura: Universul Juridic,

București, anul 2011

4. Legea nr: 554/2005 privind contenciosul adminstrativ, cu moduficările și completările

ulterioare, publicată în M. Of. nr: 1154 din 7 decembrie 2004

5. Ordonanța de Urgență nr: 1/1999 privind regimul stării de asediu și al stării de

urgență, publicată în M. Of. nr: 22 din 21 ianuarie 1999