Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucru individual
La disciplina: Drept Civil
Tema: Contractul de mandat
Chisinau, 2017
CUPRINS
Apariția și evoluția contractului de mandat....................................................................................3
Definiția și raporturile contractului de mandat...............................................................................4
Caracterele juridice ale contractului de mandat.............................................................................5
Elementele contractului de mandat................................................................................................6
Drepturile si obligatile partilor........................................................................................................9
Concluzie........................................................................................................................................11
Bibliografie.....................................................................................................................................12
2
Apariția și evoluția contractului de mandat
Începind a vorbi despre contractual de mandat putem menționa că este unul
dintre cele mai vechi contracte. El este unul din cele mai vechi și mai cunoscute
contracte și în dreptul grec precum și in dreptul roman, toate acestea au ieșit din
circumstanțele oamenilor precum boala, lipsa de experiență în afaceri au dus la
contractual de mandat, un contract bine dezvoltat din toate considerentele. Autorii
susțin că nu ar exista drept și istorie fără mandate, deoarece în toate sursele de
drept există urme și se vorbește despre acest contract. Voi încerca în continuare să
degajez din aceste discuții și voi spune cîteva reguli cu privire la acest contract de
mandat. Oratorul Demostene spune, într-o pledoarie a sa, că în momentul plecării
în Sicilia l-a însărcinat pe Nicoara să-i supravegheze afacerile și să aibă grijă de
afacerile sale cît timp v-a fi plecat.Reeșind din acestea putem spune că ține actul
respectiv de patrimoniul persoanei, dar nu se rezumă doar la aceasta puțin ține doar
de un fapt juridic oarecare. Mandatul este, în epoca imperială, la Roma, un contract
consensual prin care o persoană însarcinată la o altă pesoană care acepta sa facă
gratuit un serviciu. Caracteristica acestui contract se manifestă prin faptul că nu
există un echivalent adică gratuitatea din partea mandatarului.Scopul principal al
mandatarului nu era interesul personal al pîrților contractante ca în cazul serviciilor
sau lucrărilor remunerate ci datoria sau prietenia.
Din secolul al doilea, mandatul poate fi unul general,care poate asuma
administrări unui ansamblu de bunuri. Mai pe urma se constată că poate fi
sancționat adstipulatorul contractului de mandat. Mai apoi apare mandatul și în
legislația României în care se constată necesitatea acestuia. Republica Moldova a
luat și ea noțiunea de mandate și a început a opera cu contractual de
mandat.Consider că a existat și în sistemul daco-roman contractual de mandate de
oarece a fost un amestec de drept local find comansat cu dreptul autohto și dreptul
roman vulgar dar nu sau păstrat izvoarele în legatură cu acesta avînd ca specific
formalismul precum și rigiditatea.
În secolul XVII-lea mandatul apare și în legislația Româneasca. Un exemplu
ar servi cînd asupra mandatarului se produce un act de violență în urma căruia și-a
pierdut bunurile care i-au fost încredințate prin contractul de mandat. Modelul de
contract de mandate care a stat la baza dreptului din Republica Moldova este codul
lui Napoleon, precum și codul civil Italian și legea ipotecară Belgiană.
În Republica Moldova se constată o semnificație mare asupra contractului de
mandate de la elaborarea noului cod civil și prin faptul că sunt specificate clauzele
concrete ale acestuia.
3
Definiția și raporturile contractului de mandat
În conformitate cu codul civil al Republici Moldova prin contractul de
mandat o parte (mandant) împuterniceşte cealaltă parte (mandatar) de a o
reprezenta la încheierea de acte juridice, iar aceasta, prin acceptarea mandatului,
se obliga sa acţioneze in numele si pe contul mandantului.
Raporturile de mandat persistă atât între persoanele fizice, cît şi cu
participarea subiectelor de drept civil cu statut de persoană juridică. Esenţa juridică
a raportului de mandat constă în posibilitatea figurării în calitate de parte (subiect)
a acestui raport prin intermediul unei alte persoane terţe, împuternicită să
reprezinte în astfel de raporturi interesele patrimoniale ale persoanei reprezentate.
Anume prin această particularitate juridică a raportului de mandat, legislatorul
scoate în relief calitatea specifică a mandatului ca formă juridică de intermediere.
Cu toate că normele speciale despre intermediere în general şi intermedierea
comercială se conţin într-un capitol aparte al Codului Civil (Art.art.1179-1198), şi
legislatorul n-a evidenţiat legătura expresă dintre aceste construcţii juridice,
conţinutul normelor în cauză ne indică posibilitatea aplicării faţă de normele
intermedierii a normelor ce reglementează mandatul. În acelaşi context poate fi
stabilită legătura juridică dintre mandat şi reprezentare (Art. art. 242-258).
Legătura dintre mandat şi reprezentare este unidirecţională, ceea ce înseamnă că
mandatul presupune raporturi de reprezentare. Reprezentarea însăşi nu este legată
organic de mandat. Vis-a-vis de instituţiile tradiţionale ale dreptului civil cu care
poate fi analizată în plan comparativ mandatul, actualul Cod Civil conţine unele
construcţii juridice, care datorită diferitor mecanisme de încheiere, executare,
efecte juridice pot fi în practica contractuală asemuite cu mandatul. Astfel
reglementările contractului în folosul unui terţ prin care debitorul (promitentul) se
obligă sa efectueze prestaţia nu creditorului (stipulantului), ci terţului
(beneficiarului), indicat sau ne indicat în contract, care obţine in mod nemijlocit
dreptul sa pretindă prestaţia in folosul său, pot fi contrapuse cu cele din materia
mandatului. O situaţie analogică poate apărea şi în cazul raportului de fidejusiune,
unde o parte (fidejusor) se obliga faţă de cealaltă parte (creditor) sa execute
integral sau parţial, gratuit sau oneros obligaţia debitorului. Elementul juridic de
prestaţie în folosul altei persoane, sau pentru altă persoană nu poate forma o
identitate juridică dintre aceste contracte.
Conform definiţiei legale, expuse în acest articol, contractul de mandat se
atribuie la categoria obligaţiilor juridico-civile de prestare a serviciilor juridice.
Acest fapt denotă interferenţa juridică a acestui contract cu celelalte contracte de
prestare a serviciilor, în special cu cele de prestare a serviciilor juridice, ca
comisionul şi agenţia, administrarea fiduciară, expediţia ş.a. Însă legislatorul a
modelat această construcţie juridică, ţinând cont de caracterele indispensabile ale
mandatului, şi anume: caracterul fiduciar al raportului respectiv, care la rândul său
4
este determinat de faptul că acţiunile mandatarului condiţionează apariţia,
modificarea şi stingerea drepturilor şi obligaţiilor, precum şi faptul că mandatarul
săvârşeşte aceste acţiuni juridice din numele mandantului. Anume această trăsătură
juridică delimitează contractul de mandat de contractul de acordare a serviciilor de
asistenţă juridică în instanţele de judecată, care nu prevede apariţia, modificarea şi
stingerea drepturilor şi obligaţiilor. Un asemenea contract urmează să fie guvernat
de normele Codului Civil privitoare la prestarea serviciilor (art.art 970-978).
Pentru reglementarea juridică a raporturilor de mandat legislatorul utilizează
noţiunea de cooperare, făcând trimitere la raportul contractual dintre mandant şi
mandatar. Conţinutul obligaţiei de cooperare dintre părţile vizate, reprezintă o
consecinţă logică a caracterului fiduciar a relaţiilor dintre părţi. Mandantul nu se
eliberează totalmente de obligaţii în urma încheierii contractului şi transmiterii
împuternicirilor, dar urmează activ să susţină mandantul în exercitarea mandatului
prin crearea condiţiilor optime pentru activitatea mandatarului şi anume, punerea la
dispoziţie a informaţiei, documentaţiei necesare mandatarului, achitarea la timp a
conturilor şi.a.
10
Concluzie
În concluzie pot spune că acest tip de contract este unul care are o însemnătate
destul de mare în cadrul dreptului civil și anume după cum am menționat mai sus
contractul de mandat reprezintă o parte(mandant) care împuterniceşte pe cealaltă
parte(mandatar) de a o reprezenta la încheierea de acte juridice, iar aceasta, prin
acceptarea mandatului, se obligă să acţioneze în numele și pe contul mandantului.
Contractul dat în ultimi ani se aplică tot mai des în cadrul notariatului. În zilele
noastre mandatul are o utilizare explozivă în special în materie comercială.Codul
Civil al RM reglementează raporturile de mandat în art. 1030-1052 din aceste
prevederi se desprinde o legatură juridică accentuată între asemenea instituții a
dreptului civil ca reprezentare reglementata în partea generală a Codului Civil ,
mandatul ca forma derivată a acesteia și procura.Mandatul se referă la aspectul
intern al raporturilor dintre reprezentant și reprezentat, pe cînd reprezentarea
privește aspectul extern al acestor raporturi adica relațiile dintre reprezentat și
reprezentant pe de o parte și terțul contractant pe dealta parte. Prin urmare
reprezentarea este de natura contractului de mandate, iar nu de esența lui. Deși
Codul Civil reglementează doar mandatul cu reprezentare, existența mandatului
fară reprezentare nu este contestata de nimeni, utilitatea sa practică impunîndu-se
de la sine.
În același timp, raporturile juridice specific mandatului se pot crea nu numai
în temeiul unui contract, ci și în temeiul legii în cazurile expres prevazute. Am
putea da ca exemplu prezumția de mandat tacit, reciproc dintre soți precum și
raporturile dintre persoana juridică și cei care-i alcătuiesc organele de conducere.
Prin urmare, există atît reprezentarea fară mandate cît și mandate fără reprezentare.
Individualizarea contractului de mandat se manifestă tot o dată și prin obiectul său,
care poate consta doar în prestația încheierii de acte juridice ceea ce exclude
extinderea obiectului acestuia și asupra actelor materiale.
11
Bibliografie
1) Codul civil Republici Moldova publicat în 22.06.2002
2) Comentariu la Codul civil al Republici Moldova
3) Gheorghe chibac,Oxana Robu,Sorin Bruma,Natalia Chibac „Drept civil
contracte și succesiuni autori”, Chișinau 2014
4) Gheorghe CHIBAC, Aurel Baesu, Oleg Efrim ,Alexandru Rotari „Drept
civil Contracte și succesiuni”, Chisinau 2005
5) Corneliu Turianu „Contracte Civile Speciale editura” “All Beck” Bucureşti
2000
6) Francisc Deak „Tratat de Drept Civil” editura “Universul Juridic” Bucureşti
2001
7) Gabriel Boroi, Liviu Stanciulescu „Drept Civil. Curs selective” editura ALL
Back, 2003
8) Dr. Raul Petrescu ”Principalele Contracte de Drept Civil” editura “Oscar
Print”
9) Emilian Ciongaru, Mihai Secula „Drept Civil. Contracte Speciale”, editura
Scrisul Românesc.
10)REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT „ANALIZĂ TEORETICĂ
ŞI PRACTICĂ A CONTRACTULUI DE MANDAT autor Adrian-
Silviu Banu Sibiu 2008
12