FIŞA DE LUCRU NR.

JOCUL DE ROL „NAUFRAGIUL”

Imaginaţi-vă că sunteţi într-o excursie pe ocean. Ajungeţi pe o insulă şi, neştiind cât timp rămâneţi aici,
trebuie să vă organizaţi:

 Stabiliţi un set de reguli pentru grup.

 Alegeţi o anumită ocupaţie/meserie care să corespundă cu aptitudinile voastre şi să vă fie de folos
pentru perioada cât veţi rămâne pe insulă.(Argumentaţi alegerea şi specificaţi ce ştiţi despre această
meserie)
FIŞA DE LUCRU NR.2

ARBORELE PROFESIONAL AL FAMILIEI

MAMA TATA

Arborele
profesional al
familiei
SURORI
FRAŢI

BUNICI
  Alcătuiţi arborele profesional al familiei precizând pentru fiecare membru al familiei profesia/ocupaţia pe
care o au sau au avut-o. Identificaţi dacă profesia pentru care te pregăteşti se regăseşte la vreunul din
membrii familiei.

FIŞA DE LUCRU NR. 3

MÂNA

Una din calităţile mele este:

Un lucru pe care îl fac

eu cel mai bine:
Un motiv pentru care te
apreciază oamenii:

Un lucru pe care îl fac

cu plăcere:

Un lucru pe care îl aduci

într-o prietenie:
 FIŞA DE LUCRU NR. 4

CE SĂ ALEG ?
Criterii de evaluare a Opţiunea 1 Opţiunea 2 Opţiunea 3
opţiunilor de cariera
A.Opţiunile mele
1.
2.
3.
B.Valorile mele legate de
muncă
1.
2.
3.
C. Deprinderile mele
1.
2.
3.
D. Caracteristicile mele
personale
1.
2.
3.
E.Nivelul educaţional pe
care intenţionez să-l ating
1.
2.
3.
F. Stilul de viaţă dorit
1.
2.
3.
G.Alte nevoi/aşteptări
1.
2.
3.
Total

FIŞA DE LUCRU NR. 5

VORBE CELEBRE

 „Lucrurile nu sunt greu de făcut. Ceea ce este cu adevărat greu , este de a ne pune în starea de a le face.”
(C.Brâncuşi)
 „Muncă scumpă, cel ce nu te cunoaşte se întreabă: Pentru ce, oare, trăiesc?” (G.Enescu)
 „Munca este legea lumii moderne, care nu are loc pentru leneşi.” (M.Eminescu)
 „Cine vrea să facă ceva găseşte mijloace, cine nu, găseşte scuze.” (V.Hugo)
 „Munca este hrana sufletelor nobile.” (Seneca)
 „Munca este principalul motor al vieţii omeneşti.” (G.Marinescu)
 „Simţul datoriei este cea mai luminoasă dovadă de sănătate a unui suflet.” (N.Iorga)

 Ce calităţi sunt necesare pentru exercitarea cu succes a unei profesii?

 FIŞA DE LUCRU NR. 6

POVESTE CU TÂLC
Un cioban se ducea în fiecare săptămână la un morar să cumpere făină. Ce le trăsneşte într-o zi prin cap?
Ciobanul râvneşte la meseria morarului, iar morarul la cea a ciobanului.
“Tot mai bine să stau la moară decât să alerg toată ziulica pe câmp!” zicea ciobanul.
“Decât să-mi huruie moara la cap toată ziua, e mai bine să hoinăresc încoace şi încolo!” gândea morarul.
Şi se apucară ei de tocmeală, să-şi schimbe meseriile: ciobanul să-i dea oile morarului, iar morarul să-i dea
moara ciobanului. Şi din tocmeală ajung la învoială. Morarul se ducea cu oile, le păzea toată ziulica şi seara la
stână îşi lepăda hainele de pe el, apoi se culca, cum era învăţat acasă.
Asta s-a întâmplat în ziua întâi de ciobănit. Abia a adormit şi lupul a şi venit la oi. Când se dă lupul la oi,
oile făceau “bârrrrra, bârrra” pe la capul morarului, şi el, prin somn, crezându-se la moară, striga:
“-Dă-i grâunţe, dă-i!“ Şi adormi iar buştean.
Până la ziuă n-a rămas nici o oaie.
Acu să vedeţi ce s-a întâmplat cu ciobanul. Cum a venit la moară, s-a rezemat în bâtă lângă piatra morii,
care se tot învârtea, dar sfârşindu-se grăunţele şi neştiind s-o oprească, a început piatra să hârâie. Daca a auzit el
aşa, a început să strige ca la oi:
“-Stai, Negruţo, stai Bâlo!” Dar piatra îşi vedea de hârâitul ei.
Văzând ciobanul că nu stă, se opinti o dată şi-i dete una cu sete cu măciuca, de sparse piatra în două. Dar
piatra tot se mai învârtea. Ce socoteală îşi făcu ciobanul: “O să mă pun pe ea şi am s-o opresc!” Şi se aşeză
nerodul de cioban pe piatră, iar piatra învârtindu-se îi apucă cămaşa de la spate şi începu a-l suci şi a-l învârti ,
lovindu-l de toţi pereţii.
Cum a scăpat ciobanul de acolo nu ştiu. Atâta ştiu că la ziuă s-a ales unul cu oile mâncate de lup şi celălalt
cu moara sfărâmată. Acum cui îi place să-şi schimbe meşteşugul aşa lesene, fără chibzuială, poate să-l schimbe.