Opera Personajul Tipul Trasatura Modalități de

personajului caracterizare
“Ion” de Ion Taran imoral Dur , violent , egoist , Caract.direct de
Liviu “taranul sarac “ furios pe toata lumea catre Preotul
Rebreanu “ stricat si-un Belciug “stricat
bataus, s-un om si-un bataus, s-un
de nimic” om de nimic”
Caract. directa
făcută de narator
,in scena horei
“Avea ceva
straniu în privire,
parca nedumerire
si un vicleșug
neprefăcut”
Autocaracterizare
a “Aș fi o
nătăfleață sa dau
cu piciorul
norocului”
„O Zaharia tipul Tipul inselatului Direct , de catre
scrisoare Trahanache încornoratului ridicol alte personaje
pierdută” simpatic Inconstient “nene” (Zoe)
de Ion Luca Cu gandire plata “ venerabilul “
Caragiale Naiv/viclean ( Catavencu)
“ conu Zaharia“
(Ghita)
Indirecta , prin
limbaj
“ A! Ce coruptă
soţietate... Nu mai
sunt prințipuri, nu
mai e nimic:
enteresul şi iar
enteresul...";
,,Ei, Fănică, să
vezi imitație de
scrisoare!"
Amintiri de Nica copil universal 1. rușinos, fricos Autocaracterizare
copilărie „…un băiat prizărit,
de Ion rușinos și fricos chiar
Creangă și de umbra mea”
2. copilăros,
neastâmpărat „eram
vesel ca vremea cea
bună și șturlubatic și
copilăros ca vântul în
tulburarea sa.”
“Enigma Felix Sima ambiţiosul, 1.Educat 1.indirectă,
Otiliei “ de tânărul în „un tânăr aşa de realizată de
G.Calinesc formare distins şi de familie Aurica
u bună” 2.Indirect, din
2. îndrăgostit spusele
„Ziua scria în caiete, naratorului
caligrafic Iubesc pe 3. Directă, de
Otilia” către narator
3. inofensiv 4. Indirectă, din
“rămânea un copil acţiunea
inofensiv” medicului
4. Inteligent 5. Directă, de
„medicul fusese aşa Pascalopol
de surprins de
cunoștințele
premature ale
tânărului”
5. Inteligent, frumos
„eşti un tânăr de
ispravă, frumos,
inteligent”
„Moara cu Ghiță tipul uman muncitor și iubitor al Caracterizare
noroc” de țăranului naiv familiei sale, „un om directă
Ioan „Sărmanilor mei harnic și sârguitor, „iară el însuși,
Slavici copii, zise el, voi era mereu așezat și înalt și spătos, o
nu mai aveți cum pus pe gânduri, se purta ca pe o pană
avuseră părinții bucura când o vedea subțirică.”
voștri, un tată pe dânsa veselă”; Este laș și nedemn
om cinstit.” aș și nedemn : „Tu ești om
Lică, iară Ghiță
nu e decât o
muiere îmbrăcat
în haine
bărbătești, ba
chiar mai rău de
atât.”
Caracterizat
indirect
Ghiță
conștientizează
faptul că este
influențat
sufletește de
patima banului,
dar își acceptă
situația: „așa m-a
lăsat Dumnezeu”
“ Mara “ de Mara Mama iubitoare Voinica si frumoasa caracterizează
I.Slavici „tânără și voinică și direct naratorul
harnică și Dumnezeu omniscient
a mai lăsat să aibă și
noroc”
Iubitoare
„Tot mai are nimeni
copii ca mine!”
Inteligenta
„Ca femeie cu minte,
Mara știa că n-are
niciodată să-și piardă
banii dacă face
tovărășie cu Hubăr.
Câștiga, ce-i drept
mai puțin, (...) dar
creșteau și ciorapii
deodată cu copiii”