LICEUL TEHNOLOGIC NR.

1 C-LUNG
MOLDOVENESC

CUM SĂ EDUCI
FĂRĂ SĂ RĂNEȘTI
IANUARIE 2022
Prof. Mihaela Rusu
Conform studiilor efectuate de către specialiști, agresivitatea, violența,
bullyng-ul au devenit în ultimii zece ani situații noi generatoare de nevoi
emergente;

S-au materializat în tendințe negative, distructive și autodistructive

manifestate in planul comportamental de către tinerii a căror personalitate
este aflată în formare.
 SUGESTII
• Stăpâneşte-ţi furia! Ţipetele şi predicile sunt ineficiente!
Cu cât eşti mai critic, cu atît îl îndepărtezi mai mult.

• Calmeză-te, înainte de a începe discuţia cu tânărul.

• Fii calm, direct, ferm.

• Nu îi cere tânărului socoteală pentru faptele sale, din

contră, arată-i îngrijorare, iar dacă e o recidivă, exprimă-ţi
frustrarea, mâhnirea, pentru a-l încuraja să vorbească
despre ceea ce s-a întâmplat.
•
• Nu-l insulta şi cere-i să vorbească despre ceea ce s-a întâmplat, acum
sau mai târziu. Dacă refuză, ia măsuri disciplinare şi explică-i de ce.
• Întreabă-l ce soluţii de rezolvare sau măsuri disciplinare propune.
Dacă vine cu o idee faceţi împreună un plan şi aplicaţi-l.
• Încheiaţi discuţia pe un ton optimist.
 Cum se procedează dacă tânărul este recalcitrant şi agresiv

• Fii categoric!
• Discută cu el pe un ton impersonal, neautoritar, arătându-i
diferenţa dintre a fi dur şi a fi curajos.
• Arată-i că ai încredere în el şi că îi vei sprijini efortul de a se
schimba. Arată-i că nu renunţi şi nu-i accepţi sfidarea.
• Nu-i accepta scuzele prin care încearcă să te manipuleze şi să te
înşele. Arată-i că se contazice şi arată-i gravitatea consecinţelor.
• Continuă discuţia.
• Încurajeză-l să-ţi spună de ce este furios, să participe la discuţie,
în loc să izbucnească. Dacă refuză, fă-l să înţeleagă că te-a lăsat pe
tine să decizi.
• Păstreză-ţi vocea calmă!
• Nu-l insulta!
• Foloseşte umorul. De exemplu: „Când te înfurii arăţi ca mine!”
• Evaluează care-ţi sunt soluţiile. De exemplu, dacă este furios şi
vrea să plece, întreabă-te ce este mai bine să faci: să îl ignori, să îl
înfrunţi sau să îl aprobi.
 Îi poţi spune că nu tolerezi să îţi vorbescă urât. Unul din voi
trebuie să plece, după ce tensiunea s-a diminuat, puteţi să vă
reluați discuția. Aceasta presupune că tânărul se mai poate
controla totuşi. În caz contrar, înseamnă că a survenit o criză.
Pentru a o preveni, e bine să îi spui dinainte ce se va întâmpla,
dacă îşi pierde controlul.
• Când ţipă sau spune lucruri care dor,
evită să îi domini ieşirea, pentru a nu înrăutăţi situaţia.
 Sugestii pentru situaţia în care tânărul refuză să respecte regulile

• Identifică scopul protestului (ex.: revolta împotriva părinţilor,

influenţa negativă a găştii, dorinţa de independenţă).
• Arată-i că o comportare mai responsabilă îi oferă mai multă libertate.
• Spune-i că îţi pasă de el, chiar şi atunci când este obraznic, arogant,
neascultător.
• Îndeamnă-l să participe la activităţi plăcute.
• Stabileşte limite: dacă obrăznicia continuă, vor urma pedepse:
contactarea părinților, scăderea notei la purtare etc.
• Laudă-l când face progrese oricât de mici!!!
 CONCLUZII

Mediul familial reprezintă cea mai important sursă a

agresivităţii elevilor. Mulţi dintre copiii care prezintă un profil
agresiv provin din familii dezorganizate, au experienţa
divorţului părinţilor şi trăiesc în familii monoparentale.
Echilibrul familial este perturbat şi de criza locurilor de muncă, de
şomajul ce-I atinge pe foarte mulţi părinţi. Părinţii sunt confruntaţi
cu numeroase dificultăţi materiale, dar şi psihologice, pentru că au
sentimentul devalorizării, al eşecului. În aceste condiţii, ei nu mai
sunt sau sunt mai puţin disponibili pentru copiii lor.
Pe acest fundal apar apoi probleme familiale foarte grave care-i
afectează profund pe copii: violenţa intra familială, consumul de
alcool, abuzarea copilului, neglijenţă, la care se adaugă şi
importante carenţe educaţionale
Sunt şi părinţi care privilegiază în mod exagerat relaţia afectivă în
detrimentul rolului educativ pe care ar trebui să-l aibă în raporturile
cu copiii lor: nu le impun niciun fel de interdicţii, reguli, emit puţine
exigenţe şi caută să evite conflictele. Această absenţă cvasitotală
a constrângerilor (înafara şcolii) îl va determina pe elev să adopte în
şcoală comportamente de refuz a exigenţelor profesorilor, va fi
mereu în postura de victimă.
 ESTE ÎNTR-ADEVĂR DIFICIL, MAI ALES ÎN CONTEXTUL PANDEMIC
ACTUAL, ADOLESCENȚII SUNT TOT MAI FRAGILI EMOȚIONAL, LIPSIȚI DE
MOTIVAȚIE ȘI SPERANȚĂ.
Avem datoria ca profesori, pe lângă transmiterea indispensabilă a
informațiilor, să dăm dovadă de empatie, să fim parte în formarea
lor ca viitori oameni ai societății, să fim conștienți că suntem
responsabili și direct influențabili în viața fiecărui copil din clasă.
Bucuria noastră ca profesori, nu se centrează pe noi, ci pe reușita
fiecărui elev ce ne-a trecut "prin mână".


Vă mulțumesc!

prof. Mihaela Rusu