AVORTUL.

Argumente pro și contra

Avortul reprezintă piererea spontană sau indusă a sarcinii înainte de 23 de

săptămâni.
Întreruperea sarcinii – medicamentos sau chirurgical – este legal permisă voluntar,
sau la cerere, înainte de 13 – 14 săptămâni gestaționale, adică în primul trimestru de
sarcină. Avorturile induse, efectuate la cerere presupun motive diverse sociale, economice
sau emoționale.
Probabilitatea de apariție a complicațiilor crește după primul trimestru și include
perforația uterului cu instrumentele, leziuni importante ale colului uterin, hemoragie
importantă, îndepartarea incompletă a fătului sau placentei și infecții postoperatori i. În
prezent se efectuează în lume aproximativ 26-31 milioane de avorturi legale pe an.
În situațiile de avort este ilegal, complicațiile sunt frecvente iar rata mortalității
mamei este crescută.
După finalul primului trimestru, întreruperea sarcinii este permisă doar în
scop terapeutic. Adică în cazul descoperirii unor afecțiuni fetale, de obicei malformative
care nu permit supraviețuirea după naștere, sau în cazul unor afecțiuni care pun viața
mamei în pericol în prezența sarcinii, datorită suprasolicitării suplimentare a organismului
(cardiace, respiratorii etc).
Întreruperea sarcinii în primul trimestru poate fi efectuată atât în regim de
ambulatoriu cât și în regim de spitalizare. Întreruperea sarcinii după primul trimestru –
avortul terapeutic – se realizează doar în spital, datorită potențialelor complicații.
Avorturile din primul sau al doilea trimestru pot fi efectuate fie medicamentos fie chirurgical.

În discuția despre implicațiile personale și sociale ale ale avortului, e nevoie să luăm în
considerare 2 aspecte:

1. Viața începe la concepție:

„Ciclul de viață al mamiferelor începe în momentul în care un spermatozoid fecundează
un ovul.” (Okada et al., A role for the elongator complex in zygotic paternal genome
demethylation, NATURE 463:554 (Jan. 28, 2010))
„Fecundarea este un proces amplu în cadrul căruia gameții haploizi ai femeii și ai bărbatului
(ovulul și spermatozoidul) se unesc pentru a da naștere unui individ unic din punct de vedere
genetic.” (Signorelli et al., Kinases, phosphatases and proteases during sperm capacitation,
CELL TISSUE RES. 349(3):765 (Mar. 20, 2012))

James Boop face şi el un rezumat extrem de important al începutului vieții și al stadiilor

următoare în volumul 2 al cărții sale „Viața umană și etica îngrijirilor de sănătate”:
„Prima celulă a unei noi ființei umane apare în momentul concepției (fecundării), atunci când
un spermatozoid viabil de la tată fuzionează cu un ovocit viabil de la mamă. Practic, în acest
mod viața umană trece de la o generație la alta. În condițiile unui mediu optim și a unor
componente genetice favorabile, această unică celulă dă naștere la trilioane de alte celule
specializate și integrate care compun în final ființa umană în întregul ei ansamblu structural
și funcțional.”
„Fiecare ființă vie din zilele noastre, și de fapt fiecare ființă vie care a existat vreodată pe
pământ, și-a început existența în acest mod (ca celulă unică). Dacă această unică celulă sau
orice stadiu al dezvoltării ei piere, individul moare, încetând astfel să existe ca organism viu.
În biologia umană nu s-a descoperit până acum nicio excepție de la această regulă.”

2. Fiecare ființă umană are dreptul de a dispune de sine însăși așa cum consideră
potrivit.
După ce Constituţia României, în art. 26 alin. (2), prevede că "Persoana fizică are dreptul
să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau
bunele moravuri", Codul civil român a preluat acelaşi text, cu valoare de principiu în ceea ce
priveşte drepturile personalităţii, în art. 60, care poartă denumirea marginală "Dreptul de a
dispune de sine însuşi", după principiul inviolabilităţii fiinţei umane.(https://lege5.ro/)
Dreptul de a dispune de corpul său ori libertatea corporală este un drept fundamental care
se include în categoria drepturilor civile, însă nu este un drept de primă generaţie, aşa cum
sunt dreptul la viaţă şi o serie de drepturi politice, ci este un drept progresist, de a treia
generaţie, care, prin includerea sa în Constituţie şi Codul civil, a dobândit o recunoaştere
oficială.

Fiind unul dintre cele mai sensibile subiecte din societatea contemporană, avortul are
atât susținători puternici, cât și detractori.
Iată câteva dintre argumentele ambelor părți:

Argumente pro-viață (contra avort)

1. Deoarece viața începe de la concepție, avortul este asemănător cu crima, deoarece

este actul de a lua viața umană. Avortul sfidează direct calitatea sacră general
acceptată a vieții umane.
2. Nicio societate civilizată nu permite unui om să facă rău intenționat sau să ia viața altui
om fără a fi pedepsit, iar avortul nu este diferit.
3. Adopția este o alternativă viabilă la avort și realizează același rezultat. Există foarte
multe familii care doresc să adopte un copil, prin urmare n-ar trebui să existe niciun
copil nedorit.
4. Un avort poate duce la complicații medicale mai târziu în viață; crește riscul sarcinilor
ectopice mai ales dacă sunt prezenți și alți factori, cum ar fi fumatul; avortul poate
conduce la deteriorarea cervixului (colului uterin), care reprezinta "intrarea" in uter sau
chiar a uterului.
5. În cazul violului și incestului, consumul anumitor substanțe imediat după eveniment
poate asigura o femeie că nu va rămâne însărcinată; avortul însă pedepsește copilul
nenăscut care nu a comis nicio infracțiune, în timp ce făptuitorul ar trebui să fie
pedepsit.
6. Avortul nu trebuie utilizat ca o altă formă de contracepție.
7. Pentru femeile care solicită controlul complet al corpului lor, controlul ar trebui să
includă prevenirea riscului de sarcină nedorită prin utilizarea responsabilă a
contracepției sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin abstinență.
 8. Femeile care aleg avorturile sunt adesea minore sau tinere cu experiență de viață
insuficientă pentru a înțelege pe deplin ceea ce fac. Multe dintre acestea au regrete
pe tot parcursul vieții după aceea.
9. Avortul provoacă adesea traume psihologice și stres.

Argumente Pro-Alegere (pro avort)

1. Aproape toate avorturile au loc în primul trimestru, atunci când un făt este atașat de
placentă și cordonul ombilical de mamă. Ca atare, sănătatea sa depinde de sănătatea
ei și nu poate fi privit ca o entitate separată, deoarece nu poate exista în afara
pântecului femeii.
2. Conceptul de persoană este diferit de conceptul de viață umană. Viața umană are loc
la concepție, dar ovulele fertilizate utilizate pentru fertilizarea in vitro sunt, de
asemenea, vieți umane, iar cele neimplantate sunt aruncate în mod obișnuit. Este
aceasta o crimă și, dacă nu, atunci cum este o crimă avortul?
3. Adopția nu este o alternativă la avort, deoarece rămâne alegerea femeii dacă își dă
sau nu copilul pentru adopție. Statisticile arată că foarte puține femei care dau naștere
aleg să renunțe la copii.
4. Avortul este o procedură medicală sigură. Marea majoritate a femeilor care fac avort
o fac în primul trimestru de sarcină. Avorturile medicale prezintă un risc foarte scăzut
de complicații grave și nu afectează sănătatea unei femei sau capacitatea viitoare de
a rămâne însărcinată sau de a naște.
5. În cazul violului sau al incestului, forțarea unei femei rămase însărcinată prin acest act
violent să păstreze sarcina ar cauza victimei traume psihologice suplimentare.
6. Avortul nu este folosit ca formă de contracepție. Sarcina poate apărea chiar și în cazul
utilizării contraceptivelor. Puține dintre femeile care decid un avort nu folosesc nicio
formă de control al nașterilor și acest lucru se datorează mai mult neglijenței
individuale decât faptului că au la dispoziție opțiunea avortului.
7. Capacitatea unei femei de a deține controlul asupra corpului său este esențială pentru
drepturile civile. Dacă o vom priva de alegerea reproductivă vom păși pe o pantă
alunecoasă. Cât ar fi de la a forța o femeie să continue o sarcină nedorită până la
forțarea unei femei să utilizeze obligatoriu contracepția sau să fie supusă sterilizării?
8. Adolescenții care devin mame au perspective triste pentru viitor. Este mult mai
probabil să părăsească școala, să primească îngrijire prenatală inadecvată, sau să
dezvolte probleme de sănătate mintală.
9. Ca orice altă situație dificilă, avortul creează stres. Cu toate acestea, Asociația
Psihologică Americană a constatat însă că stresul cel mai mare era înainte de avort
și că nu existau dovezi ale sindromului post-avort.

În concluzie,

DA,

– Oricum am pune problema, avortul poate fi cosiderat o crimă, în sensul în care o viață este
oprită din decizia altcuiva. Considerăm aici și perspectiva religioasă, conform căreia orice
nouă viață reprezintă un dar de la Dumnezeu, prin urmare este sacră.
– Orice avort poate pune în pericol șansele femeii de a mai avea copii pe viitor.
– Femeile care recurg la avort pot ramane cu sechele profunde, atât fizice, cât și psihice –
depresii, amintiri traumatizante, teama de a mai rămâne însărcinată.

DAR

– Există momente în viața unei femei în care din varii motive o sarcină este foarte dificil, dacă
nu imposibil, de dus până la capăt. Poate fi vorba de o boală sau un tratament medicamentos,
de un partener nepotrivit, de impactul pe care l-ar avea această decizie asupra vieții și carierei
sale. Este firesc, în aceste condiții, să aibă liberatea de a-și decide viitorul.
– În final, chiar dacă sună cinic, femeia este cea care suportă atât consecințele sarcinii, cât
și pe cele ale întreruperii acesteia. Este posibil să nu se considere încă cpapabilă să renunțe
la viața sa de până atunci, la carieră, să nu se considere destul de pregătită și în siguranță
să se dedice și să crească un copil, ba chiar să nu vrea să-și strice silueta.
– Dacă o femeie se simte nepregatită să aibă un copil, dar este obligată să-l păstreze, este
foarte posibil să se transforme într-o mamă nefericită, în stare să-i reproșeze micuțului
presupusa ratare a vieții sale.

Referințe suplimentare

• Alvarez, R. Michael și John Brehm. „ Ambivalența americană către politica de avort:

dezvoltarea unui model probit heteroschedastic de valori concurente ”. American
Journal of Political Science 39.4 (1995): 1055-82. Imprimare.
• Armitage, Hannah. „ Limbajul politic, utilizări și abuzuri: modul în care termenul„
naștere parțială ”a schimbat dezbaterea privind avortul în Statele Unite .” Jurnalul
Australasian de Studii Americane 29.1 (2010): 15–35. Imprimare.
• Gillette, Meg. „ Narațiile americane moderne despre avort și secolul
tăcerii ”. Literatura secolului al XX-lea 58.4 (2012): 663-87. Imprimare.
• Kumar, Anuradha. „ Dezgustul, stigmatul și politica avortului ”. Feminism și
psihologie 28.4 (2018): 530–38. Imprimare.
• Ziegler, Mary. „ Încadrarea unui drept de a alege: Roe V. Wade și schimbarea
dezbaterii privind legea avortului ”. Law and History Review 27.2 (2009): 281-
330. Imprimare.

Vizualizați sursele articolelor

1. „ Viața începe la fertilizare cu concepția embrionului ”. Universitatea Princeton ,

Administratorii Universității Princeton.
2. „ Riscurile pe termen lung ale avortului chirurgical ”. GLOWM, doi: 10.3843 /
GLOWM.10441
3. Patel, Sangita V și colab. „ Asocierea dintre bolile inflamatorii pelvine și
avorturi .” Jurnalul indian al bolilor cu transmitere sexuală și SIDA , publicații
Medknow, iulie 2010, doi: 10.4103 / 2589-0557.75030
4. Raviele, Kathleen Mary. „ Levonorgestrel în cazuri de viol: Cum funcționează? ” The
Linacre Quarterly , Maney Publishing, mai 2014, doi: 10.1179 /
2050854914Y.0000000017
5. Reardon, David C. „ Avortul și controversa asupra sănătății mintale: o revizuire
cuprinzătoare a literaturii asupra acordurilor de bază comune, a dezacordurilor, a
recomandărilor aplicabile și a oportunităților de cercetare ”. SAGE Open Medicine ,
Publicații SAGE, 29 octombrie 2018, doi: 10.1177 / 2050312118807624
6. „ Întrebări frecvente despre sistemul de supraveghere a avortului CDC .” Centre for
Disease Control and Prevention, 25 noiembrie 2019.
7. Bixby Center for Reproductive Health. „ Complicațiile avortului chirurgical: obstetrică
clinică și ginecologie .” LWW , doi: 10.1097 / GRF.0b013e3181a2b756
8. „ Violența sexuală: prevalență, dinamică și consecințe ”. Organizația Mondială a
Sănătății.
9. Homco, Juell B și colab. „ Motive pentru utilizarea ineficientă a contracepției înainte
de sarcină la pacienții care caută servicii de avort ”. Contracepție , Biblioteca
Națională de Medicină a SUA, decembrie 2009, doi: 10.1016 /
j.contraception.2009.05.127
10. „ Lucrul cu foaia de sfaturi pentru adolescenții gravide și părinți ”. Departamentul
SUA pentru Sănătate și Servicii Umane.
11. Major, Brenda și colab. „ Avortul și sănătatea mintală: evaluarea
dovezilor ”. American Psychological Association, doi: 10.1037 / a0017497