C�t de militar� este ordonan?a militar�? Este posibil s� stabile?

ti printr-un
astfel de act normativ m�suri care prev�d restr�ngerea exerci?iului unor drepturi ?
i libert�?i fundamentale prev�zute �n Constitu?ie? (Op-ed)
Analize � 27 Martie 2020 � Bogdan Dima � 1.444 vizualiz�ri � 5 comentarii

I. �ntreb�ri multe, explica?ii pu?ine

�n spa?iul public au fost formulate pu?ine explica?ii serioase cu privire la natura

juridic� ?i efectele ordonan?elor militare emise �n timpul st�rii de urgen?�. Care
este natura juridic� a ordonan?ei militare emise de Ministrul afacerilor interne �n
timpul st�rii de urgen?�? Este posibil s� stabile?ti prin ordonan?� militar� m�suri
care prev�d restr�ngerea exerci?iului unor drepturi ?i libert�?i fundamentale
prev�zute �n Constitu?ie? Care sunt garan?iile pe care le au cet�?enii �mpotriva
aplic�rii abuzive de c�tre autorit�?ile publice a dispozi?iilor din aceste ordonan?
e militare?

Astfel de �ntreb�ri ar putea s� fie considerate de unii sau de al?ii drept abera?ii
�n situa?ii de criz� grav�, conform principiului arhicunoscut �?ara arde ?i baba se
piapt�n�. Cu toate acestea, am convingerea c� astfel de subiecte trebuie explicate
p�n� sunt �n?elese. Pe de o parte, nu trebuie l�sat loc dubiului ?i ne�ncrederii �n
r�ndul cet�?enilor cu privire la m�surile dispuse de autorit�?i �n timpul st�rii de
urgen?�. Pe de alt� parte, autorit�?ile trebuie s� �n?eleag� limitele p�n� la care
pot lua decizii de restr�ngere a exerci?iului unor drepturi ?i libert�?i raportat
la situa?ia de fapt existent� ?i la necesitatea salv�rii pentru viitor a unei
societ�?i democratice.

Inclusiv �n situa?ii excep?ionale, respectarea conduitei stabilite prin actele

autorit�?ilor publice este mai eficient� c�nd cet�?enii �n?eleg ce se cere de la ei
?i care este modalitatea prin care se cere s� fac� sau s� nu fac� ceva. Astfel,
dac� se impun restr�ngeri necesare ale exerci?iului unor drepturi ?i libert�?i pe
perioad� determinat�, cred c� este decent ca cet�?enii s� �n?eleag� ce este actul
juridic prin care se dispun restr�ngerile respective, dar ?i cum se pot proteja de
abuzurile care ar rezulta din aplicarea respectivului act juridic.

Dac� aceste elemente nu sunt clar explicate ?i nu sunt bine �n?elese, cet�?enii vor
fi circumspec?i, speria?i ?i deloc predispu?i s� �?i adapteze conduita dup� cum
prev�d normele juridice. Chiar ?i �n stare de urgen?�, nu suntem barbari. Nu ac?
ion�m dup� bunul plac ?i nu stabilim reguli proprii de comportament. Suntem ?i
trebuie s� r�m�nem �n continuare parte a unei societ�?i democratice organizate �n
stat.

II. Care este natura juridic� a ordonan?ei militare emis� de Ministrul afacerilor
interne �n timpul st�rii de urgen?�

Pentru a califica �n mod exact ce fel de act juridic este ordonan?a militar�,
trebuie s� vedem cine este emitentul actului ?i care este con?inutul respectivului
act.

Din perspectiva emitentului actului, lucrurile sunt clare: ordonan?a militar� este
emis� de Ministrul afacerilor interne, cu acordul prim-ministrului. Deci, ordonan?a
militar� este un act administrativ emis de o autoritatea a administra?iei publice
centrale �n temeiul unor dispozi?ii legale (OUG nr. 1/1999 adoptat� prin Legea nr.
453/2004) ?i al prevederilor decretului preziden?ial privind instituirea st�rii de
urgen?� (Decretul nr. 195/2020).

Din perspectiva con?inutului actului, lucrurile nu mai sunt chiar a?a simple ?i pot
ap�rea confuzii voite sau involuntare �n interpretare. Dac� analiz�m con?inutul
celor trei ordonan?e militare care au fost emise de la momentul instituirii st�rii
de urgen?� p�n� �n prezent, vom observa c� acestea cuprind m�suri administrative �n
sarcina anumitor autorit�?i ?i institu?ii ale statului, dar ?i m�suri de
restr�ngere a exerci?iului unor drepturi ?i libert�?i fundamentale (de ex.,
interzicerea circula?iei tuturor persoanelor �n afara locuin?ei/gospod�riei, cu o
serie de excep?ii).

�ns�, �n conformitate cu art. 53 din Constitu?ia Rom�niei, exerci�iul unor drepturi

sau al unor libert�i poate fi restr�ns numai prin lege ?i doar pentru anumite
situa?ii (s�n�tatea public� fiind una dintre aceste cauze). Mai mult, art. 4 din
OUG nr. 1/1999 prevede c�, pe durata st�rii de urgen?�, exerci?iul unor drepturi ?i
libert�?i fundamentale poate fi restr�ns, cu c�teva excep?ii (de ex., dreptul la
via?�), numai �n m�sura �n care situa?ia o cere ?i cu respectarea art. 53 din
Constitu?ia Rom�niei. Ca atare, av�nd �n vedere cele expuse mai sus, pentru a putea
definitiva r�spunsul la �ntrebarea privind natura juridic� a ordonan?ei militare,
trebuie s� �n?elegem exact ce anume poate prevedea �n con?inutul s�u.

III. Dac� ordonan?a militar� este act administrativ emis de Ministrul afacerilor
interne, deci nu este lege, poate s� reglementeze m�suri de restr�ngere a exerci?
iului unor drepturi ?i libert�?i constitu?ionale?

Ei bine, r�spunsul juridic la �ntrebarea de mai sus este c�, de fapt, ordonan?a
militar� nu stabile?te prin ea �ns�?i reglement�ri primare, de rang legal, care
reglementez� restr�ngerea exerci?iului unor drepturi ?i libert�?i constitu?ionale.
Ordonan?a militar�, ca act administrativ, nu face altceva dec�t s� organizeze
executare/s� pun� �n aplicare, prin raportare la situa?ia de fapt existent�,
dispozi?iile de rang legal din OUG nr. 1/1999 adoptat� de Parlament prin Legea nr.
453/2004.

Astfel, �n art. 20 din OUG nr. 1/1999 sunt prev�zute, cu for?� juridic� de lege,
m�suri care pot fi luate �n caz de stare de urgen?� ?i prin care se pot restr�nge
exerci?iul drepturilor ?i libert�?ilor constitu?ionale ale cet�?enilor. Mai mult,
legea de aprobare a OUG nr. 1/1999 a fost adoptat� de Parlament �n 2004, moment �n
care con?inutul normativ al ordonan?ei de urgen?� a devenit con?inutul normativ al
unei legi adoptate de Parlament.

S� lu�m un exemplu pentru a �n?elege mai bine argumentul juridic. De exemplu, la

art. 20 lit. c din OUG nr. 1/1999 se stabile?te cu titlu general c� autorit�?ile
publice pot s� limiteze sau s� interzic� circula?ia vehiculelor sau a persoanelor
�n anumite zone ori �ntre anumite ore ?i s� elibereze, �n cazuri justificate,
permise de liber� circula?ie. La pct. 3 din Anexa II a Decretului nr. 195/2020
privind instituirea st�rii de urgen?� se stabile?te, tot cu titlu general, o m�sur�
de prim� urgen?� cu aplicabilitate gradual�: �limitarea sau interzicerea circula?
iei vehiculelor sau a persoanelor �n/spre anumite zone ori �ntre anumite ore,
precum ?i ie?irea din zonele respective�. �n vederea punerii �n executare a acestor
dispozi?ii de rang legal din OUG nr. 1/1999 ?i de rang administrativ din decretul
preziden?ial pentru instituirea a st�rii de urgen?�, Ordonan?a militar� nr. 3/2020
emis� de Ministrul afacerilor interne, printre altele, a restric?ionat �n concret ?
i circula?ia �n afara locuin?ei/gospod�riei a persoanelor care au �mplinit v�rsta
de 65 de ani, mai pu?in �n intervalul orar 11.00-13.00 ?i cu excep?ia unor motive
urgente (de ex., deplasarea pentru asisten?� medical� care nu poate fi am�nat� ?i
nici realizat� de la distan?�).

A?adar, ordonan?a militar� emis� �n stare de urgen?� nu este nimic altceva dec�t un
act administrativ, subsecvent legii, prin care se stabile?te �n concret m�sura
efectiv� care urmeaz� s� fie aplicat� situa?iei de fapt existente. Ceea ce �nseamn�
c�, inclusiv din perspectiva con?inutului ordonan?ei militare, aceasta are natura
juridic� a unui act administrativ cu caracter normativ, emis �n vederea punerii �n
aplicare a dispozi?iilor de rang legal cuprinse �n OUG nr. 1/1999 ?i �n
conformitate cu decretul Pre?edintelui privind instituirea st�rii de urgen?�.
Dac� �n?elegem ?i accept�m acest argument juridic, �n?elegem ?i faptul c�
restr�ngerea exerci?iului drepturilor ?i libert�?ilor �n stare de urgen?� nu este
dispus� de Ministrul afacerilor interne sau de Pre?edintele Rom�niei, ci este
prev�zut� �ntr-o lege, anume OUG nr. 1/1999 adoptat� prin Legea nr. 453/2004 a
Parlamentului. Ca atare, instituirea unor m�suri concrete de restr�ngere a
drepturilor ?i libert�?ilor fundamentale prin ordonan?e militare nu poate
reprezenta �n sine o �nc�lcare a uneia dintre condi?iile prev�zure la art. 53 din
Constitu?ia Rom�niei, pentru c�, de fapt, posibilitatea de a restr�nge exerci?iului
unor drepturi este dispus� prin lege (OUG nr. 1/1999 adoptat� prin Legea nr.
453/2004), iar nu prin actele administrative subsecvente respectivei legii, care
doar o pun �n executare. Cel mult, �n condi?iile �n care prin ordonan?� militar� se
dispun restr�ngeri ale exerci?iului unor drepturi ?i libert�?i care nu se
�ncadreaz� la m�surile generale prev�zute de art. 20 din OUG nr. 1/1999, atunci
ordonan?a militar� ar fi nelegal�, �ntruc�t nu se mai �ncadreaz� �n limitele
prev�zute de lege ?i reglementeaz� cu exces de putere.

IV. Care sunt garan?iile pe care le au cet�?enii �mpotriva aplic�rii abuzive de

c�tre autorit�?ile publice a dispozi?iilor din aceste ordonan?e militare?

Dac� am stabilit natura juridic� a ordonan?ei militare de act administrativ

normativ emis pentru punerea �n aplicare/executarea dispozi?iilor legale aplicabile
�n stare de urgen?�, pasul urm�tor vizeaz� identificarea garan?iilor legale pentru
protejarea cet�?enilor �mpotriva aplic�rii abuzive a dispozi?iilor prev�zute �n
ordonan?ele militare.

Pentru a oferi un r�spuns la aceast� �ntrebare trebuie s� vedem �n ce m�sur�

ordonan?a militar�, ca act administrativ normativ, se �ncadreaz� sau nu �ntr-una
dintre categoriile de acte exceptate de la controlul �n contencios administrativ.
Conform art. 126 alin. 6 din Constitu?ie ?i art. 5 alin. 1 din Legea contenciosului
administrativ, sunt exceptate de la controlul pe calea contenciosului administrativ
actele care privesc raporturile cu Parlamentul, precum �i actele de comandament cu
caracter militar. �n art. 2 lit. lit. k ?i l din Legea contenciosului administrativ
sunt definite expres at�t actele care privesc raporturile cu Parlamentul, c�t ?i
actele de comandament cu caracter militar.

Astfel, actele care privesc raporturile cu Parlamentul sunt acele acte emise de o
autoritate public�, �n realizarea atribu?iilor sale, prev�zute de Constitu?ie sau
de o lege organic�, �n raporturile de natur� politic� cu Parlamentul. De exemplu,
poate fi considerat act emis de o autoritate public� �n raporturile de natur�
politic� cu Parlamentul decretul Pre?edintelui privind desemnarea unui candidat la
func?ia de prim-ministru. Ar exista c�teva argumente �n favoarea ideii c� �nsu?i
decretul Pre?edintelui privind instituirea st�rii de urgen?� ar fi un act al unei
autorit�?i publice �n raporturile cu Parlamentul, ca urmare a faptului c� starea de
urgen?� pe care o instituie este �ncuviin?at� ulterior de Parlament. �ns�, despre
acest subiect voi scrie cu alt� ocazie, pentru c� necesit� o analiz� mai
aprofundat�.

Actele de comandament cu caracter militar sunt cele referitoare la problemele

strict militare ale activit�?ii din cadrul for?elor armate, specifice organiz�rii
militare, care presupun dreptul comandan?ilor de a da ordine subordona?ilor �n
aspecte privitoare la conducerea trupei, �n timp de pace sau r�zboi ori, dup� caz,
la �ndeplinirea serviciului militar. De exemplu, ordinul privind dispunerea
trupelor terestre �n pozi?ie de ap�rare �n cazul unei agresiuni armate este un act
de comandamanet cu caracter militar. �ns�, actele prin care se dispun m�suri
administrative de organizare ?i func?ionare �n cadrul structurilor militare
(ridicare �n grad) nu sunt acte de comandament cu caracter militar. Cu alte
cuvinte, nu toate actele administrative ale �Armatei� sunt acte de comandament cu
caracter militar, ci doar acelea care presupun un drept de comand� militar�
efectiv�.

�n plus, �n art. 5 alin. 3 din Legea contenciosului administrativ se prevede expres

faptul c� �n litigiile referitoare la actele administrative emise pentru aplicarea
regimului st�rii de urgen?� nu sunt aplicabile prevederile art. 14 din aceea?i
lege. �n art. 14 se prevede posibilitatea ca, �n anumite condi?ii prev�zute de
lege, persoana care se consider� v�t�mat� �ntr-un drept sau interes legitim propriu
s� poat� cere suspendarea execut�rii actului administrativ v�t�m�tor p�n� la
pronun?area instan?ei de fond. Analiz�nd cele dou� articole �mpreun� rezult� c�
actele administrative emise pentru aplicarea st�rii de urgen?� nu pot fi suspendate
de instan?a de contencios administrativ, �ns� instan?a poate verifica legalitatea
respectivelor acte ?i poate dispune anularea �n tot sau �n parte ori men?inerea
acestora.

F�r� a intra �n ?i mai multe argumente juridice, concluzia este relativ simpl� dac�
accept�m ra?iunea argumentului juridic: faptul c� ordonan?ele militare cuprind �n
denumirea lor termenul de �militar� nu le calific� automat pe toate ca fiind acte
de comandament cu caracter militar. Con?inutul lor efectiv trebuie avut �n vedere
pentru a le califica fie acte de comandament cu caracter militar, fie acte
administrative pentru aplicarea st�rii de urgen?�. �n situa?ia �n care ordonan?a
militar� ar cuprinde ?i dispozi?ii de comandament cu caracter militar, ?i m�suri
administrative de punere �n aplicare a dispozi?iilor OUG nr. 1/999, ordonan?a ar
intra tot �n categoria actelor administrative pentru aplicarea st�rii de urgen?�,
dar acele dispozi?ii de comandament cu caracter militar din con?inutul s�u nu ar
putea deveni obiect al unui litigiu �n contencios administrativ.

Astfel, dac� prin con?inutul lor nu reflect� ordine de comand� militar� efectiv�,
�n sens restr�ns, atunci ordonan?ele militare sunt o categorie de acte
administrative normative supuse controlului �n contencios administrativ, f�r�
posibilitatea suspend�rii efectelor acestora p�n� la momentul solu?ion�rii
definitive a cauzei.

�ns�, chiar dac� argumentul juridic prezentat mai sus este ra?ional ?i obiectiv,
acest lucru nu �nseamn� c� aplicarea eventual� �n practic� a acestuia va avea loc
�n mod efectiv. Este posibil, chiar probabil, ca instan?ele de contencios
administrativ s� fie foarte reticente cu privire la poten?ialele cereri de anulare
a ordonan?elor militare (desigur, dac� vor exista astfel de cereri!). Vor tinde s�
caute orice alt argument juridic pentru a sc�pa de responsabilitatea imens� pe care
o implic� analiza pe fond ?i solu?ionarea unui astfel de litigiu. Nu m-a? mira
dac�, puse �n fa?a unei cereri de anulare a dispozi?iilor dintr-o ordonan?�
militar� pe motiv c� acestea �ncalc� drepturile ?i interesele legitime ale unei
persoane, instan?ele noastre vor considera c� ordonan?a militar� este un act
administrativ exceptat de la controlul �n contencios administrativ pentru c� este
un act de comandament cu caracter militar, pentru simplul motiv c� poart� denumirea
de �ordonan?� militar�. Sau, chiar mai r�u, instan?a va considera c� este un act al
unei autorit�?i publice �n raporturile cu Parlamentul pentru simplul motiv c�
starea de urgen?� a fost �ncuviin?at� de Parlament, conform Constitu?iei. Ca atare,
orice act administrativ subsecvent decretului preziden?ial privind instituirea
st�rii de urgen?� �ncuviin?ate de Parlament cap�t� ?i el caracterul de act
administrativ al unei autorit�?i publice �n raporturile cu Parlamentul.

Oric�t de absurde ar p�rea aceste argumente pentru un jurist, ele nu trebuie

ignorate. Realitatea surprinde �ntotdeauna ?i viitorul este plin de necunoscute.

V. Concluzii

Ordonan?ele militare nu sunt acte de comandament cu caracter militar doar pentru c�

poart� �n titlu termenul de �militar�. Raport�ndu-ne la con?inutul celor trei
ordonan?e militare emise p�n� �n acest moment, acestea sunt acte administrative
normative emise pentru aplicarea regimului st�rii de urgen?�, adic� pun �n
executare/fac aplicabile �n concret dispozi?iile de rang legal cuprinse �n OUG nr.
1/1999 ?i preluate �n decretul preziden?ial privind instituirea st�rii de urgen?�.

Chiar dac� starea de urgen?� poate presupune restr�ngerea exerci?iului unor

drepturi ?i libert�?i, aceasta nu �nseamn� c� cet�?enii nu mai au garantat accesul
liber la justi?ie ?i, totodat�, posibilitatea de a se proteja �mpotriva m�surilor
abuzive de punere �n aplicare a m�surilor dispuse de autorit�?ile publice. Aceast�
garan?ie este oferit� de art. 5 alin. 3 din Legea contenciosului administrativ.
Totu?i, aceast� garan?ie nu trebuie doar s� existe. Trebuie s� fie ?i efectiv�.

Existen?a ?i efectivitatea unor astfel de garan?ii fac diferen?a dintre o stare de

urgen?� �ntr-o societate democratic� ?i situa?ia normal� dintr-o societate
totalitar� sau autoritar�. De bine de r�u, �n Rom�nia st�rii de urgen?� suntem �nc�
�ntr-o societate democratic� ?i trebuie s� r�m�nem �n aceste limite dac� vrem s�
mai avem o ?ans� la normalitate dup� �ncheierea prezentei crize. �n joc nu sunt
numai drepturile ?i libert�?ile noastre acum, ci ?i drepturile ?i libert�?ile
noastre �n viitor.

* Nici nu am mai insistat asupra faptului c� �n 1999, atunci c�nd a fost adoptat�
OUG nr. 1/1999, Poli?ia era �nc� o structur� militarizat� a statului. Deci, era
logic s� fie utilizat� sintagma �ordonan?� militar�. Mai mult, �n varianta ini?ial�
a OUG nr. 1/1999 se prevedea expres ?i faptul c� ordonan?a militar� are putere de
lege. �n 2004, c�nd a fost adoptat� OUG nr. 1/1999 cu modific�ri ?i complet�ri prin
Legea nr. 453/2004, termenul de ordonan?� militar� s-a p�strat de?i Poli?ia nu mai
era o structur� militarizat�, iar ordonan?a militar� a devenit obligatorie, f�r� a
mai avea for?� de lege (cum este ?i normal, conform Constitu?iei Rom�niei).

*Bogdan Dima este lect. univ. dr. ?i pred� Drept administrativ si Institutii
Politice. Este pre?edinte al Asocia?iei Centrul pentru Analize Strategice ?i autor
al cartii �Conflictul dintre Palate. Raporturile de putere dintre Parlament, Pre?
edinte ?i Guvern �n Rom�nia postcomunist�.