fragmente cu o structura complicata, sa reproduca desene sau fragmente muzicale

comparabile cu originalul sau sa discrimineze cu usurinta diverse mirosuri.

In sintez, acceptând un anumit grad de relativitate,
putem spune c aceasta categorie
de deficieni mintal formeaz grupa deficienilor recuperabili din punct de vedere profesional
si social. parial educabili. adaptabili la procesul de instrucie, integrabili in societate in
conditii protejate/de asistenta sau în conditii obisnuite, în funcie de exigentele comunitatii.

S.Caracteristici psihopedagogice ale elevilor cu deficien mintal de gradul 111

(deficient mintalä profunda).

Deficienta mintal de gradul l (deficiena mintal profundä) reprezint fom

mai grav de deficiena mintal _i define_te persoana incapabil s se autoconduc, s se
apere de eventuale pericole sau chiar s se hrneasca, având o permanenta nevoie de îngrijire
_i supraveghere. Din punct de vedere psihometric, deficienta mintal profund se define_te
printr-un nivel mintal inferior värstei de 2 ani i un coeficient de inteligen sub 20. Datorta
slabei lor rezisten e la infecii i ali ageni patogeni, mortalitatea în rândul acestei categorii de
deficieni este foarte mare, media lor de via fiind de aproximativ 19-20 de ani, fa de cei
din categoria anterioar la care este de aproximativ 25-30 de ani.
La nivelul acestui tip de deficieni, tabloul psihopedagogic se caracterizeaz prin:
imposibilitatea de a comunica prin limbaj cu cei din jur, cuno_tinele acestui copil nu
depsesc prima copilarie, functiile sale intelectuale nu sunt dezvoltate, relaionarea cu factorii
de mediu _i cu cei din jur fiind redus doar la primul sistem de semnalizare (senzati,
perceptii, dar _i acestea prea putin diferentiate),
- structur psihomotricerudimentar , nedifereniat, evidentiat cu precdere prin
balansri uniforme, grimase, contorsiuni etc.
- viaa afestiv este redus la trirea impulsurilor primare precum autoerotism, apatie,
automutilare, crize acute de plâns, maleabilitate.
mintalä profund necesit un
concluzie, putem afirma c persoanele cu deficin
In
sunt irecuperabile, fr _anse de profesionalizare, având un
grad ridicat de dependen, social .
potenial foarte sczut de integrare _i adaptare
1.4. Particularitai aleproceselor psihice la deficienii de intelect.
a. Particularit ile senzailor, percepiilor, reprezentärilor la copii
cu deficiene
mintale.
Particularitilesenzaiilor semnalizare
Senzaiile sunt definite de c tre Popescu-Neveanu ,procese psihice de
ca

analizator, a proprietilor simple _i

_ireflectare, prin intermediul aferentelor unui singur Orice
separate ale obiectelor _i fenomenelor, în forma unor imagini directe, elementare". sensibilitate
o sensibilitate interoceptiv _i o
persoan prezinto sensibilitate exteroceptiv, integritatea _i maturizarea
proprioceptiv. In acela_i timp, sensibilitatea este dependent de
la un copil cu deficien mintal de etiologie patologic sau
cilor nervoase; prin urmare, sensibilitjii, fapt confirmat în
realitate de
exist o mare probabilitate de diminuare a
exogen, absolute, dar mai ales în
copii a unor praguri ridicate în cazul sensibilitjii
prezenta la ace_ti frecvent o cre_tere atimpului de
se constat
cazul_sensibilit ii difereniale. De asemenea,
în relaiile lor la stimuli senzoriali.
latenf sau, dimpotriv, o precipitare una dintre tr s turile
care pot fi constatate
Afectarea sensibilitjii normale reprezint exercita o influen negativ asupra activitii
la deficientul mintal _i care va
de timpuriu cognitive ale acestuia.
a form rii în continuare a capacitilor
Senzorial-perceptive
P _i
 Particularitileperceptilor) reflectare a obiectelor _i
ercepfia ca un proces cognitiv primar, de
este definit
când acestea acioneaza asupra
Cnomenelor în totalitatea însu_irilor Tor, în momentul obiectelor i
Z2orilor no_tri. Calitatea perceptieidepinde atât
de caracteristicile reale ale în actul
Tenomenelor percepute, cât _i de starea functional a analizatorilor implicai
perceptiv, de preocup rile, interesele _i experien a perceptiv a persoanei. De asemenea,
perceptia este o conduit psihologic mai complex, bazat în mare msur pe experiena
personal _i social, interpretare a realitii, deci o stare subiectiv care implic
oastra o

intreaga personalitate. mintal,

particularitji ale percepiei la copiii cu deficient precum
EXIstâ o serie de Caracteristicile
caracterul fragmentar, incomplet, limitat, srcia imaginilor mintale etc.
respective sunt umare a unei activiti perceptive rigide, lente, dezorganizate, a sensibilitaii
Scazute,a dificultilor de analiz _i sintez, acestea determinând confuzii i imposibilitatea
delimitrii clare a unor detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii întregului
pornindde la elementele
In opinia
componente.
lui Rubinstein perceptia deficientului mintal se caracterizeaz printr-un
de activism _i încetineal
volum limitat _i o accentuat nedifereniere a celor percepute, lips
a actului perceptiv.
- copiii cu deficien mintal desprind din imagini mai puine detalii, ceea ce face ca

perceptiile s fie insuficient despecifice i s apar confuziile.

- îngustimea câmpului perceptiv, capacitatea redus de a stabili în plan intuitiv relaia
dintre obiecte fac orientarea spaialä mai dificil.
- la deficienii mintal s-a constatat o disociere între perceptia imaginii _i verbalizare.
sau s indice o
Astfel, este posibil ca ar tând o parte a unei imagini, s denumeasc alt parte
caracteristic absent.
-la deficien ii mintal apar dificulti mai pronunate decât la persoanele normale
privind capacitatea de a recunoa_te obiectele într-o poziie diferit de cea obi_nuit.
Constanta percepiei de form, mrime, greutate, timp, spaiu, precum _i natura materialulu
din care este confecionat un obiect, la copilul cu deficien mintal, se realizeaz într-un ritm
foartelent _i cu mari dificulti, comparativ cu
perceperea culorilor, care se realizeaz relativ
mintal pot fi accentuate _i de
mai usor. Insuficienele perceptive la subiecii cu deficien
explorarea nesistematic, haotic a realiti, de activism exploratoriu limitat__i rigid, de
interactiunea deficitar cu alti factori (memoria operaional, structurarea spaial etc.).
Astfel, în actul educa ional recuperator sunt necesare câteva recomand ri precum:
- prelungirea timpului afectat perceperii obiectelor;
-2socierea transmiterii informaiilor prin mijloace verbale cu ilustrarea lor cu material
intuitiv, în condiiile participrii active copilului prin manipularea direct a materialului
a

respectiV;
asigurarea calitilor perceptive ale materialelor expuse copiilor (dimensiuni
adecvate, colorit i luminozitate optime, timp i ritm de expunere corespunzator etc.).

Particularit iletreprezent rilor

Reprezent rile sunt imagini mintale secundare ale realitii, pe care o reflect cu un
anumit grad de generalitate _i selectivitate. Caracterul mai mult sau mai puin cuprinz tor al
reprezent rilor, bogia sau srcia lor depiFd de calitile activitii perceptive în contextul în

care s-au format. Reprezentrile

L a copii cu deficien e
interacioneaz cu limbajul,care activeaz imaginile mintale.
mintale, toate aspectele interac iunii reprezent rilor - pe de-o parte cu
activitatea perceptiv , p e d e alt parte, cu limbajul, g ndirea, imaginajia - sunt afectate ca

Mare a limitáriisub o form sau alta a accesuluilainformaie, a inactivismuluicognitiv sau,

activismului haotic.
launii, a
 Deficientului mintal le sunt mai puin accesibile reprezentrile complexe, cnd
imaginile sunt supuse unei intense prelucr ri prin gandire _i imagina ie, din cauza implicrii
imaginaiei., proces cognitiv deosebit de afectat.
Copiii deficienti mintal din ciclul primar prezint anumite caracteristici ale
reprezentrilor, situaia amelioråndu-se în clasele mai mari. Aceste caracteristici sunt:
slaba difereniere între reprezentri de aceea_i
categorie, asemntoare între ele
-

-caracterul îngust _i unilateral, srcia bagajului de reprezentri,

-

rigiditatea, lipsa de dinamism, de flexibilitate a reprezentrilor, insuficienta corelare

cu experienta;
-

pierderea treptat a specificului reprezentrilor formate, în legtur cu lipsa

accentuat a fidelitii memoriei;
In timp ce procesele psihice ale copilor normali, inclusiv reprezentrile pe baz de
simboluri, prezint un
traseu ascendent, cu precdere în ciclul primar, între 7-11 ani, când
faza concret operaional atinge limita maxim, la deficientul mintal, curba este foarte lent la
aceea_i vårst , cu un oarecare saltîntre I1-13 ani.
La copiii cu deficien mintal neintegrai într-un proces de terapie specific,
reprezentrile care se formeaz vor fi lacunare în dublu sens, sub aspectul coninutului
senzorial-perceptiv i al operativitii specifice.

b. Particularitile gândirii, limbajului, memoriei, imaginaiei, atentiei, motricitii

la copii cu deficiene mintale;

Particularitilk gândirii)
Gandirea, prin caracteristicile _i mecanismele sale, se profileaz ca o activitate psihic
extrem de complex, având la baz în opinia lui Popescu-Neveanu un ,,proces conjunctiv de
însemntate central în reflectarea realului care, prin intermediul abstractizrii coordonate în
acjiuni mentale, prelucreazáinformaii despre relaiile categoriale _i determinative în forma
conceptelor, judecilor _iraionamentelor". Gândirea reprezint un proces psihic fundamental
pentru cunoa_tere i se bazeaz pe o serie de operaii intelectuale proprii: analiza, sinteza,
compararea, abstractizarea, generalizarea, clasificarea, concretizarea etc.; se dezvolt pe
-
parcursul etapelor/stadiilor de maturizare a proceselorintelectuale. De asemenea, utilizeaz
dou mari categorii de formule (algoritmice -operaii standardizate _i rezolvri-tip; euristice
-

sisteme de operare plastice i deschise care conduc la rezolväri originale) pentru operaiile
raionament inductiv i deductiv, reversibilitate, transfer i rezolvare de probleme, având
drept rezultat formarea unui bagaj cognitiv bazat pe concepte _i noiuni ca expresie a
prelucrrii _i valorificrii superioare a produsului cogniiei primare (reprezentrile), în strâns
legtur cu informaia mediat prin limbaj.
in cazul persoanelor cu deficiene, gândirea captä o serie de paticulariti care
determin scderea eficienei intelectuale sub nivelul minim al adaptabilitii la solicitrile
mediului. Astfel, putem vorbi despre inconsecvenja gandiriu sau lipsa de coeren a, pierderea

treptat a capacitii de concentrare i etort (spre exemplu, elevul începe corect o activitate -

rezolvareaunei probleme accesibile-, dar la prima gre_eal întâmplätoare, în virtutea ineriei,

exist riscul de a se abate de la rezolvarea corect, alunecând pe o pist fals din cauza unor
eventuale asemnri între procedeele cu care fost deprins anterior). De asemenea, întâlnim
levi care manifest spirit de observatie redus, slab manijestareloraininteresuluí, insufricient
curiozitate, ceea ce influenteaz negativ procesul antren rii activitatea cognitivá,
inclusiv în activitäile de înväare în clas. limitarea evident a operaiunilor mintale,
numeroasele stereotipii prezente în comportament i în comunicare, sorácia exemplificrilor
originale, dificultile de aplicare în practic _i de transfer al achizitiilor realizate anterior,
ipsa de coordonare a activitqilor etc.
 La copii cu deticiente mintale. principalele caracteristici ale gåndirii sunt:
vascozitalea geneticà (manifestare a tulburarilor complexe in dinamica
intelectuale, caracterizatà prin numeroase dezvoltár
inegaliti
încetinità. greoaie, inconsistent _i neterminat), _i oscilaii concretizate într-o evoluie
rigiditatea reacilor i a
comportamentului
adaptiv, consecin a dereglrii mobilitäii proceselor corticale de excitaie i inhibitie
(dificultàti accentuate de abstractizare _i
generalizare, concretism excesiv al gandiriu,
perseverare în acela_i tip de activitate).
In activitatea _colar ineria intelectual se manifest
prin urmtoarele coordonate:
lentoare
numeroase
a capacitàilor i a operajiilor mintale dar i practice;
stereotipii comportamentale _i verbale;
repetarea fr discernmânt a unor _abloane însu_ite mecanic;
srcia exemplificrii originale:
dificultji de aplicare _i de transfer a informaiilor _i a
lipsa de iniiativ i de spirit critic a achiziiilor în situaii noi:
o gåndiri,
insuficient curiozitate, slab manifestare a interesului cognitiv;
inconsecventa gândirii, abaterea de
intâmpltoare. alunecarea pe o pist fals etc. la un demers_ corect, la prima gre_eala
In contextul
activitilor educative, una dintre sarcinile prioritare ale
pentru elevii cu deficiene mintale const în învämântului
_i în dirijarea comportamentului lor. prevenirea _i combaterea manifestrilor de inerie
Lipsa de
nivelului de discernmânt datorate caracteristicilorîndrumare _i suport, în condiiile afectrii
evocate anterior, poate determina,
pe lâng
dificulti majore în procesul didactic, cre_terea frecvenei tulburrilor de
directe asupra integrrii
lor sociale. conduit cu efecte
In cazul copiilor cu
deficiente senzoriale exist premise favorabile pentru o evoluie
normalä a gândirii ce trebuie valorificate de
timpuriu prin stimularea mecanismelor
compensatorii care s diminueze consecinele negative ale deprivrii senzoriale
Ca urmare a caracteristicilor specifice.
menionate, gândirea deficientilor î_i pierde frecvent rolul
de coordonare asupra activitii desf_urate de ace_tia. Atunci când primesc o sarcin de
rezolvat. ei nu o analizeaz suf+cient, nu-_i stabilesc în
prealabil
principale ce urmeaz a fi parcurse, trecând direct, impulsiv la rezolvare, momentele/reperele
elemente întâmpltoare, dup asemnri de form cu alte situaii etc. Dacorientându-se dup
aceste fenomene
sunt prevenite sau
inläturate de timpuriu, concomlent cu aplhearea unor program de terapie
_i stimulare a capacitilor intelectuale, procesul de gândire va urma un traseu
deosebit în structurarea _i echilibrarea întregii favorabil cu rol
personalitåi.
Particularitilá Jimbajulhui
Dereglarea dinamicii corticale - ca element important al specificitii mintale
se
reflectá _i asupra limbajului deficienilor mintal, provocând o anumit
disociere
activitatea lor verbal _i activitatea de gândire, fenomen cu influene negative asupra
între
procese _i cu numeroase consecine defavorabile pentru
ambelor
comunicare, pentru activitate în
general,i in mod special pentru activitatea de inväjare.
Functia semiotic este o funcie specific uman, aprut relativ târziu în filogenez,
caracterizat printr-o mare fragilitate în faa aciunii factorilor patogeni. Aceasta se prezint la
copiii deficien mintal într-o accentuat stare de nedezvoltare. In opinia lui C.
cu

_i I. Musu, manifestarea tulburrilor functiilor semiotice, chiar _i la Punescu

nonverbal al acestor copii, reprezint ,unul dintre cele mai
nivelul limbaiului
serioase handicapuri ale procesului
informational,ar mai ales, functional, de comunicare cu mediul înconjurtor".
Verza E. evideniaz fragilitateai labilitatea comportamentului verbal al deficientilor
mintal, adic marile sale dificultäji în a exprima logico-gramatical consinutul situaiilor in
care se afl _i în a-i adapt conduita verbal la modificrile ce apar în mediul
înconjurátor,
 La copilul normal, in perioada de dezvoltare a limbajului, între aceste dou aspecte
poate s existe o oarecare disociere, dar odat cu maturizarea psihic, ele se prezint din ce în
ce mai unitar. In ceea ce-i prive_te pe deficienii mintal, disocierça respectiv se menine
adesea pân târziu. Astfel se explic de ce unii elevi cu deficien mintal, chiar _i în clasele
mai mari, nu îneleg întotdeauna coninutul exact, adic sensul unor cuvinte, chiar dac sub
aspectul reproducerii mecanice a acestora, se descurc relativ bine. Exist îns situaii în care
nii elevi deficieni mintal nu reu_esc s exprimeîn cuvinte ceea ce _tiu s execute destul
de
corect, de aici, necesitatea calevaluarea acestor elevi s nu se fac exclusiv verbal sau exclusiv
prin rezolvarea unor sarcini pYactice.
Radu Ghe. demonstreaz în urma cercetrilor efectuate, c printre cele mai frecvente
tulbur ri de limbaj la elevii _colilor speciale, se num r ulbur rile de pronun ie - dislaliile

simple _i cele polimorfe.

Principalele cauze ale frecvenei ridicate a tulburrilor de pronunie la def+cienii
mintal le identificm în capacitatea sczut a auzului lor fonematic, în afectarea procesului de
perceptie _i reproducere corect a modelelor verbale, în afectarea organic a aparatuui
fonoarticulator, uneori fiind implicat _i etiologia central a tulburrilor de pronunie.
Verza E. identific o serie de manifest ri comune ale elevilorcu handicap mintal,
comparativ cu manifest rile similare ale copilului cu intelect normal, în ceea ce prive_te
fenomeneledislexo-disgrafice:
Cinlocuiri sau substituiri de foneme _i grafeme, dup principiul asemänrilor vizuale
sau auditive, al poziiei în spaiu, al simetriei pe vertical sau pe orizontal;
Comisiuni de grafeme _ilitere, mai ales în sistemul vocalic, în combinaiile de diftongi
sau triftongi;
Oadäugiri, cu o frecven mai mare pentru unele vocale;
Cinversri de grafemeîninteriorul cuvântului
Odeform ri de cuvinte. mai ales a celor mai puin cunoscute sau a celor cu coninut
abstract;
Ocontopiri sau fuziuni decuvinte;
Orepetri de cuvinte, ca urmare a ineriei i perseverrilor în gåndire.
Elevii cu deficiene mintale, care prezint tulburri disgrafice, manifest _i o alterare
în ceea ce prive_te estetica grafismului, o scriere foarte mic, ascuit i înghesuit, greu
lizibil, iar în alte cazuri, serisul esteexagerat de mare.
Particularitilememoriei
Memoria interacioneaz mai ales cu reprezentarea, gândirea, imaginaia, deprinderile,
adic cu acele functii _i procese psihice evident afectate la deficienii mintal.
Vigotski caracterizeaz memoria def+cienilor mintal prin:
ritmul incetinit de însu_ire a noilor informaii;
instabilitatea pstrrii noilor Informaii,
inexactitatea reproduceri.
mintal e diminuat, el reduce învarea asimilarea la
Eficienta memoriei deficientului
auditiv a informatiilor, fr prelucrarea activ, într-un proces de asimilare mecanic.
In opinia lui Ro_ca M. la def+cientul mintal ,,memorarea nu dobânde_te un caracter
Suficient de voluntar, eirecurg, în msura necesar, la procedeele de fixare intenionat, nu-_i
elaboreaz un plan de organizare a materialului în fixare, nici în reproducere".
In acest context, dificultile iîn întiprirea i fixarea informatiei duc laun volum redus
vîscozitate, cu consecine
almemoriei. Memoria, ca _i gândirea, sunt dominate inerie _i
de
negative în realizarea transferului de informaii.
iar uitarea se instaleaz rapid.
Memoria mecanic e mai dezvoltat decât cea logic, doar manitest ri
Cazurile rare de hipermnezie, numai pe anumite paliere, reprezint
patologice.
 Particularitileimaginaiei superioare, analog cu gândirea,
maginafiareprezint un proces apartinând cogniiei prin care acionm
sau structurare imagistic,
de operare cu imagini mintale, de combinare
unor planuri
tindem s producem noul, sub forma
asupra realului, posibilului, viitorului _i
proiecte. Imaginaia se afl în strâns legtur
a
cu gândirea divergentá, crei
1conice sau cu reprezentarea _i
principal caracteristic o mobilitatea; ea interacioneaz
reprezint
Lumbaiyl, procesele numerice,strile motivaionale, afective ale individului
_i cualte laturiale
personalitjii, contribuind din plin la imprimarea originalitii acestuia.
Imaginaia puternic afectat la copii cu deficiene mintale
este
din pricina srciei _i
structurii lacunare a bagajului de reprezentri, a caracterului rudimentar alrigiditain funciei semiotice,
reacjiilor
nedezvoltrii limbajului datorate capacitii mnezice limitate, ineriei i
consecin, sunt aproape inexistente fantezia creativitatea, iniiativa, previziunea etc.
adaptive.O Inproblem aparte o reprezint necesitatea prevenirii formelor pseudocompensatorii
ale imaginaiei la persoanele cu deficiene, manifestate adesea prin tendina unora de a ocoli.
trebuie combtute_
realitatea. refugiul într-o reverie pasiv, demobilizare; de asemenea,
manifestrile de pseudocreativitate coneretizate în minciun _i confabulaie _iunor tendinele de
supraapreciere care conduc la ruperea contactului cu realitatea _i apariia dificultäi
suplimentare de adaptare i integraresocial.
In context didactic, imagina ia joac un rol important atunci când noile con inuturi ale

nu sunt accesibile cunoa_terii directe sau cu unor elemente substitutive,

ajutorul
invärii
educatorii fiind nevoi i s recurg mai ales la metode verbale, când se studiaz dinamica in
timp a unor fenomene, când elevii sunt solicitai s construiasc sau s reconstituie în plan
mintal un fenomen sau o suit de rela i, când sunt studiate procesele interne ale unui
mecanism sau sistem în interiorul c ruia nu se poate p trunde (ex: lec iile de biologie sauu
geografie unde sunt descrise fenomene sau zone inaccesibile observaiei nemijlocite, leciile
de istorie unde sunt invocate evenimente din trecut cu înlnuirea lor temporal _i cauzal, etc.)
Se recomand evitarea utilizrii excesive a metodelor verbale în activitatea de predare,
folosirea procedeelor intuitiv-practice _i activ-participative, formarea la elevi a unor algoritmi
de utilizare a mijloacelor schematice _i simbolice specifice anumitor discipline sau activit ji
_colare (geometrie, desen, citit-scris, activiti la care se utilizeaz semne convenionale, hri,
schite grafice, prototipuri, machete etc.).
Particularitilelgteniei)
Cu privire la funcjia de pregtire__i orientare a subiectului pentru activitate, aceasta

este puternic diminuat, mai ales în debutul _colar al deficientului mintal.

Functia de detectare i selectare a obiectului aciunii este afectat, deoarece
mintal întâmpin dificultäi în distingerea obiectului de fond, a obiectivului activiti.
deficientul

Atenia se caracterizeaz prin insuficient concentrare _i stabilitate, sau fixare rigid

pe anumite aspecte.
Se manifest, de asemenea, lipsa de rezistent în faja solicitärilor intense. fuga
instinctivä de efortul intelectual. Se întálnesc dezechilibre între memoria-iveluntar i cea
voluntar, mai ales la nivelul claselor mici.
Se remarc o lips de concentrare a atentiei, o stabilitate redus în timp,
distributivitatea _i flexibilitatea aten iei sunt foarte diticil de atins. De asemenea, volumul
atentiei,adic numrul de elemente asupra crora se poate concentra simultan elevul, este
foarte redus.
La deficientul mintal, exersarea aten ieipostuoluntare, a deprinderii de a fi atent, are o
important valoare compensatorie _i educativ.
Particularitjil motricit jis
Structurile personalit ii deficientului mintal sunt consecin a modelului de organizare
_i eficien ale aciunii _i actelor deficientului.

58
 Ca în cazul organizrii mintale, diferit
_i structural _i functional de cea a copilului
normal, planul de organizare a motricitii este diferit. Caracteristicile de baz ale organizrii
motricitii la deficientul mintal sunt urmare a:
îmaturítii structurilor morfofunctionale rspunztoare de activitatea motorie
general _i special:
leziunile subcorticale care nu permit o coordonare de sintez integratoare a
comportamentului motor;
autonomia accentuat a structurilor somatice fa de structurile psihice;
lipsa unei organizri ierarhice ascendent-descendente în transmiterea _i prelucrarea
informatiilor;
slaba for de dominan a intelectului.

c. Particulariti ale motivaiei, afectivitgi, vointei la copii cu deficienje mintale

Particularitildmotivatiei
La deficientul mintal se observ sub aspect motivaional, faptul c predomin interesele
_i scopurile apropiate, trebuinele momentane; capacitatea redus de concentrare a ateniei i
neputinta de a prevedea momentele mai importante ale activitii îl fac pe deficientul mintal s
aib dese insuccese. Acest fapt faciliteaz instalarea negativismului _i a descurajrii, a lipsei
aspirailor _i a efortului voliional în fata sarcini. Motivaia existenial, de devenire, este
similar ca intensitate cu cea a copilului normal, dar ,jocul" fortelor este modificat. Dac, pe
fondul nomalitäii intelectuale, copilul motiveaz un potenial e_ec printr-o e_uare intelectual,
în cazul deficienei mintale, motivaia este oarecum mai "personal" (ex.: "nu am avut bani",
"am lipsit mult de la _coal")
Particularitile (gfectivittii
Afectivitatea deficientului mintal trebuie s precead modific rile caracteristice
organizrii personalitii acestuia. Ea este modificat prin:
organizarea deficitar general astructurilor sifunctilor neuropsihice.
autonomie marcant astructurilor psihice, cu predominareastructurilorenergetice
dezorganizarea mecanismului neuro-endocrin;
dereglarea mecanismului neuro-endocrin.
slaba corticalizare care duce la o nedifereniere a comportamentului emotional.
structura axiologic a comportamentului emoional care prezint o slab integrare
valoric.
Tulburrile emotionale sunt o component
ce nu lipse_te din tabloul întârzierii mintale.

Aceste tulburri apar mai frecvent la deficienii mintal decât la nomali, fr a fi îns prezente
la toi. Diferene semnificative între cele dou categorii de copii apar sub urmtoarele aspecte:
depresie, ostilitate fa de aduli, tensiune emotiv, care sunt mai frecvente la deficienii
mintal decât la normali. In cazul manifestrilor de depresie, frecvena mai mare a fost
la elevii deficieni din clasele mari; la elevii deficieni mintal de vârst mic, pe
Constatat
primul plan se situeaz manifestrile de agitaie _i anxietate.
Insecuritatea afectiv reprezint o alt particularitate prezent la copiii cu deficien
mintal.
cerebrale de
Manifestrile exterioare puternice sunt efectul capacitjii reduse a scoartei
a realiza un control asupra centrilor corticali. Prin caracterul lor exploziv _i haotic, emotiile au

un efect dezorganizator asupra activitii

deficienilor mintal. Mai mult, capacitatea
adeseori
cdusá de a controla expresiile emo ionale complic rela ile acestor deficien i
cu cei din jur.
controlate de subiect, chiar _i parial,
In situaia în care trebuinele sunt satist cute _i
cu cei din jur devin
mai stimulative, iar tririle motivaionale _i
Elaile care se stabilesc
Oionale contribuie la formarea armoniei personale.
 mintal identific m
comportamentului afectiv
al deficientului de
Rezumând simptomatologia ntárziat a formelor
imaturitate afectiv, organizare
tr s turi specifice: afectiv,
urmåtoarele
a cauzelor afective primare, infantilism
comportament afecti,
intensitate exagerat
carenta relaional afectiva
Insuficienj a controlhului emoional, inversiune afectivd,
Particularitqilevoinfei este necesar o
delimitare a gradului
la particutarltaile proceselor volitive,
Referitor pentru antrenarea întîrziatului
mintal intr-o
de deticin mintal . momentul
Astfel, esenial
activitate const în mobilizarea energiei sale _i în asigurarea cooperrii. activitatea
Este important ca educatorul s gseasc motivele de baz ce pot provoca de jOC,
slab dorin
De exemplu, idiofu sunt lipsii de interesul de cunoa_tere, a u o
copilului. sau dorina de a fi in
folosi îns dorinta de a primi anumite obiecte,
in educarea lor putându-se
societatea adultului normal.
de multe încurajri, dar nu trebuie s se exagereze in
Elevii întârziai mintal au nevoie formeze preri exagerat de bune despre
ei. Pe
aceast privin. pentru a nu le da ocazia s-_i mai dificile.
vor fixa noi scopuri,
m sur ce anumite obstacole au copiilor li se
fost învinse,
privin diferentele individuale. Unii copii, care sunt mai
Nu se pot neglija în aceast
de
neîncrez tori în ei, au nevoie de multe încurajri; ali, cu tendine
timizi, mai
supraapreciere, vor fi mai rar ludai.
elevii deficienide intelect, trebuie s fie inventiv _i s
Profesonl care lucreaz cu mintal sunt sensibili
identificenoi stimulente ale activitii copiilor, deoarece copiii deficieni este o
nu numai la recompensa material, ci _i la aprobarea social . Intrecerea cu sine însui
cale de stimulare a activitjii mai eficace decât încurajarea verbal constant.
este o sarcin important în educarea
Dezvoltarea voinei, sub diferitele sale aspecte, în
intelect. Avînd în vedere dificultatea pe care ace_tia o întâmpin
copiilor deficienti de
urm rirea scopurilor complexe _i îndeprtate, educatorul va
e_alona activitatea copilului, prin
mai
simple _i mai apropiate, la altele mai complexe _i
stabilirea scopurilor, de la cele mai de a duce la capt aciunea
se formeze copilului obi_nuina
este s i
îndeprtate. Important
început voluntare o are formarea capacitii de a
O mare importan în desfsurarea activitii
oferi o relatare cât mai complet asupra activitii.

în activitatea de educatie special i

d. Consecine ale _acestor particulariti
recuperare.
normale reprezint una dintre tr s turile care pot fi constatate
Afectarea sensibilitii
deficien mintal
care
va exercita o influen negativ asupra
_i
de timpuriu la persoana cu cognitive aleacestuia.
activitäii senzorial-perceptive _i a formrii în continuare a capacitilor
ambliopi), acentul se pune
(hipoacuziei _i
In cazul copiilor cu deficiente senzoriale pariale antrenarea _i dezvoltarea sistematic a
analizatorului lezat pentru
pe sensibilitatea rezidualäa aparine mijloacelor tehnice de
acestei sensibiliti în activitatea de învjare. Un important rol
materiale didactice care s faciliteze
unor materiale auxiliare (inclusiv
protezare, utilizrii analizatorului lezat
receptarea informaiei _colare), precum _i exerciilor de stimulare a
pentru o mai bun corelare funcional cu restul analizatorilor valizi.
la care protezarea nu mai este
In cazul persoanelor cu deficiene senzoriale profunde,
a funcionrii celorlali_analizatori cu
posibila, accentul se pune pe stimularea susinut de asemenea, este necesar stimularea
ajutorul c rora se realizeaz aportul informaional,
limbajului verbal (oral _i scris), precum _i prevenirea apariiei
i consolidrii unortulbur ri
planul structurårii personalitäi,
secundare în planul dezvoltrii intelectuale, afective i înmecanismelor de compensare, se pot
Prin cunoa_terea acestor realiti _icu valorif+careaîn mi_care, în orientare,
implicaii în comunicare.
obtine performane senzoriale deosebite,