19. Abord intraosos. Tehnica efectuării.

DEFINIŢIE: realizarea abordului vascular rapid şi sigur în condiţii de risc major, pe o durată limitată. O
alternativă eficientă și rapidă în cazul eșecului abordului venos periferic (IV), cu posibilitatea recoltării de
sânge și administrării medicației folosite în timpul resuscitării pacientului critic. Se poate utiliza atât la
adulți cât și la copii.

Indicațiile abordului intraosos:

 acces intravenos imposibil de obținut
 stop cardio-respirator – după 3 încercări I.V. eșuate
 șoc sever
 deshidratare severă
 arsuri extinse
 sepsis
 traumă
 status epilepticus.

Contraindicațiile abordului intraosos:

 fractură la nivelul osului membrului puncționat
 acces intraosos anterior pe același os în ultimele 48 ore
 infecții cutanate la nivelul locului de puncție
 arsuri în zona de puncție
 țesut subcutanat excesiv cu absența reperelor anatomice
 osteoporoza
 osteogeneza imperfectă.

Locurile de puncție:
tibie proximal
 adulți – la 3 cm (2 lățimi de degete) sub rotulă și la 2 cm (1 deget) medial, de-a lungul porțiunii
plate a tibiei;
 copii – la 1 cm (1 deget) sub rotulă și ușor medial la 1 cm, de-a lungul porțiunii plate a tibiei.
tibie distal
 aduți – la 3 cm (2 degete) proximal de maleola medială;
 copii – la 1-2 cm (1 deget) proximal de maleola medială.
humerus proximal
 adulți – marea tuberozitate, aflată la 1-2 cm deasupra capului chirurgical.
femur distal
 doar la copii – la 2-3 cm deasupra condilului femoral.

De evitat administrarea intraosoasă a următoarelor medicamente:

 doze repetate de fluide hipertone;
 medicamente sclerozante: eritromicină, tetraciclină;
 medicamente chimioterapice (citostatice).

Materiale necesare pentru abordul intraosos:

 mănuși sterile, tampoane, pensă sterilă, tăviță renală
 soluții dezinfectante (clorhexidină, podivone-iodine, soluție antibacteriană pe bază de alcool)
 seringi, tub conector, Lidocaină, trusă de perfuzie, soluții
  perfuzabile, manșetă de presiune dispozitiv intraosos cu ac adaptat vârstei și greutății; ace
speciale (cu lungime mică, opritor de protecţie pentru a limita adâncimea penetrării);
 dispozitiv de fixare.

Poziționarea pacientului
 tibie proximal/femural distal – câmp rulat sub articulația genunchiului;
 tibie distal – rotația externă a gambei și piciorului;
 humerus proximal – poziționați antebrațul pe abdomen (adducția cotului și humerus rotat intern).

Tehnica abordului intraosos la nivelul tibiei proximale

 Pregătirea materialelor necesare abordului intraosos
 Identificați locul de puncție și poziționați membrul pentru abordul intraosos
 Dezinfecția tegumentului
 În cazul unui pacient conștient sau responsiv la durere faceți anestezie locală cu Lidocaină 1%
 Atașați acul de mărimea potrivită la dispozitivul electric
 Stabilizați cu mâna nedominantă segmentul ce urmează să fie puncționat
 Pentru abordul tibial și femural străpungeți pielea și țesutul cutanat în unghi de 90gr iar pentru
abordul humeral în unghi de 45gr
 Străpungeți pielea și țesutul cutanat până atineți osul, fără să acționați dispozitivul electric
 Asigurați-vă ca reperul de 5 mm de pe ac să fie vizibil desupra pielii (prima linie neagră de pe ac
aflată lângă partea de plastic)
 Dacă reperul de 5 mm nu este vizibil înseamnă ca acul este prea mic și trebuie ales un ac mai
lung. Activați dispozitivul electric și aplicați o presiune moderată până se simte o pierderea a
rezistenței în canalul medular (dacă nu aveți dispozitiv electric: Treptat se creşte forţa de apăsare
cu o rotire alternativă stângadreapta până când operatorul simte o pierdere bruscă a rezistenţei, se
extrage trocarul, se va aspira cu o seringă sânge sau măduvă.)
 Detașați dispozitivul electric
 Scoateți mandrenul prin răsucire în sensul invers acelor de ceas și aruncați-l în containerul pentru
obiecte ascuțite
 Aplicați dispozitivul de fixare
 Conectați tubul conector (preumplut cu Lidocaină 1%) la acul intraosos
 Pentru confirmarea poziției acului la nivelul canalului medular se aspiră sânge/măduvă.
 În cazul în care aspirarea este negativă, se va introduce o cantitate mică de lichid și se va urmări
dacă există extravazare subcutanată.
 Dacă acul este poziționat corect și nu apare extravazare subcutanată, la aspirare apare un lichid
sanghinolent
 Administrați lent Lidocaină 1% (4 ml) I.O. la pacientul conștient sau responsiv la durere, pentru a
reduce disconfortul dat de administrarea lichidelor sub presiune
 Administrați un flush 5-10 ml de ser fiziologic pentru a îndepărta maduva și fibrina din canalul
medular, pentru a putea avea o infuzie intraosoasă eficientă.
 Conectați trusa de perfuzie cu soluția perfuzabilă sub presiune (300 mm Hg)
 Repetați administrarea de Lidocaină 1% (2 ml) după 45-90 minute în cazul apariției
disconfortului dat de administrarea sub presiune a lichidelor.
 Administrarea medicației pe cale I.O. este urmată întodeauna de un bolus de 5-10 ml de ser
fiziologic, pentru ca substanța activă să ajungă rapid în plexul venos medular iar apoi în circulația
generală
 Accesul intraosos se poate menține maxim 12-24 ore, sau se poate scoate imediat ce se obține un
acces I.V. stabil
Complicații:
 sindromul de compartiment – volume mari de lichide sunt extravazate în țesuri;
 ostomielită, celulită, sepsis – nerespectarea condițiilor de asepsie;
 lezarea cartilajelor de creștere la copii;
 embolia grăsoasă – rar;
 fractură iatrogenă.