„LUCRUL CU COPILUL ANTEPREŞCOLAR -

MODALITĂŢI DE PROIECTARE A ACTIVITĂŢILOR

ZILNICE”

EDUCATOARE:
PROF. ILEANA LASTOVIEŢCHI
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT „MIHAI EMINESCU”, TG-JIU, GORJ

1
 LUCRUL CU COPILUL ANTEPREŞCOLAR
MODALITĂŢI DE PROIECTARE A ACTIVITĂŢILOR ZILNICE

EDUCATOARE:
PROF. ILEANA LASTOVIEŢCHI
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT „MIHAI EMINESCU”, TG-JIU, GORJ

„Fie-vă dragi copiii, purtaţi-vă cu ei blând, învăţaţi-i ce e de folos, fiţi drepţi şi-ţi vedea că nu-s
sălbatici. schimbaţi-le des ocupaţia, jucaţi-vă cu ei căci între copii trebuie să fii şi tu copil. nu vă
vărsaţi veninul amărăciunii voastre în sufletul copiilor, că-i păcat ...”(ION CREANGĂ)

Serviciile de educație timpurie antepreșcolară sunt servicii integrate de educație, îngrijire și

supraveghere oferite copiilor antepreșcolari, pe timpul zilei, în urmă toarele tipuri de
unită ți/instituții, denumite în continuare unită ți de educație timpurie antepreșcolară , în
condițiile prevă zute de legislația în vigoare:
a. creșele care sunt structuri ale unei unită ți de învă ță mâ nt preșcolar cu program prelungit sau
normal;
b. creșele care sunt instituții cu personalitate juridică aflate în subordonare locală ;
c. unită țile de învă ță mâ nt cu personalitate juridică, cu grupe de antepreșcolari, precum și cele
care au ca structură o creșă ;
d. centrul de zi.
Creșa este un serviciu public sau privat, care face parte din sistemul național de învă ță mâ nt
preuniversitar și care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de educație,
îngrijire și supraveghere copiilor de vâ rstă antepreșcolară , cu vâ rste cuprinse între 11 luni și 3
ani.
Unitățile de învățământ cu personalitate juridică în care se organizează grupe de
educație timpurie antepreșcolară sau cele care au ca structură o creșă fac parte din sistemul
de învă ță mâ nt preuniversitar, reglementat de Legea educației naționale nr. 1/2011, cu
modifică rile și completă rile ulterioare.
Centrul de zi face parte din categoria serviciilor sociale fă ră cazare oferite de furnizorii de
servicii sociale acreditați, publici și privați, care are misiunea de a asigura menținerea, refacerea
și dezvoltarea capacită ților copilului și ale pă rinților să i, pentru depă șirea situațiilor care ar
putea determina separarea copilului de familia sa, prin asigurarea, pe timpul zilei, a unor
activită ţi de îngrijire, educaţie, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de
viaţă independentă , orientare şcolară şi profesională etc. pentru copii, câ t şi a unor activită ţi de
sprijin, consiliere, educare etc. pentru pă rinţi sau reprezentanţii legali, precum şi pentru alte
persoane care au în îngrijire copii.
Centrele de zi în care sunt înscriși copii antepreșcolari fac parte atâ t din sistemul
național de servicii sociale reglementat de Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modifică rile
și completă rile ulterioare, prin furnizarea de servicii de îngrijire si supraveghere, câ t și din
sistemul de învă ță mâ nt preuniversitar reglementat de Legea educației naționale nr. 1/2011, cu
modifică rile și completă rile ulterioare, prin furnizarea de servicii de educație timpurie
antepreșcolară .
Tipurile de program al unităților de educație timpurie antepreșcolară sunt:
 program normal, 5 ore pe zi, în funcție de solicită rile pă rinților;
 program prelungit, 10 ore pe zi.
La nivelul aceleiași unită ți de educație timpurie antepreșcolară pot funcționa grupe cu
program diferit, respectiv grupe cu program normal și grupe cu program prelungit.
În unită țile de educație timpurie antepreșcolară se recomandă urmă toarea modalitate de
organizare a efectivelor de copii:
 grupa mică /mijlocie - copii de la 11 luni la 2 ani neîmpliniți;
 grupa mare - copii de 2 - 3 ani.

2
 Se recomandă constituirea grupelor eterogene și repartizarea fraților de vâ rste diferite în
aceeași grupă .
Numă rul copiilor la grupa de antepreșcolari din unită țile de învă țămâ nt cu personalitate
juridică în care se organizează grupe de educație timpurie antepreșcolară sau cele care au ca
structură o creșă fac parte din sistemul de învă ță mâ nt preuniversitar este în medie de 7 copii,
dar nu mai puțin de 5 copii și nu mai mult de 9.
Structura anului școlar pentru unită țile de educație timpurie antepreșcolară din unită țile de
învă țămâ nt cu personalitate juridică în care se organizează grupe de educație timpurie
antepreșcolară este aceeași cu cea stabilită pentru învă ță mâ ntul preșcolar.
Unită țile de educație timpurie antepreșcolară cu program prelungit funcționează pe tot
parcursul anului, inclusiv în timpul vacanțelor școlare, perioadă în care se organizează activită ți
educaționale recreative.
Unită țile de educație timpurie antepreșcolară , indiferent de tipul de program al acestora, pot
fi închise temporar, cu acordul inspectoratului școlar și cu informarea pă rinților, cel mult 30 de
zile pe an, pentru cură țenie, reparații sau dezinsecție.
În unită țile de educație timpurie antepreșcolară sau în unită țile de învă ță mâ nt cu
personalitate juridică în care se organizează grupe de educație timpurie antepreșcolară , mediul
fizic trebuie să stimuleze dezvoltarea și învă țarea activă a copiilor, să creeze ocazii de explorare
și descoperire și să vină în întâ mpinarea nevoilor individuale ale acestora. Spațiul trebuie
organizat în așa fel încâ t să asigure să nă tatea și protecția copiilor și va fi amenajat primitor și
atractiv, acesta fiind împă rțit în cel puțin două zone: zona pentru joc liber, unde se pot
desfă șura activită ți mai zgomotoase, și zona pentru activitate/învățare, unde se vor desfă șura
activită țile care necesită liniște și concentrare. În afara celor două zone, în sala de grupă trebuie
să existe și cel puțin două centre de interes, dotate cu materiale și jucă rii specifice activită ților
pe care copiii le vor desfă șura. Acestea pot fi înființate și amenajate în funcție de nevoile și
interesele copiilor și de conținutul educativ parcurs cu aceștia la un moment dat, așa cum
prevede Curriculumul pentru educația timpurie, aprobat prin ordinul ministrului educației.
În zona pentru activitate trebuie să existe și un spațiu liniștit și confortabil pentru odihnă .
Spațiul pentru desfă șurarea activită ților în aer liber va asigura dezvoltarea, învă țarea activă
a copilului și promovarea stă rii de să nă tate, fă ră risc de accidente și îmbolnă viri.
Mobilierul utilizat în unită țile de educație timpurie anteprescolară trebuie să fie adecvat
vâ rstei, să ofere copilului o ambianță familială, sigură, confortabilă , să contribuie la crearea unui
climat educațional favorabil și să permită modularea, după necesită țile grupei.
Jucă riile, materialele si echipamentele utilizate în unită țile de educație timpurie vor fi
adecvate vâ rstei și nivelului de dezvoltare ale copiilor, vor asigura stimularea lor și le vor oferi
ocazia să își exprime opțiunile și să își dezvolte creativitatea.
Educația timpurie antepreșcolară se realizează pe baza Curriculumului pentru educația
timpurie, aprobat prin ordinul ministrului educației.
Educatorul-puericultor din unită țile de educație timpurie antepreșcolară are, în principal,
urmă toarele atribuții:
a. realizează , conform Curriculumului pentru educația timpurie elaborat și aprobat de
Ministerul Educației activită ți de îngrijire și de stimulare psihomotorie a copiilor în vederea
creșterii gradului de independență ; activită ți care vizează dezvoltarea comportamentului
socio-afectiv; activită ți care vizează formarea și perfecționarea comportamentului verbal;
activită ți care urmă resc creșterea receptivită ții generale la stimuli în vederea dezvoltă rii
cognitive, a dezvoltă rii capacită ților și a atitudinilor în învă țare;
b. înregistrează progresele realizate de copil în caietul de observații și în Fișa de apreciere a
progresului copilului înainte de intrarea în învă ță mâ ntul preșcolar;
c. colaborează activ cu pă rinții/reprezentanții legali ai copiilor care frecventează programul
unită ții de educație timpurie.
Activitatea personalului didactic (educatorul puericultor) din unită țile de învă ță mâ nt cu
personalitate juridică în care se organizează grupe de educație timpurie antepreşcolară este
coordonată metodologic de Consiliul profesoral din cadrul unită ții de învă țămâ nt preșcolar.

3
 Noul curiculum pentru educație timpurie, elaborat și adoptat prin O.M nr. 4694/02.08.2019,
propune o abordare unitară a educației timpurii, de la naștere pâ nă la vâ rsta de 6 ani; anterior,
existau prevederi diferite pentru fiecare grupă de vâ rstă . Curriculumul adoptat în 2019, aplicat
în prezent în toate unită țile de educație timpurie, stabilește cadrul pedagogic pentru sprijinirea
dezvoltă rii copiilor într-un mod holistic, prin practici educaționale și de îngrijire care permit
copiilor să -și atingă întregul potențial, permițâ nd totodată educatorilor să-și personalizeze
abordarea în funcție de interesele, necesită țile și potențialul fiecă rui copil.
Principiile enumerate mai jos indică valorile fundamentale care stau la baza elaboră rii
Curriculumului pentru educaţia timpurie:
 educaţia centrată pe copil (cunoașterea, respectarea şi valorizarea unicită ţii copilului, a
nevoilor, trebuinţelor şi caracteristicilor acestuia);
 respectarea drepturilor copilului (dreptul la educaţie, dreptul la liberă exprimare etc.);
 învă ţarea activă (crearea de experienţe de învă ţare în care copilul participă activ şi poate
alege și influența modul de desfă șurare a activită ții);
 dezvoltarea integrată (printr-o abordare multidisciplinară /interdisciplinară a activită ților);
 interculturalitatea (cunoaşterea, recunoaşterea şi respectarea valorilor naţionale şi ale
celorlalte etnii);
 echitate şi nondiscriminare (dezvoltarea unui curriculum care să asigure, în egală mă sură,
oportunită ţi de dezvoltare tuturor copiilor, indiferent de gen, etnie, religie sau statut socio-
economic);
 educaţia ca interacţiune dintre educatori şi copil (dependenţa rezultatelor educaţiei de
ambele pă rţi participante în proces, atâ t de individualitatea copilului, câ t şi de personalitatea
educatorului/ pă rintelui).
„Copilăria timpurie reprezintă cea mai importantă perioadă din viaţa copilului, întrucât este
marcată de momente cruciale pentru succesul său de mai târziu, la şcoală şi în viaţă. Intervenţia
adultului asupra copilului în această perioadă este fundamentală. Educaţia timpurie vizează
intervalul de timp cuprins între naştere - pentru că din momentul când se naşte copilul începe să se
dezvolte şi să înveţe, şi până la 6/7 ani - vârsta intrării la şcoală. Educaţia timpurie se realizează în
atât în mediul familial, cât şi în cadrul serviciilor specializate, precum creşa sau grădiniţa.”
„Calitatea educaţiei, a îngrijirii şi protecţiei copilului de la naştere până la 6/7 ani depinde de
noi, toţi cei care interacţionăm cu copiii, zi de zi: părinţi sau educatori, consilier şcolar sau asistent
medical – toţi acţionând coerent şi având în atenţie permanentă copilul şi particularităţile lui.”
Aspectele vizate de obiectivele generale ale educației timpurii sunt urmă toarele:
a. stimularea diferenţiată a copilului în vederea dezvoltă rii sale individuale în plan intelectual,
socio-afectiv şi psihomotric, ţinâ nd cont de particularită ţile specifice de vâ rstă ale acestuia şi
de potenţialul să u evaluat;
b. realizarea unui demers educaţional bazat pe interacţiunea activă cu adultul, rutina zilnică,
organizarea eficientă şi protectivă a mediului şi a activită ţilor de învă ţare;
c. promovarea jocului ca formă de activitate, metodă , procedeu şi mijloc de realizare a
demersurilor educaţionale la vâ rstele timpurii;
d. promovarea interacţiunii cu ceilalţi copii prin activită ţi de grup specifice vâ rstei;
e. sprijinirea pă rinţilor şi familiei în educaţia timpurie a copiilor.
Realizarea obiectivelor educaţiei timpurii depinde în cea mai mare mă sură de calită ţile şi
competenţele educatoarei, care, prin acţiunile sale, prin personalitatea sa, trebuie să reprezinte
un model pentru copii, un sprijin pentru familiile acestora, un factor de cultură în comunitate.
Educatoarea trebuie să acorde o atenție deosebită dezvoltă rii copilului, din toate punctele de
vedere. Din acest motiv, ea trebuie să asigure o pregă tire câ t mai bună a copilului pentru şcoală
şi pentru viaţă.
Comportamentul didactic, însuşirile de personalitate, competenţele dobâ ndite prin formarea
iniţială şi continuă , experienţa, atitudinea şi sentimentele faţă de propria activitate şi faţă de
copii, creativitatea, spontaneitatea, capacitatea de a se transpune în lumea fantastică a celor
mici, pasiunea și dă ruirea profesională în activitatea de dască l precum și aptitudinile de
manager al grupei sunt câ teva din calită țile, însușirile caracteristice pe care trebuie să le dețină

4
un ... educator. Persoana care și-a ales cea mai grea, dar cea mai minunată meserie și anume
aceea de a forma și modela sufletele și mințile micuților care le sunt încredințați, le revine nobila
misiune de a manifesta:
 o mare dragoste faţă de copii şi problemele acestora, reușind să îmbine într-un mod
armonios exigența cu permisivitatea;
 disponibilitate pentru cunoaşterea, înţelegerea şi abordarea diferenţiată a copiilor, potrivit
posibilită ţilor individuale şi ritmului propriu de dezvoltare - individualizare a educației
(copilul merge spre cunoaşterea lumii înconjură toare şi identificarea comportamentelor
utile, pe că i personale);
 încredere în forţele copiilor, în succesul devenirii lor (chiar şi a recuperă rii fiecă rui copil);
 fermitate, perseverenţă , consecvenţă , energie, dă ruire în tot ceea ce întreprinde,
promptitudine în luarea unor decizii în vederea bunului mers al activită ţii instructiv-
educative;
 capacitatea de a le insufla copiilor încredere şi curaj pentru depă şirea obstacolelor, pentru
afirmarea calită ţilor proprii;
 empatie, care îi oferă „şansa” de a observa toate influenţele prin prisma celor că rora li se
adresează , de a prevedea eventualele dificultă ţi, dar şi rezultate;
 spirit de iniţiativă , stă pâ nire de sine, spirit de disciplină, corectitudine, optimism, modestie,
exigenţă față de propria persoană și dorința de a deveni un model moral al copiilor şi al
adulţilor;
 pregă tire susținută în domeniile: pedagogie generală şi preşcolară, psihologie a copilului,
îndrumă ri metodice de specialitate, la care să se adauge o bogată cultură generală ;
 disponibilitate pentru cercetare, deschidere că tre nou, că tre modernizare metodologică şi
utilizare a noilor tehnologii;
 spontaneitate, creativitate, capacitate de adaptare la situaţii neprevă zute;
 implicare activă în acţiuni metodico-științifice (comisii pentru curriculum, cercuri
pedagogice, simpozioane etc.), interes pentru obţinerea de grade didactice, participare la
perfecţionă ri periodice și cursuri de formare continuă etc.;
 colaborare cu specialişti din alte instituţii, parteneri în educație (şcoala, reprezentanţi ai
administrației locale, agenți economici etc.), în perspectiva organiză rii de activită ţi
extracurriculare şi atragerii de fonduri extrabugetare;
 relaţionare foarte bună cu copiii și pă rinţii acestora, cu colegii de serviciu, cu toate
categoriile de salariați din unitatea de învă ță mâ nt în care își desfă șoară activitatea, precum
și cu reprezentanți ai comunită ții locale sau parteneri;
 o ţinută morală demnă , în concordanţă cu valorile pe care trebuie să le transmită copiilor şi
un comportament responsabil;
 sesizarea, după caz, a instituţiilor publice de asistenţă socială /educaţională specializată,
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în legă tură cu orice încă lcă ri ale
drepturilor copilului, inclusiv în legă tură cu aspecte ce afectează demnitatea, integritatea
fizică şi psihică a preșcolarului.
Copilul între doi și trei ani explorează totul. Se mișcă repede și constant. Începe să -și
stă pâ nească sentimentele și corpul și învață să fie independent. Se poate îmbră ca și hră ni singur.
Îi place să se prefacă, să simuleze, dar nu la fel de complicat ca și copii mai mari. Vrea să învețe
să se joace cu cei de o vâ rstă cu el, dar are nevoie de mult sprijin din partea adultului ca să facă
acest lucru.
Alte caracteristici ale acestei vâ rste sunt:
 îi place să exerseze de unul singur;
 poate turna dintr-un vas mic, poate să prindă haine cu capse, nasturi mari și fermoar;
 își înțelege lucrurile din perspectivă personală și mai puțin sentimentele și gâ ndurile
celorlalți;
 își schimbă des starea de spirit;
 este interesat de colegi și ajutat de adult poate să se joace simplu cu alții;
 înțelege ce efect are asupra celorlalți dacă apucă, lovește sau împinge;

5
 înțelege și ră spunde la cererile celorlalți;
 numește cele mai familiare lucruri;
 poate potrivi și sorta după culoare și formă ;
 folosește 300 – 1000 de cuvinte, dar nu poate descrie sentimente,
 îi lipsește coordonarea și varsă sau ră stoarnă lucruri;
 poate merge/pedala pe o bicicletă mică.
Activită țile educaționale destinate copiilor antepreșcolari se desfă șoară pe baza unei
planifică ri care vizează proiectarea tuturor activită ților în care sunt implicați copiii, respectâ nd
programul zilnic stabilit de Curriculumul pentru educația timpurie și metodologia specifică de
aplicare a acestuia, aprobate prin ordinul ministrului educației.
La planificarea să lii de grupă , trebuie să consideră m că un copil de 2-3 ani se aseamă nă atâ t
cu copilul mic câ t și cu preșcolarul. Ca și copilul mic, se joacă repede cu ceea ce îl interesează în
acel moment. Se recomandă ca activită țile să fie făcute în ritmul lui. Copiii cu vâ rsta între doi și
trei ani, au o înțelegere limitată a noțiunii de timp. Câ teva minute pot să li se pară foarte lungi.
Activită țile de grup trebuie să fie limitate. Cei mai mulți dintre copii învață cel mai bine din
activită ți de rutină sau din cele pe care le aleg singuri.
Pentru asigurarea condiţiilor optime de stimulare a dezvoltării copilului cu vârsta
cuprinsă între 2-3 ani, se impune respectarea unor cerinţe generale privind mediul fizic,
cum ar fi:
 să asigure să nă tatea copilului printr-un mediu ambiant de cea mai bună calitate
(luminozitate, ventilaţie, că ldură adecvate);
 să fie un spaţiu sigur, securizant, fă ră riscuri de accidente;
 să fie câ t mai spațios, în aşa fel încâ t copilul să se poată mișca și să exploateze mediul
înconjură tor aflat în sala de grupă ;
 să permită colaborarea şi interacţiunile dintre copii;
 să conţină materiale didactice de calitate, specifice vâ rstei şi produse realizate de copii,
așezate la nivelul vizual al acestora;
 să fie împă rţit în centre de activită ţi, care să stimuleze dezvoltarea copilului în toate
domeniile;
 să fie dotat cu echipamente confortabile, uşor de manipulat, care permit flexibilitate în
organizarea spaţiului;
 să conţină materiale diverse, suficiente, care să stimuleze curiozitatea, să dezvolte operaţiile
gâ ndirii, creativitatea şi să exerseze capacitatea copilului de a face singur alegeri;
 să evite supraaglomerarea suprafeţelor de expunere, întrucâ t aceasta poate induce inhibiţia
de protecţie a copilului şi limitează identificarea obiectelor în mediul respectiv;
 să asigure acces, confort şi siguranţă copiilor care au cerinţe educaţionale speciale;
 să reflecte diversitatea culturală a copiilor.
În documentul de politici educaționale – Repere pentru proiectarea și actualizarea
Curriculumului național (ISE, 2016), se menționează urmă toarele: curriculumul pentru educaţia
timpurie a copilului de la naștere pâ nă la 6 ani se fundamentează pe un set de finalită ţi
formulate în documentul de politici educaţionale Reperele fundamentale în învă ţarea și
dezvoltarea timpurie (RFIDT, aprobate prin O.M. nr. 3851/2010). Acest document reprezintă un
set de enunţuri care reflectă aşteptă rile privind ceea ce ar trebui copiii să ştie şi să fie capabili să
facă .
Tipurile de activită ţi menţionate în planul de învă ţămâ nt pentru educația timpurie sunt
activită ţi de învă țare (în sensul activită ților educative în care se învață ) desfă şurate cu întreaga
grupă de copii sau pe grupuri mici, în decursul unei să ptă mâ ni.
Intervalele de vâ rstă care apar în planul de învă ţă mâ nt, precum şi categoriile/tipurile şi
numă rul de ore alocate pentru activită ţi sunt rezultatul corelă rii realită ţilor din sistem cu
„Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani ” şi cu
tendinţele la nivel european și mondial în domeniu.
Conform Curriculumului din anul 2019, educaţia timpurie trebuie să aibă în vedere o
abordare holistică, vizâ nd cele cinci domenii ale dezvoltă rii copilului, respectiv:

6
 dezvoltarea fizică , să nă tate și igienă personală ;
 dezvoltarea socio-emoţională ;
 dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii;
 dezvoltarea limbajului, a comunică rii și a premiselor citirii și scrierii;
 capacită ţi și atitudini în învă ţare.
Categoriile/Tipurile de activită ţi de învă ţare menționate în Curriculumul pentru educație
timpurie, la nivelul antepreșcolar, sunt:
 ACTIVITĂ Ț I TEMATICE;
 RUTINE ȘI TRANZIȚ II;
 JOCURI ȘI ACTIVITĂ Ț I LIBER-ALESE.
Acestea sunt structurate într-un plan de învă ță mâ nt cu o alocare orară specifică fiecă reia, pe
intervalele respective de vâ rstă , așa cum se vede în cele ce urmează :

Intervalul de Categorii/Tipuri de activități Nr. ore de activități de învățare Numărul total de ore de
vârstă de învățare desfășurate cu copiii zilnic/tură activități de
(specialist) învățare/săptămână
0 – 18 luni JOCURI Ș I ACTIVITĂ Ț I LIBER- 2 h 10 h
ALESE
RUTINE Ș I TRANZIȚ II 2 ½ h (2 zile/să ptă mâ nă ) 14 h
3 h (3 zile/să ptă mâ nă )
ACTIVITĂ Ț I TEMATICE 10/15 min 1h
TOTAL 25 h
19 – 36 luni JOCURI Ș I ACTIVITĂ Ț I LIBER- 2 ½ h 12 ½ h
ALESE
RUTINE Ș I TRANZIȚ II 2 h (4 zile/să ptă mâ nă ) 10 ½ h
2 ½ h (1 zi/să ptă mâ nă )

ACTIVITĂ Ț I TEMATICE 20/25 min 2h

TOTAL 25h

Activită ţile de învă țare (în sensul activită ților educative în care se învață ) din planul de
învă țămâ nt se desfă şoară cu întreaga grupă de copii sau pe grupuri mici, în decursul unei zile
și/sau să ptămâ ni.
Pentru a sprijini cadrele didactice în organizarea activită ților cu copiii s-a elaborat un
Program zilnic de activități, câ te unul pentru fiecare din cele două tipuri de program
(program normal și program prelungit/să ptă mâ nal).
Durata activităţilor într-o zi și, implicit, într-o săptămână variază în funcţie de
particularităţile copiilor şi de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea, de
conţinutul activită ţilor, precum şi în funcţie de maniera de desfă şurare.
De aceea, se recomandă ca, pentru primul interval de vâ rstă (copii cu vâ rsta cuprinsă între 3
luni – 1 an), durata unei activită ţi să fie de cel mult 5-10 minute.
De asemenea, curriculumul specific menționează faptul că indiferent de durata recomandată
pentru desfă şurarea unei activită ţi în planul de învă ță mâ nt, cel puţin la primul interval de
vâ rstă , cadrul didactic să aştepte reacţia fiecă rui copil și, în funcţie de această reacţie, să decidă
asupra duratei, modului de desfă şurare şi conţinutului activită ții. De exemplu: dacă grupul de
copii nu reacţionează suficient de bine sau nu își dă semne că a înţeles o poveste însoţită de
imagini/pă puşi/ marionete, cadrul didactic ar putea continua cu o imitare a personajelor -
onomatopee, dialog, mişcare - sau cu o simulare „a plecă rii” acestora că tre alţi copii, ca semn că
activitatea s-a încheiat).
Pentru sugari (de la naștere pâ nă la vâ rsta de 3 ani), durata activită ților se bazează în
totalitate pe nevoile individuale și capacită țile fiecă rui copil.
ABORDĂRI PEDAGOGICE
Finalită țile educației timpurii, vizează o serie de aspecte, care se constituie în premise ale
competențelor-cheie formate, dezvoltate și diversificate, pe traseul școlariză rii ulterioare:

7
 dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalită ţii copilului, în funcţie de ritmul
propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia.
 dezvoltarea capacită ţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobâ ndi
cunoştinţe, deprinderi, atitudini si conduite noi;
 încurajarea exploră rilor, exerciţiilor, încercă rilor si experimentă rilor, ca experienţe
autonome de învă ţare;
 descoperirea, de că tre fiecare copil, a propriei identită ţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei
imagini de sine pozitive;
 sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacită ţi, deprinderi şi atitudini
necesare la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.
Jocul este activitatea fundamentală a copilului, pe care se sprijină toate tipurile de activită ţi
de învă ţare.
Activită țile de învă țare pentru educația timpurie necesită coordonarea eforturilor comune
ale celor trei parteneri ai procesului de predare-învă ţare-evaluare, respectiv: cadre didactice,
pă rinţi, copii, dar şi a colaboratorilor şi partenerilor educaţionali din comunitate, a că ror
implicare este la fel de importantă . În desfă şurarea acestora, accentul va că dea pe încurajarea
iniţiativei copilului, pe învă ţarea prin experimente şi exersă ri individuale.
Cadrul didactic este responsabil de alegerea metodelor, luâ nd în considerare structura
grupei, materialele didactice existente în instituție şi urmâ nd orientă rile metodologice oferite în
Curriculumul național specific şi materialele publicate pentru cadre didactice.
Managementul grupei este în responsabilitatea cadrului didactic. Cadrele didactice aleg
independent organizarea activită ţilor cu toţi antepreșcolarii/preșcolarii (activitate frontală ), pe
grupe sau individual (activitate diferenţiată ) - în funcţie de obiectivele specifice propuse pentru
activitate şi de nivelul copiilor.
În ceea ce priveşte metodele didactice pentru educația antepreșcolară , pot fi menționate, pe
tipuri de activită ți urmă toarele:
 JOCUL (mijloace de realizare: jocul cu jucă ria, joc simbolic, joc senzorial, joc de construcție,
joc didactic, joc cu nisip și apă , jocul imitativ etc.) – 2 activită ţi pe să ptă mâ nă ;
 ACTIVITĂȚI ARTISTICE ȘI DE ÎNDEMÂNARE (mijloace de realizare: desen, pictură,
modelaj, activită ți practice și gospodă rești) - 2 activită ţi pe să ptă mâ nă ;
 ACTIVITĂȚI DE MUZICĂ ȘI MIȘCARE (mijloace de realizare: audiții, jocuri muzicale,
jocuri cu text și câ nt, jocuri cu instrumente de percuție, câ ntecele, exerciții euritmice)- 2
activită ţi pe să ptă mâ nă ;
 ACTIVITĂȚI DE CREAȚIE ȘI DE COMUNICARE (mijloace de realizare: povestiri,
memoriză ri, lucrul cu cartea, citire de imagini, jocuri de cuvinte, jocuri verbal-imitative,
exerciții onomatopeice) – 2 activită ţi pe să ptă mâ nă ;
 ACTIVITĂȚI DE CUNOAȘTERE (mijloace de realizare: observă ri, lecturi după imagini,
activită ți matematice cu jucă rii și obiecte concrete, convorbiri cu și fă ră suport intuitiv,
jocuri didactice, micro-experimente) – 2 activită ţi pe să ptă mâ nă ;
 ACTIVITĂȚI ÎN AER LIBER (mijloace de realizare: plimbă ri, jocuri la nisipar, jocuri și
întreceri sportive, utilizarea aparatelor de joacă adecvate vâ rstei) – 2 activită ţi pe
să ptămâ nă .
Pornind de la domeniile de dezvoltare vizate în Curriculumul pentru educaţia timpurie și
detaliate în Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani,
educatoarea:
 va selecta dimensiunile de dezvoltare, pe fiecare domeniu de dezvoltare specific nivelului de
vâ rstă și comportamentele aferente, pe care le va urmă ri;
 va transfera în practica didactică şi va „operaţionaliza” comportamentele selectate, prin
conceperea unor activită ți de învă ţare adecvate.
Pe parcursul primilor ani de viață organizată în mediul gră diniței, domeniile de dezvoltare
devin, instrumente pedagogice esenţiale pentru a realiza individualizarea educaţiei şi a învă ţă rii,
dâ nd posibilitatea educatorilor să identifice atâ t predispozițiile, câ t și înclinațiile cu care copilul
a venit pe lume, „interesele” sale sau, mai bine spus, domeniile, secvenţele, aspectele sau

8
elementele mediului social şi natural de care este atras şi faţă de care îşi manifestă curiozitatea,
precum şi dificultă ţile pe care la întâmpină fiecare în parte pe parcursul dezvoltă rii timpurii.
DOMENII DE ÎNVĂȚARE ȘI DEZVOLTARE LA NIVELUL ANTEPREȘCOLAR
Cele cinci domenii de dezvoltare sunt:
A. DEZVOLTAREA FIZICĂ , A SĂ NĂ TĂ Ţ II ŞI IGIENEI PERSONALE – cuprinde o gamă largă de
deprinderi şi abilită ţi (de la mişcă ri largi, cum sunt să ritul, alergarea, pâ nă la mişcă ri fine de
tipul realiză rii desenelor sau modelarea), dar şi coordonarea, dezvoltarea senzorială , ală turi
de cunoştinţe şi abilită ţi referitoare la îngrijire şi igienă personală , nutriţie, alte practici de
menţinere a securită ţii personale.
B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢ IONALĂ – vizează debutul vieţii sociale a copilului, capacitatea
lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi şi copii. Interacţiunile sociale mediază modul
în care copiii se privesc pe ei înşişi şi lumea din jur. Dezvoltarea emoţională vizează
îndeosebi capacitatea copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a înţelege şi ră spunde
emoţiilor celorlalţi, precum şi dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu.
În strâ nsă corelaţie cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului, care
influenţează decisiv procesul de învă ţare.
C. CAPACITĂ Ț I Ș I ATITUDINI FAȚ Ă DE ÎNVĂ Ţ ARE – se referă la modul în care copilul se
implică într-o activitate de învă ţare, modul în care abordează sarcinile şi contextele de
învă ţare, precum şi la atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur, în afara
deprinderilor şi abilită ţilor menţionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂ RII Ş I A PREMISELOR CITIRII ŞI SCRIERII –
vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar şi a
înţelegerii semnificaţiei), a comunică rii (cuprinzâ nd abilită ţi de ascultare, comunicare orală
şi scrisă, nonverbală şi verbală ) şi preachiziţiile pentru scris-citit şi însoţeşte dezvoltarea în
fiecare dintre celelalte domenii.
E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞ TEREA LUMII – a fost definită în termenii abilită ţii
copilului de a înţelege relaţiile dintre obiecte, fenomene, evenimente şi persoane, dincolo de
caracteristicile lor fizice. Domeniul include abilită ţile de gâ ndire logică şi rezolvare de
probleme, cunoştinţe elementare matematice ale copilului şi cele referitoare la lume şi
mediul înconjură tor.
EVALUAREA
Scopul evaluă rii progresului copiilor antepreşcolari în unită țile care oferă servicii de
educație timpurie este acela de a orienta și de a optimiza dezvoltarea și învă țarea copilului sub 3
ani.
Evaluarea progresului copiilor antepreşcolari se face pe baza standardelor naționale
specifice din Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani,
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
Evaluarea progresului se face utilizâ ndu-se Fișa de apreciere a progresului individual al
copilului înainte de intrarea în învă ță mâ ntul preșcolar, care se regă sește în Curriculumul pentru
educația timpurie, elaborat și aprobat de Ministerul Educației.
Atunci câ nd vorbim de evaluare în educația timpurie aducem în discuţie câ teva aspecte
importante, şi anume:
 La începutul fiecă rui an şcolar, primele două -trei să ptămâ ni (de regulă , pâ nă în jurul datei de
1 octombrie) sunt rezervate culegerii de date despre copii (evaluării iniţiale). Educatoarele
observă copiii în timpul diferitelor momente ale programului zilnic şi dialoghează atâ t cu
pă rinţii, câ t şi cu copiii, în vederea obţinerii unei imagini câ t mai apropiate de realitate, cu
privire la dezvoltarea psiho-fizică şi nivelul de cunoştinţe şi deprinderi al acestora. Toate
aceste informaţii pot fi consemnate în Caietul de observaţii a copiilor sau în Fișa de apreciere
a progresului şi stau la baza planifică rii calendaristice anuale.
 În ceea ce priveşte evaluarea continuă, educatoarele au o serie de oportunită ţi în
programul zilnic pentru realizarea acesteia. Avâ nd în vedere faptul că în educația timpurie
principala formă de învă ţare este jocul, educatoarea nu trebuie să se limiteze la un numă r
restrâ ns de tehnici de evaluare. Se propun, pentru evaluarea activită ţii antepreșcolarilor și
preşcolarilor urmă toarele metode: jocul liber, jocul dirijat, observaţia sistematică a copilului,

9
 conversaţia, analiza produselor activită ţii, analiza procesului de integrare socială etc. Dintre
acestea, un loc aparte îl ocupă jocul, observaţia şi conversaţia.
 Sfâ rşitul semestrului I, sfâ rşitul anului şcolar sau sfâ rşitul de ciclu necesită o evaluare mai
atentă . Este vorba de evaluarea sumativă care are în vedere: fie stabilirea paşilor urmă tori
în parcurgerea curriculumului, fie culegerea datelor pentru finalizarea completă rii fișelor de
apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în etapa urmă toare (trecerea de la
antepreșcolar la preșcolar sau de la preşcolar la elev în învă ță mâ ntul primar). Ca şi în cazul
evaluă rii iniţiale, se recomandă utilizarea unei palete largi de mijloace şi instrumente de
evaluare şi evitarea excesului de fişe de lucru, cu scopul de a conferi copilului siguranţă şi
detaşare în timpul acestui proces.
Fişa de apreciere a progresului individual înainte de intrarea în grădiniță/în
învățământul primar:
 oferă indicatori comportamentali precişi, mă surabili, care sunt repere ale stadiului de
dezvoltare la vâ rsta antepreșcolară (2-3 ani) și, respectiv, la vâ rsta preșcolară (3-6 ani);
 permite educatoarei să monitorizeze atingerea comportamentelor propuse de curriculumul
specific, pe diferitele domenii de dezvoltare, să reproiecteze şi să prioritizeze demersurile de
învă ţare;
 reflectă activitatea de zi cu zi a copilului, descoperind lacune, dificultă ţi, ră mâ neri în urmă,
astfel încâ t, pe baza lor, să se elaboreze un program de remediere adecvat;
 reprezintă un instrument eficient prin care familia este cooptată în procesul de cunoaştere a
copilului, oferindu-i posibilitatea de a-şi da seama de ceea ce ştie copilul, de ceea ce este
capabil.
Ministerul Educației recomandă metode didactice și metode de evaluare care pun copilul pe
primul loc şi evidenţiază aspectele formative ale jocului. Printre acestea se numă ră discuţiile
individuale cu copiii, autoevaluarea, aprecierile verbale, aprecierea rezultatelor prin laude,
încurajă ri, prin ecusoane, medalii, jocuri evaluative, jocuri de rol, lucră rile practice, „metoda
consemnă rii pe un grafic a rezultatelor (cu simboluri) pe activită ţi şi preferinţe”, afişarea
lucră rilor, serbă rile, activită ţile în aer liber, vizitele, excursiile etc.
Progresul copilului trebuie în permanenţă monitorizat, comunicat şi discutat cu familia
acestuia. Implicarea pă rinţilor, ca sursă de informaţii şi evaluatori direcţi, se poate realiza prin
activită ţi comune (pă rinţi – copii - educatoare), activită ţi de consiliere, prin discuţii informale
(individuale, periodice sau zilnice, dacă este necesar) prin analiza portofoliului individual al
copilului, prin analiza agendei de comunicare cu pă rinţii, prin scrisori tematice etc.

10
 PLANIFICARE
EVALUARE SUMATIVĂ (SEMESTRIALĂ)
GRUPA MARE (ANTEPREȘCOLARĂ)
ANUL ȘCOLAR 2021 – 2022

SĂPTĂMÂNA: 10 IANUARIE – 14 IANUARIE 2022

TEMA: „TIMPUL REPEDE-A ZBURAT, SĂ VEDEM CE-AM ÎNVĂŢAT!”

DATA/ INTERVALE ACTIVITĂ Ţ I DE ÎNVĂ Ţ ARE

ZIUA ORARE
LUNI 8.00 – 8.40 RUTINĂ : „Dragi copii, bine-ați venit, să ptă mâ na a-nceput!” (deprinderi specifice primirii copiilor)
10.01.2022 ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Joc liber la alegerea copiilor (deprinderea de a socializa - se observă
comportamentul copiilor şi progresul realizat în nivelul de relaţionare cu ceilalţi copii, cu educatoarea).
8.40 – 9.00 RUTINĂ : „Noi acum ne pregă tim, micul dejun să -l servim!” - MICUL DEJUN (deprinderi specifice servirii
mesei şi de igienă personală )
9.00 – 11.15 „5 MINUTE DE MIŞ CARE!” – gimnastica de înviorare
RUTINĂ : ÎNTÂ LNIREA DE DIMINEAŢ Ă – „Am crescut şi mă descurc!”
RUTINĂ : „De microbi, eu mă feresc, să nu mă îmbolnă vesc!” (deprinderi de igienă personală )
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: BIBLIOTECĂ : „Ne jucă m, exersă m învă ță m să pronunță m și vorbirea corectă m!”
- fră mâ ntă ri de limbă - Jocuri pentru fixarea consoanelor cu articulare complexă - poezie cu onomatopee
ARTĂ : „Cu culori noi ne jucă m, încercă m să ... coloră m!” (colorare în contur)
RUTINĂ : „Singurel mă îngrijesc, de masă mă pregă tesc!” (deprinderi de ordine și igienă individuală )
RUTINĂ : „Să cresc mare şi voinic, mă nâ nc să nă tos de mic!” - GUSTAREA (deprinderea de a consuma fructe
şi legume în stare naturală şi de autoservire)
TRANZIŢ IE: „Uite-aşa noi ne spă lă m, de microbi ne apă ră m!” – joc imitativ
ACTIVITĂ Ţ I TEMATICE:
ACTIVITĂ ŢI DE CUNOAŞTERE - CUNOAȘ TEREA MEDIULUI - „RĂ SPUNDE REPEDE Ş I BINE!” – joc didactic
(probă orală - verificare cunoștințe despre pă rțile component ale corpului omenesc, organele de simț și
rolul acestora, anotimpul toamna, iarna și animalele să lbatice întâ lnite în poveștile audiate etc.)
TRANZIŢ IE: „ Ho, ho, ho! Pornim la drum/ Veseli suntem toţi acum! Prin omă t uşor pă şim/Fă ră ca să ne
gră bim!” – variante de mers
ACTIVITĂ Ţ I TEMATICE:
ACTIVITATE ÎN AER LIBER – „DRUMUL SPRE CASA MEA” – mers în coloană , unul după altul
Probă practic-acţională – se evaluează nivelul de însuşire a mersului în coloană , unul în spatele celuilalt
TRANZIŢ IE: „Mergi la jucă rie!” (exerciţii de orientare)
11.15 – 12.30 MOMENTUL POVEŞ TILOR: „Ursule Brun, Ursule Brun, tu ce vezi?”
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Jocuri libere în sala de grupă (deprinderea de a socializa)
RUTINĂ : „Poftă bună , mulțumim/ Noi la masă nu vorbim!” - MASA DE PRÂ NZ (deprinderea de a păstra
liniștea, ordinea și disciplina pe timpul servirii mesei)
12.30 – 15.30 RUTINĂ : „Să nă toși cu toți vom fi, dacă ne vom odihni!” (pregă tirea pentru somn/odihnă – deprinderi de
dezbră care/îmbră care)
15.30 – 15.45 RUTINĂ : „De masă ne pregă tim/Ş i gustarea o servim!”- GUSTAREA (deprinderi de autoservire)

15.45 – 16.30 ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: ARTĂ : „Jucă ria mea preferată ” - dactilopictură
Ș TIINȚ A: „Coșul toamnei!” (sortare jetoane cu legume și fructe specifice anotimpului toamna – coș cu
fructe și coș cu legume)
ACTIVITĂ Ţ I TEMATICE:
ACTIVITĂ ŢI DE CUNOAŞTERE – CUNOAŞTEREA MEDIULUI - „CE Ș TII DESPRE ...?”
(toamna/iarna/animale să lbatice) – lectură după imagini (probă orală – verificarea unor cunoștințe
privind anotimpul toamna/iarna și animalele să lbatice întâ lnite în poveștile audiate etc.)
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Jocuri individuale/în perechi, inițiate de copii
16.30 – 17.00 RUTINĂ : „În curâ nd noi vom pleca și frumos vom saluta!” (deprinderi specifice plecă rii copiilor acasă )
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Jocuri inițiate de copii
MARȚ I 8.00 – 8.40 RUTINĂ : „Bine ați venit copii, a-nceput o nouă zi!” (deprinderi specifice primirii copiilor)
11.01.2022 ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Joc liber la alegerea copiilor (deprinderi de socializare – se observă
comportamentele copiilor)
8.40 – 9.00 RUTINĂ : „Noi acum ne pregă tim, micul dejun să-l servim!” - MICUL DEJUN (deprinderi specifice servirii
mesei şi de igienă personală )

11
 9.00 – 11.15 „5 MINUTE DE MIŞ CARE!” – gimnastica de înviorare
RUTINĂ : ÎNTÂ LNIREA DE DIMINEAŢ Ă - „Numele eu l-am strigat, tu mâ na ai ridicat!” (deprinderea de a
spune „prezent” și ridicarea mâ inii la auzirea numelui)
RUTINĂ : „Mâ inile dezinfectă m, să nă tatea protejă m!” (deprinderi de igienă personală )
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: BIBLIOTECĂ : „Repetă după mine!” - joc de corectare a pronunţiei
ŞTIINŢĂ : „Spune ce ai gustat” – joc senzorial
RUTINĂ : „Singurel mă îngrijesc, de masă mă pregă tesc!” (deprinderi de ordine și igienă individuală )
RUTINĂ : „Să cresc mare şi voinic, mă nâ nc să nă tos de mic!” - GUSTAREA (deprinderea de a consuma fructe
şi legume în stare naturală şi de autoservire)
TRANZIŢ IE: „Vine trenul cu vagoane ...” (deprinderea de a se așeza și merge unul după altul)
ACTIVITĂ Ţ I TEMATICE:
ACTIVITĂ ŢI DE CREAŢIE ŞI DE COMUNICARE - „TIMPUL REPEDE-A ZBURAT/SĂ VEDEM CE-AM ÎNVĂ Ț AT
...!” – JOC DIDACTIC - probă orală (recunoașterea unor momente din poveștile audiate și redarea
versurilor unor poezii învă țate)
TRANZIŢ IE: „Drumul greu îl oboseşte/Iepurele se odihneşte./ Cu urechile ciulite,/La fugă el o porneşte!” –
joc de mişcare
ACTIVITĂ Ţ I TEMATICE:
ACTIVITĂ ŢI DE MUZICĂ ŞI MIŞCARE - EDUCAȚ IE MUZICALĂ - „CÂ NTĂ CA MINE!” (probă orală -
interpretare câ ntece învă țate)
TRANZIŢ IE: „Baloane zbură toare” – joc de mișcare
11.15 – 12.30 MOMENTUL POVEŞ TILOR: „Iedul cu trei capre”, de O. Pancu - Iași
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Educație socio-emoțională : „Sunt fericit, trist, speriat, furios!” (recunoașterea
unor emoții – teamă , bucurie, iubire, furie, tristețe)
RUTINĂ : „Poftă bună , mulțumim/ Noi pe jos nu murdă rim! - MASA DE PRÂ NZ (deprinderea de a mâ nca
civilizat)
12.30 – 15.30 RUTINĂ : „Să nă toși cu toți vom fi, dacă ne vom odihni!” (pregă tirea pentru somn/odihnă – deprinderi de
dezbră care/îmbră care)
15.30 – 15.45 RUTINĂ : „De masă ne pregă tim/Ş i gustarea o servim!”- GUSTAREA – deprinderi de autoservire

15.45 – 16.30 ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: JOC DE CONSTRUCȚ II: „Construcții ... colorate” (redarea unor construcții cu
piese selectate pe culori – piese galbene, verzi, roșii și albastre)
Ș TIINȚ Ă : „Ce știi despre ... ?” (organele de simț)
ACTIVITĂ Ţ I TEMATICE:
ACTIVITĂ ŢI DE CREAŢIE ŞI DE COMUNICARE - „SPUNE CE VEZI!” – JOC DIDACTIC (probă orală -
recunoașterea unor momente din poveștile audiate)
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Jocuri individuale/în perechi, inițiate de copii
16.30 – 17.00 RUTINĂ : „În curâ nd noi vom pleca și frumos vom saluta!” (deprinderi specifice plecă rii copiilor acasă )
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Jocuri la libera alegere a copiilor
MIERCURI 8.00 – 8.40 RUTINĂ : „Iar începe o nouă zi, bine aţi venit copii!” (deprinderi specifice primirii copiilor)
12.01.2022 ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Joc liber la alegerea copiilor (deprinderi de socializare)

8.40 – 9.00 RUTINĂ : „Noi acum ne pregă tim, micul dejun să -l servim!” - MICUL DEJUN (deprinderi specifice servirii
mesei şi de igienă personală )
9.00 – 11.15 „5 MINUTE DE MIŞ CARE!” – gimnastica de înviorare
RUTINĂ : ÎNTÂ LNIREA DE DIMINEAŢ Ă - „A fost odată , ca niciodată ...” (deprinderea de a recunoaște
imagini semnificative ale unor povești audiate)
RUTINĂ : „Sunt copil civilizat, mâ inile eu le-am spă lat!” (deprinderi de igienă personală )
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: BIBLIOTECĂ : „Ursul pă că lit de vulpe”/„Scufița Roșie”/„Capra cu trei iezi” –
citire de imagini
Ș TIINȚ Ă : „Animale din povești, în cutie întâ lnești!” (animale mari și mici întâ lnite în poveștile audiate –
ursul brun, lupul, vulpea, capra, iedul)
RUTINĂ : „Singurel mă îngrijesc, de masă mă pregă tesc!” (deprinderi de ordine și igienă individuală )
RUTINĂ : „Să cresc mare şi voinic, mă nâ nc să nă tos de mic!” - GUSTAREA (deprinderea de a consuma
fructe şi legume în stare naturală şi de autoservire)
TRANZIŢ IE: „Mergem ca piticii, mergem ca uriaşii!” – variante de mers
ACTIVITĂ Ţ I TEMATICE:
ACTIVITĂ Ţ I DE CUNOAŞ TERE - ACTIVITATE MATEMATICĂ – „AȘ AZĂ -MĂ LA CĂ SUȚ A MEA!” - joc
didactic (probă orală - gruparea jucă riilor după formă , culoare și mă rime)
TRANZIŢ IE: „Facem bulgă ri şi - aruncă m, ce frumos noi ne jucă m!” – joc de mişcare
ACTIVITĂ Ţ I TEMATICE:
ACTIVITĂ Ţ I DE CREAŢ IE Ş I DE COMUNICARE - EDUCAȚ IE ARTISTICO-PLASTICĂ – „MICUL ARTIST!”
(probă practică - modelaj/pictură în contur/desen)
TRANZIŢ IE: „Ce spune ursuleţul?” (ursuleţul spune la urechea educatoarei ce vrea de la copii - să sară
într-un picior, să se tragă de ureche, să pună mâ na la nas, să se gâ dile)

12
 11.15 – 12.30 MOMENTUL POVEŞ TILOR: „Cuvintele magice”
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Jocuri libere în sala de grupă
RUTINĂ : „Poftă bună , mulțumim/Să nă tos noi ne hră nim!” - MASA DE PRÂ NZ (deprinderea de a accepta
consumul diversificat de alimente)
12.30 – 15.30 RUTINĂ : „Să nă toși cu toți vom fi, dacă ne vom odihni!” (pregă tirea pentru somn/odihnă (deprinderi de
dezbră care/îmbră care)
15.30 – 15.45 RUTINĂ : „De masă ne pregă tim/Ş i gustarea o servim!”- GUSTAREA (deprinderi de autoservire)

15.45 – 16.30 ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Ș TIINȚ Ă : „Ghici ce ai gustat?” - joc senzorial (recunoaşterea unor fructe prin
gustarea lor)
CONSTRUCŢ II: „Cutii pentru cadouri” - se evaluează deprinderea de a construi prin suprapunere
ACTIVITĂ Ţ I TEMATICE:
ACTIVITĂ Ţ I DE CUNOAŞ TERE - ACTIVITATE MATEMATICĂ – „AȘ AZĂ -MĂ LA CĂ SUȚ A MEA!” - joc
didactic (probă orală - gruparea jucă riilor după formă , culoare și mă rime)
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Jocuri la libera alegere a copiilor, în sala de grupă
16.30 – 17.00 RUTINĂ : „În curâ nd noi vom pleca și frumos vom saluta!” (deprinderi specifice plecă rii copiilor acasă )
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Jocuri inițiate de copii
JOI 8.00 – 8.40 RUTINĂ : „Bine aţi venit copii, împreună azi vom fi!” (deprinderi specifice primirii copiilor)
13.01.2022 ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Joc liber la alegerea copiilor (deprinderi de socializare)
8.40 – 9.00 RUTINĂ : „Noi acum ne pregă tim, micul dejun să -l servim!” - MICUL DEJUN (deprinderi specifice
servirii mesei şi de igienă personală )
9.00 – 11.15 „5 MINUTE DE MIŞ CARE!” – gimnastica de înviorare
RUTINĂ : ÎNTÂ LNIREA DE DIMINEAŢ Ă - „În fiecare an, vin sfinte să rbă tori!” (cunoașterea
să rbă torilor specifice anotimpului iarna, a unor tradiții și obiceiuri)
RUTINĂ : „Zi de zi mă îngrijesc și de microbi mă feresc!” (deprinderi de igienă personală )
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: ARTĂ : „Ne jucă m cu creionul pe hâ rtie!” – desen
Ș TIINȚ Ă : „Alegeți și grupați!” – sortare jucă rii după formă , culoare și mă rime
RUTINĂ : „Singurel mă îngrijesc, de masă mă pregă tesc!” (deprinderi de ordine și igienă
individuală )
RUTINĂ : „Să cresc mare şi voinic, mănâ nc să nătos de mic!” - GUSTAREA (deprinderea de a
consuma fructe şi legume în stare naturală şi de autoservire)
TRANZIŢ IE: „Să aplaudă m, să ne bucură m!” - joc imitativ
ACTIVITĂ Ţ I TEMATICE:
ACTIVITĂ Ţ I DE CREAŢ IE Ş I DE COMUNICARE – CINE ESTE Ş I CE FACE? – JOC DIDACTIC –
probă orală (se evaluează capacitatea copiilor de a identifica elemente din temele studiate, de a
formula propoziţii simple 2-3 cuvinte, modul de exprimare în propoziţii şi pronunţia corectă a
cuvintelor)
TRANZIŢ IE: „Faceţi toţi la fel ca mine!” - joc imitativ
ACTIVITĂ Ţ I TEMATICE:
ACTIVITĂ Ţ I DE MUZICĂ Ş I MIŞ CARE - „DANSEAZĂ HOPA-HOPA” (probă practică - executarea
mişcă rilor impuse de textul cântecului)
TRANZIŢ IE: „Trenulețul prieteniei” – exersarea mersului în coloană
11.15 – 12.30 MOMENTUL POVEŞ TILOR: „Cutia magică … cu jucă rii” – partea I
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Educație socio-emoțională : „Arată ce simți dacă ...!” (recunoașterea
unor situații care pot genera emoții – identificarea unor imagini ce pot declanșa anumite
emoții)
RUTINĂ : „Poftă bună , mulțumim/ Noi la masă nu vorbim!” - MASA DE PRÂ NZ (deprinderea
de a pă stra liniștea, ordinea și disciplina pe timpul servirii mesei)
12.30 – 15.30 RUTINĂ : „Să nă toși cu toți vom fi, dacă ne vom odihni!” (pregă tirea pentru somn/odihnă –
deprinderi de dezbră care/îmbră care)
15.30 – 15.45 RUTINĂ : „De masă ne pregă tim/Ş i gustarea o servim!”- GUSTAREA (deprinderi de autoservire)

15.45 – 16.30 ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: BIBLIOTECĂ : „Ne jucă m, exersă m învă ță m să pronunță m și vorbirea
corectă m!” - fră mâ ntă ri de limbă – poezie „Pic, pic”
JOC DE MASĂ : „Gă sește locul potrivit!!” – puzzle din lemn (animale și jucă rii)
ACTIVITĂ Ţ I TEMATICE:
ACTIVITĂ Ţ I DE MUZICĂ Ş I MIŞ CARE - „TRENULEŢ UL VESELIEI” (probă practică - executarea
mişcă rilor impuse de textul cântecului)
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Jocuri la libera alegere a copiilor, în sala de grupă

13
 16.30 – 17.00 RUTINĂ : „În curâ nd noi vom pleca și frumos vom saluta!” (deprinderi specifice plecă rii copiilor
acasă )
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Jocuri inițiate de copii
VINERI 8.00 – 8.40 RUTINĂ : „Copii, bine aţi venit, să ptă mâ na s-a sfâ rșit!” (deprinderi specifice primirii copiilor)
14.01.2022 ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Joc liber la alegerea copiilor (deprinderi de socializare)
8.40 – 9.00 RUTINĂ : „Noi acum ne pregă tim, micul dejun să-l servim!” - MICUL DEJUN (deprinderi specifice servirii
mesei şi de igienă personală )
9.00 – 11.15 „5 MINUTE DE MIŞ CARE!” – gimnastica de înviorare
RUTINĂ : ÎNTÂ LNIREA DE DIMINEAŢ Ă – „N-am uitat ce-am învă țat, sunt copil civilizat!” (cunoașterea unor
formule de politețe, a unor reguli de comportare civilizată , a unor reguli de cooperare la gră diniță și a
Regulilor grupei)
RUTINĂ : „Igiena respectă m, mâ inile noi le spă lă m!” (deprinderi de igienă personală )
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: BIBLIOTECĂ : „Ne jucă m, exersă m învă ță m să pronunță m și vorbirea
corectă m!” - fră mâ ntă ri de limbă – poezie „Râ u, ră țușcă , ră murică ”
Ș TIINȚ A: „Cartonașe colorate, în cutii stau separate” (sortare și grupare cartonașe după culoare)
RUTINĂ : „Singurel mă îngrijesc, de masă mă pregă tesc!” (deprinderi de ordine și igienă individuală )
RUTINĂ : „Să cresc mare şi voinic, mă nâ nc să nă tos de mic!”- GUSTAREA ( deprinderea de a consuma
fructe şi legume în stare naturală şi de autoservire)
TRANZIŢ IE: „Ce fac eu, faceţi şi voi!” - joc imitativ
ACTIVITĂ Ţ I TEMATICE:
ACTIVITĂ Ț I ARTISTICE Ș I DE ÎNDEMÂ NARE – ACTIVITATE PRACTICĂ - „GRĂ UNȚ E PENTRU PĂ SĂ RELE”
(probă practică - deprinderea de rupere şi mototolire a hâ rtiei)
TRANZIŢ IE: „Luaţi seama bine …!” - joc cu text şi câ nt
ACTIVITĂ Ţ I TEMATICE:
ACTIVITATE ÎN AER LIBER – MERGEM LA PLIMBARE – variante de mers - probă practică – deprinderi
motrice de bază
TRANZIŢ IE: „Ursulețul la plimbare” – Joc de atenție (după ce acesta și-a spus numele, copilul transmite
ursulețul colegului/colegei, menționâ ndu-i numele)
11.15 – 12.30 MOMENTUL POVEŞ TILOR: „Cutia magică … cu jucă rii” – partea a II-a
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: „Împreună ne jucă m și frumos ne comportă m!” – joc exercițiu (probă orală –
cunoașterea Regulilor grupei, a unor reguli de circulație și a unor reguli de comportare civilizată )
RUTINĂ : „Poftă bună , mulțumim/Să nă tos noi ne hră nim!” – MASA DE PRÂ NZ (deprinderea de a consuma
legumele gă tite/procesate)
12.30 – 15.30 RUTINĂ : „Să nă toși cu toți vom fi, dacă ne vom odihni!” (pregă tirea pentru somn/odihnă – deprinderi de
dezbră care/îmbră care)
15.30 – 15.45 RUTINĂ : „De masă ne pregă tim/Ş i gustarea o servim!”- GUSTAREA (deprinderi de autoservire)

15.45 – 16.30 ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Ș TIINȚ A: „Cuburi mari și mici, folosite de ... pitici!” (sortare și grupare de
cuburi după mă rime)
CONSTRUCȚ II: „Împreună construim, prieteni buni noi vrem să fim !” (deprinderea de a se juca împreună ,
pe grupuri)
ACTIVITĂ Ţ I TEMATICE:
ACTIVITĂ Ț I ARTISTICE Ș I DE ÎNDEMÂ NARE – ACTIVITATE PRACTICĂ - „GRĂ UNȚ E PENTRU PĂ SĂ RELE”
(probă practică - deprinderea de rupere şi mototolire a hâ rtiei)
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Jocuri la libera alegere a copiilor, în sala de grupă
16.30 – 17.00 RUTINĂ : „În curâ nd noi vom pleca și frumos vom saluta!” (deprinderi specifice plecă rii copiilor acasă )
ACTIVITĂ Ţ I LIBER ALESE: Jocuri individuale/perechi inițiate de copii

DECALOGUL EDUCATOAREI
1. POARTĂ CU TINE SETEA DE CUNOAŞ TERE! IUBEŞ TE-Ţ I MUNCA Ş I RESPECTĂ PE CEI CU CARE
MUNCEŞ TI!
2. SĂ DEŞ TE ÎN SUFLETUL TĂ U DRAGOSTEA FAŢ Ă DE COPII. EI SUNT BUCURIA Ş I ÎMPLINIREA TA!
3. FII EXIGENTĂ CU TINE, BLÂ NDĂ Ş I ÎNŢ ELEGĂ TOARE CU CEI DIN JUR!
4. LASĂ -Ţ I „LACRIMA” ACASĂ ! DĂ RUIEŞ TE COPILULUI BUCURIE Ş I ZÂ MBET!
5. VORBEŞ TE FRUMOS! CUVÂ NTUL TĂ U SĂ FIE MÂ NGÂ IERE Ş I ALINARE!
6. POARTĂ -TE FRUMOS CU CEI DIN JUR! COPIII SUNT FLORILE „GRĂDINIŢEI” TALE!
7. FII FERMĂ Ş I CONSECVENTĂ ÎN ATINGEREA IDEALULUI!
8. DĂ RUIEŞ TE DRAGOSTE Ş I PRIETENIE! NU URÎ!
9. MĂ CAR PENTRU O CLIPĂ , FII COPIL! NUMAI AŞ A ÎL VEI ÎNŢ ELEGE!
10. SPIRITUL TĂ U SĂ FIE MEREU TÂ NĂ R! NUMAI AŞ A VEI FI „EDUCATOAREA MEA” FRUMOASĂ !

14
BIBLIOGRAFIE:
 Module pentru formarea şi perfecţionarea personalului din gră diniţe elaborată în cadrul
Proiectului pentru Reforma Educaţiei Timpurii, Componenta 2: Formarea şi perfecţionarea
personalului din gră diniţe cofinanţat de Guvernul Româ niei şi de Banca de Dezvoltare a
Consiliului Europei (BDCE) – București 2008;
 Ghidul pentru educația timpurie a copiilor de la naștere la 3 ani realizat în cadrul Proiectului
pentru Educație Timpurie Incluzivă, din cadrul Programului de Incluziune Socială cofinanțat
de Guvernul Româ niei și Banca Mondială ;
 Curriculum pentru educația timpurie/2019;
 Educaţia centrată pe copil 0 – 3 ani – C.E.D.P. „STEP BY STEP” - Bucureşti 1999;
 Ghid pentru activită ți zilnice - Activită ți de învă țare pentru copiii foarte mici (de la naștere la
3 ani) – București 2005;
 URL:https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/romania/educational-
guidelines_ro
 Proiect de HOTĂ RÂ RE pentru aprobarea Metodologiei de organizare și funcționare a
creșelor și a altor unită ți de educație timpurie antepreșcolară – proiect supus consultă rii
publice - publicat la data de 09.12.2021.

15