APENDICITA ACUTĂ

1. Semnul Coher – durerile la început apar în regiunea epigastrică, apoi peste cîteva ore se localizează în
fosa iliacă dreaptă.
2. Manevra Razdolski-Mandel-Porges (semnul „clopoţelului”) – percuţia abdomenului produce în fosa
iliacă dreaptă o durere vie, însoţită de contractura musculară şi chiar flectarea coapsei pe bazin la
bolnavi mai sensibili sau mai labili neurovegetativ.
3. Semnul Binet – la percutia in proiectia cecului – timpanism si durere
4. Manevra Rowsing – comprimarea cu mana stanga a colonului (de la stînga la dreapta), plus tapotarea
colonului descendent cu mana dreapta, duce la distensia cecului şi apendicelui, însoţită de durere în fosa
iliacă dreaptă.
5. Manevra Voskresenski – la alunecarea mâinii pe peretele abdominal din epigastru spre fosa iliacă
dreaptă ori hipogastru , bolnavul simte durere în fosa iliacă dreaptă.
6. Semnul Sitkovski – cînd bolnavul se găseşte în decubit lateral stâng, apar dureri în regiunea iliacă
dreaptă (din cauza extinderii mezoului şi deplasării apendicelui spre peretele abdominal anterior).
7. Semnul Ott – în poziţie de decubit lateral stîng bolnavul simte dureri cu caracter de tracţiune în
regiunea iliacă dreaptă.
8. Manevra Bartomie-Mihelson – palparea regiunii iliace drepte, cînd bolnavul se găseşte în decubit
lateral stîng este dureroasă.
9. Semnul Cuşnirenco (semnul tusei) – accentuarea durerii în fosa iliacă dreaptă la tuse datorită creşterii
presiunii intraabdominale (98%).
10. Manevra Krîmov – apariţia durerii în fosa iliacă dreaptă la introducerea indicelui în canalul inghinal (la
bărbaţi).
11. Manevra Bastedo – la introducerea aerului în rect apare durere şi balonare în fosa iliacă dreaptă.
12. Manevra Obrazţov (Cope I, Iaworski, psoas symptom) – la palparea regiunii iliace drepte durerile se
acutizează cînd bolnavul ridică piciorul drept în poziţie dreaptă.
13. Manevra Cope II (manevra „obturatorului”) – la palparea regiunii iliace drepte durerile se acutizează
la rotaţia interna a piciorului în poziţie flexată (mai ales la bătrîni)
14. Semnul Iaurei-Rozanov – acutizarea durerii la palparea regiunii lombare drepte, la nivelul spinei iliace
posterioare superioare (DD cu afectiune renala)
15. Semnul Gabei – semnul Blumberg pozitiv in regiunea lombara dreapta, la nivelul spinei iliace
posterioare superioare (DD cu afectiune renala)
16. Semnul Promto – col dureros si anexe inflamate la tuseu vaginal in salpingoooforita (DD cu apendicita
pelviana)
17. Semnul Kulempfkamp – abdomen dureros la palpare, insa moale, fara defans muscular in apoplexia
ovarului sau sarcina ectopica intrerupta (DD cu apendicita pelviana)
18. Semnul lui Jendrinski: bolnava se găseşte în decubit pe spate mîina chirurgului se află în punctul
Morris-Kummel, bolnava este rugată să se aşeze - exacerbarea durerilor confirmă apendicita acută,
diminuarea lor (anexele alunecă în bazin) - demască anexita acută.
19. Semnul Kummel - apariţia durerii la presiunea abdomenului în triunghiul Iacobovici în punctul situat la
2 cm mai jos şi spre dreapta de ombilic (apendicita mezoceliaca)
20. Semnul Crasnobaev - încordarea şi durerea muşchiului drept mai jos de ombilic (apendicita
mezoceliaca)
21. Manevra Blumberg – apăsarea lentă a peretelui fosei iliace drepte, urmată de decomprimarea bruscă,
duce la apariţia unei dureri vii, cu iradiere în epigastru. Este un semn net de iritaţie peritoneală.
22. Triada Delafois – hiper-/parestezie cutanată în triunghiul Iacubovici + durere + defans muscular.
23. Punctul Mc Burney – pe linia spinoombilicală la limita dintre treimea externă şi cea mijlocie.
24. Punctul Morris-Kummel – pe linia spinoombilicală la limita dintre treimea medie şi cea internă.
25. Punctul Sonnenburg - la încrucişarea liniei bispinoase cu marginea externă a muşchiului drept
abdominal
26. Punctul Lanz – pe linia bispinoasă la limita dintre treimea externă dreaptă şi cea mijlocie.
27. Punctul Ans - pe linia bispinoasă, la mijlocul ei
 OCLUZIA INTESTINALĂ
1. Semnul Konig – aprecierea la distanţă a hiperperistaltismului intestinal la inspecţia bolnavului (mai ales
bolnavii caşexiaţi).
2. Semnul Buveret – asimetria abdomenului pe dreapta cu balonare în regiunea cecului.
3. Semnul Shiman-Dance – excavarea fosei iliace drepte, uneori in volvulus cecal
4. Semnul Bayer – asimetria abdomenului cu balonarea lui, care începe din fosa iliacă stîngă spre
hipocondrul drept – se întîlneşte în torsiunea sigmoidului.
5. Semnul Wahl – palparea ansei de intetin imobila si dilatata in forma de para
6. Semnul Mondor – senzatie palpatorie de minge umflata, in supradilatarea intestinului
7. Semnul spitalului Obuhov (Hogvac-Grekov) – la tuseu rectal, am pula rectala dilatata, sfincter anal
relaxat (aton)
8. Triada simptomatica a invaginarii – durere in criza, „carnat” la palpare, sange in rect
9. Semnul Celaditi – dispariţia matităţii hepatice la percutie din cauza balonării colonului.
10. Semnul Sclearov – percutia deasupra ansei strangulate atesta clopotaj/durere? (se recomandă dimineaţa
– preprandial).
11. Semnul Wahl – timpanism prounţat la percutie în regiunea proieminentă a porţiunii proximale a
intestinului din cauza meteorismului pronunţat.
12. Semnul Kivul – la percuţia ansei balonate se apreciază un sunet timpanic cu nuanţă metalică.
13. Semnul Shlanghe – auscultativ, prezenţa hiperperistaltismului care se apreciază la distanţă.
14. Semnul Mondor (semn al parezei intestinale) – la auscultaţia abdomenului se apreciază o linişte
completă (silentium abdominalis, „tacere de mormant”) – caracteristic pentru ileus, in stadiu avansat
15. Semnul Loteissen – auscultarea murmurului respirator si a zgomotelor cardiace in timpul auscultarii
abdomenului.
16. Semnul Spasocucoţki („picătura căzînda”) – auscultativ, se întîlneşte în fazele avansate cînd dispare
peristaltismul şi lichidul acumulat cade de pe pereţii intestinali în picături.
17. Sindromul Küss – ocluzie intestinala prin perirectita stenozantă secundară proceselor inflamatorii
pelviene
18. Semnul lui Kloiber – radiologic, imagini hidroaerice comparate cu „cuiburile de rândunică”.
19. Semnul “camerei de bicicletă” – radiologic, în volvulusul sigmoidian ansa sigmoidiană apare dilatată
şi distinsă până la diafragm.
20. Proba Schwartz – radiografia periodica a TGI, pentru decelarea vitezei de deplasare a contrastului,
peste 3-4h trebuie sa ajunga in cec, daca nu – semn de ocluzie intestinala.
 ULCERUL GASTRO-DUADENAL
Perforaţia ulcerului
1. Semnul Blumberg – la perforaţia ulcerului decompresia bruscă a peretelui abdominal după apăsarea
progresivă a acestuia declanşează o durere vie.
2. Semnul Clarke – la percuţie nu se apreciază matitatea ficatului din cauza formării pneumoperitoneului.
3. Semnul Mendel – prin percuţie se evidenţiază sensibilitatea dureroasă a abdomenului.
4. Semnul Kerven – depistarea unei matităţi deplasabile în fosa iliacă dreaptă, în care bolnavul simte
durere acută.
5. S. Kulenkampf-Grassman – la tuşeul rectal se constată o bombare dureroasă la palpare („tip
Douglasului”).
6. Semnul Eleker – iradierea durerii din regiunea epigastrică sau hipocondrul drept în clavicula, omoplatul
drept.
7. Triada Mondor – durere + contractură musculară însoţită de hiperestezie cutanată + antecedente
ulceroase.
8. Semnul Ratner-Vikker – în caz de perforaţia acoperită a ulcerului – după debut acut are loc
ameliorarea stării bolnavului – e caracteristică contractura musculară în pătratul superior pe dreapta pe
fonul ameliorării stării generale.
9. Semnul Vighiatto – în caz de perforaţia ulcerului duodenal posterior în spaţiul retroperitoneal poate fi
depistat emfizem în jurul ombilicului – ca consecinţă a răspîndirii aerului prin lig. rotund.
10. Semnul Podlah – în caz de perforarea ulcerului cardial posterior se depistează emfizem în regiunea
supraclaviculară stîngă.
Deasemenea pot fi pozitive s. Mendel-Razdolski („clopoţelului”), s. Cuşnirenco („tusei”), s. frenicus
11. Reacţia Adler (Gregersen) pozitivă – semn de hemoragie acută (microscopică).
12. Sindromul Mallory-Wiess – fisuri ale mucoasei cardio-eso-tuberozitare.
13. Semnul Kussmaul – în stenoza ulceroasă punga gastrică se reliefează uneori sub peretele abdominal şi
prezintă contracţii vii peristaltice (datorită stării de denutriţie şi deshidratare pronunţată).
14. Sindromul Zollinger-Ellison – existenţa unei tumori pancretice ulcerogene(adenom pancretic) care
condiţionează recidive ulceroase.
15. Semnul Troiser – în cancer gastric în regiunea supraclaviculară stîngă se palpează ganglionii limfatici
măriţi.
16. Semnul Krukenberg – tuşeul vaginal combinat cu palparea foselor iliace şi hipogastrului evidenţiind
uneori tumori ovariene metastatice.

COLECISTITĂ ACUTĂ. LITIAZĂ BILIARĂ

1. Semnul Kehr – apariţia durerilor la inspir în timpul palpaţiei în regiunea hipocondrului drept.
2. Semnul Murphy – apăsînd cu policele în regiunea hipoconndrului drept bolnavului i se propune să facă
o inspiraţie profundă – în momentul înspiraţiei apare o durere vie în hipocondrului drept.
3. Semnul Mussy (s. frenicus) – apariţia durerilor la palparea între picioruşele muşchiului
sternocleidomastoidian drept.
4. Semnul Ortner-Grecov – efectuarea loviturilor consecutive cu marginea palmei pe rebordul costal
drept provoacă dureri în hipocondrul drept.
5. Semnul Riesman – bolnavul face un inspir profund şi opreşte respiraţia, medicul loveşte cu marginea
palmei pe rebordul costal drept – provoacă apariţia durerii în hipocondrul drept.
6. Triada Şofar-Villard-Şarco – în colangită (angiocolită) durere în triunghiul Şofar + febră + icter.
 PANCREATITA ACUTĂ
1. Semnul Voskresenski – dispariţia pulsaţiei aortei abdominale în regiunea epigastrică.
2. Semnul Korte – prezenţa rezistenţei peretelui abdominal în formă de centură, care corespunde
localizării topografice a pancreasului. Rareori persistă o rezistenţă musculară generalizată a peretelui
abdominal, cu excepţia cazuriloe de peritonită fermentativă precoce.
3. Semnul Mayo-Robson – durere cu iradiere în unghiul costo-vertebral stîng.
4. Semnul Berezneagovski – durere cu iradiere în omoplatul şi umărul stîng.
5. Semnul Grey-Turner – culoarea vînătă-verzuie a tegumentelor pe părţile laterale ale abdomenului
6. Semnul Cullen – culoarea vînătă-verzuie a tegumentelor din jurul ombilicului.
7. Semnul Mondor – cianoza tegumentelor feţei şi gîtului.
8. Semnul Mallet-Guy – îm pancreatită cronică – bolnavul se aşează în decubit lateral drept cu membrul
inferior stîng flectat. Se palpează profund în hipocondrul stîng în timpul unei inspiraţii profunde. În
cazul pancreatitei cronice caudale – această manevră declanşează o durere vie şi chiar o contractură
musculară locală a peretelui abdominal.
9. Semul Gobief – la percuţie se relevă o zonă de sonoritate transversală în etajul superior al abdomenului
– condiţionată de extensia colonului transvers, cauzată de pătrunderea enzimelor pancreatice extravazate
între foiţele mezocolonului.

PATOLOGIA VENELOR (VARICELE)

Explorarea sistemului venos superficial:
1. Proba Sikard – bolnavul se află în decubit dorsal şi i se propune să tuşească. La tuse apare brusc o
bombare a crosei venei safene interne, care se propagă pe traiectul venei spre genunchi ca o undă.
2. Proba Shwartz – palma stîngă a examinatorului este aplicată transversal pe faţa antero-internă a
coapsei, sub vărful triunghiului Scarpa. Cu degetele mâini drepte mâinii drepte examinatorului percută
brusc trunchiul venei safene interne, imediat sub crosă. În caz de insufienţă venoasă a venei safene
interne percuţia provoacă o undă pulsatilă care se propagă retrograd şi este sesizzată de palma stîngă.
3. Proba Trendelenburg-Troianov – bolnavul este în decubit dorsal cu membrul inferior situat vertical
poziţie în care varicele se golesc de sînge. Se aplică un garou care comprimă crosa safenei interne sau se
comprimă simplu cu degetu. Menţinind compresiunea crosei safenei interne, bonavului i se propune să
treacă în ortostatism. Varicele rămîn goale ca n poziţia precedentă, ceea ce denotă absenţa şuntului din
profunzime spre suprafaţă. Suprimarea bruscă a compresiunii în ortostatism este imediat urmată de
umplerea retrogradă a varicelor.
4. Proba Pertes – bolnavului aflat în decubit dorsal, cu membrul inferior situat vertical i se aplică o
compresiune elastică de la haluce şi pînă sun triunghiul Scarpa, strînsă în aşa mod încît sa nu jeneze
circulaţia din axul venos femuro-popliteu. Pacientul este rugat să meargă în ritm obişnuit timp de 30
min. Dacă mersul devine dureros înseamnă că varicele sunt secundare, posttrombotice, existînd o
obliterare a sistemului venos profund. Dacă bolnavul tolerează mersul, proba reflectă fie un sistem venos
profund indemn (varice primare), fie repermeabilizat.
5. Proba Delbet – bolnavul se află în ortostatism. Se aplică imediat deasupra genunchiului, în aşa mod
încît să nu jeneze circulaţia în axul venos profund. Se urmăresc eventualele modificări ale varicelor în
timpul mersului (10 min.). Dacă varicele se micşorează – insuficienţa venelor superficiale. Persistenţa
varicelor fără modificări în volum – insuficienţa venelor superficiale şi comunicante. Dacă varicele se
măresc în volum şi mersul devine dureros – insufienţa venoasă cronică profundă cu reflux patologic spre
venele superficiale.
6. Proba Delbet-Pertes – bolnavul se află în ortostatism. I se aplică un garou în treimea medie a
femurului, fără să se jeneze circulaţia în axul venos profund. I se propune să meargă în ritm obişnuit
timp de 3-5 min. Dacă venele superficiale se golesc – sistemul venos profund este permeabil.
7. Proba Baurus-Coupers (pr. cu trei garouri) – bolnavul se găseşte în decubit dorsal. După golirea
venelor superficiale se aplică trei garouri: în treimea superioară a femurului, în treimea medie şi mai jos
de articulaţia genunchiului. Umplerea rapidă a venelor situate între garouri indică prezenţa în această
regiune a venelor comunicante cu valvule afectate.
 PATOLOGIA ARTERELOR
1. Proba Oppel – piciorul cu patologia obliterantă a vaselor fiind ridicat la 40-50 cm mai sus de nivelul
patului repede devine palid, iar dacă se coboară mai jos de nivelul patului devine cianotic.
2. Proba Şamov – dacă timp de 5 min. aplicăm o compresie la nivelul femurului cu o manjetă pneumatică.
În normă după înlăturarea manjetei culoarea roză a pielii revine peste 20-30 sec. Dacă este o patologie
vasculară obliterantă culoarea roză a pielii revine doar peste cîteva minute.
3. Proba Samuels – bolnavul se găseşte în decubit dorsal, ridică ambele picioare, puţin le flexează în
articulaţia genunchiului şi după comandă începe sa le mişte în articulaţia talocrurală. Suprafaţa plantară
a piciorului afectat de patologie vasculară obliterantă devine palidă peste 5-10 sec.
4. Semnul Goldflam – la îndeplinirea probei Samuels piciorul afectat de patologie vasculară oboseşte mai
repede.
5. Legea celor 5 „P” – expresia anglo-saxonă: „pain” – durere; „palor” – paloare; „puls lees” – absenţa
pulsului distal, parestezie şi paralezie.
6. Sindromul Leriche – obliterarea porţiunii inferioare a aortei abdominale.
7. Sindromul Raynaud – este o tulburare vaso-spastică, caracterizată prin crize intermitente ale
extremităţilor declanşate de frig sau emoţii, fără ocluzia organică a lumenului vaselor.
8. Trombangiita Buerger – este o boală vasculară inflamatorie întîlnită mult mai des la sexul masculin, la
vîrsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani cu hiperadrenalism cronic constituţional („teren diatezic”).

PERITONITA
1. Semnul Blumberg – decomprimarea bruscă a peretelui abdominal după apăsarea progresivă a acestuia
declanşează o durere vie.
2. Semnul Dieulafoy – hiperstezia cutanată.
3. Semnul Mendel-Razdolski (s. „clopoţelului”) – prin percuţie se evidenţiază sensibilitatea dureroasă a
abdomenului.
4. Semnul Grassman („ţipatul Douglas-ului”) – tuşeu rectal sau vaginal provoacă dureri la nivelul
fundului de sac Douglas, care se bombează în cazul colecţiilor pelviene.
5. Semnul Krasnobaev – încordarea muşchilor drepţi ai abdomenului.
6. Triada Mondor – contractura abdominală („abdomen de lemn”) + durere + antecedente ulceroase.
7. Semnul Delbet – imobilitatea peretelui abdominal la început este localizată, marcînd punctul de plecare
al infecţiei, după care se generalizează odată cu durerea şi contractura musculară.
8. Semnul Porges – percuţia peretelui abdominal este intens dureroasă la nivelul focarului inflamator.
Percuţia se începe din fosa iliacă stîngă, se continuă în direcţia epigastrului şi apoi spre fosa iliacă
dreaptă.