Sunteți pe pagina 1din 3

Coeficienţii sezonieri

Variaţiile sezoniere (St) se repetă, teoretic, identic de la o perioadă la alta (lună de lună,
trimestru de trimestru) şi se compensează la nivelul anului, conform principiului de conservare a
ariilor. Practic, variaţiile sezoniere nu se repetă absolut identic.
Pentru a ajusta o serie reală, respectând exigenţele modelului teoretic, variaţiile sezoniere

St observate se înlocuiesc cu valori calculate numite coeficienţi sezonieri, sj, = perioade (j =

, pentru luni, respectiv j = , pentru trimestre).


Coeficienţii sezonieri Sj sunt identici perioadă de perioadă pe „n” ani observaţi, adică
există „j” coeficienţi sezonieri şi nu „j*n” variaţii sezoniere St pe n ani.
Calculul coeficienţilor sezonieri.
Coeficienţii sezonieri se calculează ca o medie aritmetică a variaţiilor sezoniere, lună de
lună sau trimestru de trimestru, pe ansamblu a n ani:

Sj =
unde Sij = St , j este luna sau trimestrul pentru care se calculează coeficientul sezonier, iar i
reprezintă anii observaţi.
Conform principiului compensării variaţiilor sezoniere la nivelul anului, suma, respectiv
media coeficienţilor sezonieri, pe an, trebuie să fie zero. În calcule apar rezultate usor diferite, ca
urmare a aproximărilor. Efectul lor poate fi compensat printr-un corector „d”, rezultând un
coeficient sezonier corectat, Sj’.
În cazul modelului aditiv, corectarea coeficienţilor sezonieri presupune calculul
diferenţelor:
Sj’ = Sj – dt,

unde „dt” reprezintă corectorul: dt = , sau dt = .


Rolul coeficientului corector „d” este de a repartiza eroare de aproximare pe ansamblul
perioadelor, astfel devenind posibilă respectarea principiului compensării:

sau = 0, unde =
(suma şi media coeficienţilor sezonieri sunt nule pe an, în cazul modelului aditiv).
În cazul modelului multiplicativ, corectarea coeficienţilor sezonieri presupune calculul
raportului:

Sj’ =

Iar media lor este egală cu unitatea: , .

În aplicaţia practică vom considera date din tabelul nr. 9, unde vom examina variaţia
lunară a ratei şomajului la femei în România în perioada 1998 - 2005.

Tabelul nr. 9 Variaţia lunară a ratei şomajului la femei


Lunile 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Total
lunar

Ianuarie 8.90 10.80 11.50 10.10 11.70 7.80 6.70 5.50 73


Februarie 9.00 11.30 11.50 10.00 12.00 7.80 6.70 5.30 73.6
Martie 9.00 11.40 11.20 9.80 11.90 7.60 6.70 5.10 72.7
Aprilie 9.10 11.30 11.20 9.40 10.30 7.10 6.50 4.90 69.8
Mai 8.90 11.30 11.00 9.00 9.30 6.80 6.20 4.80 67.3
Iunie 8.70 11.20 10.80 8.50 8.80 6.50 5.80 4.80 65.1
Iulie 8.70 11.00 10.50 8.20 8.30 6.50 5.60 4.90 63.7
August 8.50 10.70 10.60 8.00 7.80 6.20 5.50 5.00 62.3
Septembrie 8.50 10.70 10.40 7.80 7.70 6.10 5.50 5.10 61.8
Octombrie 9.10 10.80 10.50 7.00 7.50 6.40 5.50 5.20 62
Noiembrie 9.50 11.20 10.20 8.00 7.50 6.60 5.60 5.20 63.8
Decembrie 10.20 11.40 11.50 8.20 7.50 6.60 5.60 5.30 66.3

Total anual 108.1 133.1 130.9 104 110.3 82 71.9 61.1 801.4
Medii 9.01 11.09 10.91 8.67 9.19 6.83 5.99 5.09
lunare pe
an

Din examinarea tabelului rezultă că rata şomajului variază de la o lună la alta în cuprinsul
fiecărui an. Se mai constată însa că rata şomajului variază de la un an la altul ; în perioada 1998-
2005 tendinţa generală este în scădere.
Prima impresie este aceea că variaţia sezonieră se reduce, ceea ce este însa fals, deoarece
timpul de variaţie sezonieră rămâne acelaşi, cum se va arăta în continuare, în condiţiile
diminuării numărului şomerilor. Prin urmare analiza trebuie să pună concomitent în evidenţă
tendinţa generală şi variaţia sezonieră şi să ţină seama totodată de variaţia ciclică (dacă aceasta
există) şi de variaţia reziduală.
Rata anuală a şomajului la femei se reduce în perioada 1998 – 2005 şi asta ne arată şi
figura de mai jos.

S-ar putea să vă placă și