PROFILUL PSIHOPEDAGOGIC Copilul cu deficien mintal V-am ncredinat educaia copiilor mei nu pentru a cntri mai trziu suma

cunotinelor lor, ci a m bucura de calitatea nlrii lor. (Antoine de Saint-Exuper ! Institutor, Aurora Milea Gradinita cu program normal Rachitoasa Grup Scolar Rachitoasa, jud. Bacau Deficienta mintala se refera la fenomenul lezarii organice si sau al afectarii functionale a sistemului ner!os central, cu consecinte negati!e asupra procesului maturizarii, al dez!oltarii su" diferite aspecte la indi!idul in cauza. Specificitatea deficientei mintale #ermenul de specificitate a fost introdus de R. $azzo %&'()*, in lucrarile referitoare la caracteristicile deficientilor mintal, in special, la heterocronia dez!oltarii acestora in literatura de specialitate e+ista puncte de !edere care oscileaza intre considerarea deficientei mintale ca o forma de manifestare a normalitatii sau ca un alt mod de organizare mintala.R.$azzo, in ,De"ilitatile mintale- &'.' %trad.*, e!identiaza ca/ -0u e+ista un caracter specific general al de"ilitatii mintale. #rasaturile specifice !ariaza de la un grad de de"ilitate la altul, pe intreg continutul starilor de inapoiere. si pentru un acelasi 1.I., trasaturile specifice se modifica de la o !arsta la alta si pot chiar sa dispara-. Gh. Radu se refera la specificitatea deficientei mintale, cand face analiza dificultatilor aparte pe care le intampina ele!ii cu deficienta mintala la discipline scolare, a frec!entei si modului de manifestare a unor tul"urari instrumentale, de comportament si de comunicare !er"ala sau prin alte mijloace. 2. 3erza a demonstrat fragilitatea si la"ilitatea conduitelor !er"ale ale deficientilor mintal, caracterul imatur si dizarmonia structurilor de personalitate. Aceste trasaturi nu au un caracter strict specific, nu se intalnesc doar la deficientii mintal, putand fi o"ser!ate si la persoanele normale, in grade si forme diferite de manifestare. T a!atu i ca acte i!tice ale p oce!elo p!i"ice la deficientul mintal Sen#atiile Analizand definitia senzatiei data de 4. Schiopu in Dictionarul de psihologie%&''.*, potri!it caruia, aceasta reprezinta un proces psihic prin intermediul caruia se reflecta nemijlocit, direct, su" forma de imagini, realizate prin legaturile temporare primare, efectuate prin intermediul acti!itatii ner!oase superioare, in timpul actiunii acestora asupra organelor de simt, putem deduce afectarea acestora, ca urmare a tul"urarilor la ni!elul sistemului ner!os central al deficientului mintal. 5a copiii cu deficienta mintala, ca urmare a afectarii difuze a corte+ului, deci a segmentului central al analizatorilor, sensi"ilitatea lor, indeose"i cea diferentiala ramane scazuta, pe fondul unor praguri senzoriale ridicate. De asemenea, se constata frec!ent o crestere a tipului de latenta sau, dimpotri!a, o precipitare in relatiile lor la stimuli senzoriali.

Afectarea sensi"ilitatii este una din trasaturile ce pot fi constatate de timpuriu la deficientii mintal si care !a e+ercita o influenta negati!a asupra acti!itatii senzorial6percepti!e si a formarii capacitatii cogniti!e a acestor deficienti. Pe ceptiile 5iteratura de specialitate rele!a o serie de particularitati ale perceptiei la copiii cu deficienta mintala, su"liniind caracterul fragmentar, incomplet, limitat, saracia imaginilor mintale. 7aracteristicile respecti!e sunt urmare a unei acti!itati percepti!e rigide, lente, dezorganizate, a sensi"ilitatii scazute, a dificultatilor de analiza si sinteza. 5a deficientii mintal apar dificultati mai pronuntate decat la normali pri!ind capacitatea de a recunoaste o"iectele intr6 o pozitie diferita de cea o"isnuita. Rep e#enta ile Reprezentarile sunt imagini mintale secundare ale realitatii, pe care o reflecta cu un anumit grad de generalitate si selecti!itate. 7aracterul mai mult sau mai putin cuprinzator al reprezentarilor, "ogatia sau saracia lor depind de calitatile acti!itatii percepti!e in conte+tul in care s6au format. Reprezentarile interactioneaza cu lim"ajul, care acti!eaz8 imaginile mintale. 5a copiii cu deficiente mintale, toate aspectele interactiunii reprezentarilor 9 pe de6o parte cu acti!itatea percepti!a, pe de alta parte, cu lim"ajul, gandirea, imaginatia 9 sunt afectate ca urmare a limitarii su" o forma sau alta a accesului la informatie, a inacti!ismului cogniti! sau, la unii, a acti!ismului haotic. 7el mai putin accesi"ile deficientului mintal le sunt reprezentarile comple+e, cand imaginile sunt supuse unei intense prelucrari prin gandire si imaginatie, din cauza implicarii imaginatiei, proces cogniti! deose"it de afectat. 7opiii deficienti mintal din ciclul primar prezinta anumite caracteristici ale reprezentarilor, situatia ameliorandu6se in clasele mai mari/ 6 sla"a diferentiere intre reprezentari de aceeasi categorie, asemanatoare intre ele: 6 caracterul ingust si unilateral, saracia "agajului de reprezentari: 6 rigiditatea, lipsa de dinamism, de fle+i"ilitate a reprezentarilor, insuficienta corelare cu e+perienta: 6 pierderea treptata a specificului reprezentarilor formate, in legatura cu lipsa accentuata a fidelitatii memoriei: Gandi ea 7aracteristic pentru deficientul mintal este dereglarea dinamicii psihointelectuale, manifestata prin/ 7aracterul limitat al zonei pro+imei dez!oltari %3igots;i* 3ascozitatea genetica <eterocronia dez!oltarii %R. $azzo* Inertia oligofrenica $emo ia Memoria interactioneaza mai ales cu reprezentarea , gandirea, imaginatia, deprinderile, adica cu acele functii si procese psihice e!ident afectate la deficientii mintal. 3igots;i caracterizeaza memoria deficientilor mintal prin/ 6 ritmul incetinit de insusire a noilor informatii: 6 insta"ilitatea pastrarii noilor informatii, 6 ine+actitatea reproducerii. 2ficienta memoriei deficientului mintal e diminuata, el reduce in!atarea la asimilarea auditi!a a informatiilor, fara prelucrarea acti!a, intr6un proces de asimilare mecanica.

M. Rosca su"liniaza ca la deficientul mintal ,memorarea nu do"andeste un caracter suficient de !oluntar, ei recurg, in masura necesara, la procedeele de fi+are intentionata, nu6si ela"oreaza un plan de organizare a materialului in fi+are, nici in reproducere-. Dificultatile in intiparirea si fi+area informatiei duc la un !olum redus al memoriei. Memoria, ca si gandirea, sunt dominate de inertie si !iscozitate, cu consecinte negati!e in realizarea transferului de informatii. Memoria mecanica e mai dez!oltata decat cea logica, iar uitarea se instaleaza rapid.7azurile rare de hipermnezie, numai pe anumite paliere, reprezinta doar manifestari patologice. Atentia =unctia de pregatire si orientare a su"iectului pentru acti!itate este puternic diminuata, mai ales in de"utul scolar al deficientului mintal.=unctia de detectare si selectare a o"iectului actiunii este afectata, deoarece deficientul mintal intampina dificultati in distingerea o"iectului de fond, a o"iecti!ului acti!itatii.Atentia se caracterizeaza prin insuficienta concentrare si sta"ilitate, sau fi+are rigida pe anumite aspecte.Se manifesta, de asemenea, lipsa de rezistenta in fata solicitarilor intense, fuga instincti!a de efort.Se intalnesc dezechili"re intre memoria in!oluntara si cea !oluntara, mai ales la ni!elul claselor mici.Se remarca o lipsa de concentrare a atentiei, o sta"ilitate redusa in timp, distri"uti!itatea si fle+i"ilitatea atentiei sunt foarte dificil, adesea dificil de atins. De asemenea, !olumul atentiei, adic8 num8rul de elemente asupra c8rora se poate concentra simultan, este foarte redus. 5a deficientul mintal, e+ersarea atentiei post!oluntare, a deprinderii de a fi atent, are o !aloare compensatorie si educati!a. Lim%a&ul Dereglarea dinamicii corticale 9 ca element important al specificitatii mintale 9 se reflecta si asupra lim"ajului deficientilor mintal, pro!ocand, printre altele, o anumita disociere intre acti!itatea lor !er"ala si acti!itatea de gandire, fenomen cu influente negati!e asupra am"elor procese si cu numeroase consecinte defa!ora"ile pentru comunicare, pentru acti!itate in general, si in mod special pentru acti!itatea de in!atare. =unctie specific umana, aparuta relati! tarziu in filogeneza, caracterizata printr6o mare fragilitate in fata actiunii factorilor patogeni, functia semiotica se prezinta la copiii cu deficienta mintala intr6o stare accentuata de nedez!oltare. Dupa cum demonstreaza 7. >aunescu si I. Musu, manifestarea tul"urarilor functiilor semiotice, chiar si la ni!elul lim"ajului non!er"al al acestor copii, reprezinta ,unul dintre cele mai serioase handicapuri ale procesului informational, dar mai ales, functional, de comunicare cu mediul inconjurator-. 2mil 3erza e!identiaza fragilitatea si la"ilitatea comportamentului !er"al al deficientilor mintal, adica marile sale dificultati in a e+prima logico6gramatical continutul situatiilor in care se afla si in a6si adapta conduita !er"ala la modificarile ce apar in mediul inconjurator. 5a copiii cu deficienta mintala, lim"ajul isi pierde rolul de reglator pe care il e+ercita in mod o"isnuit, la cei cu intelect normal, asupra acti!itatii practice. Rezol!area unei situatii pro"lema, necesitand doua sau mai multe operatii, reprezinta o sarcina dificila pentru deficientii mintal, pentru ca ei nu reusesc sa6si dirijeze singuri, la ni!elul lim"ajului interior, care este sla" dez!oltat si lipsit de dinamism, acti!itatile de rezol!are. De asemenea, in cazul acestor ele!i, este lipsit de eficienta solicitarea de a !er"aliza cu !oce tare, sau la ni!elul lim"ajului interior, de a6si autocontrola desfasurarea etapelor de desfasurare corecta a acestor acti!itati, chiar daca anterior ele au fost e+ersate. ? alta insuficienta a lim"ajului, cu o frec!enta mai mare la copiii deficienti mintal o reprezinta intarzierea in formarea, dez!oltarea si acti!izarea !oca"ularului, fapt care constituie

consecinta nemijlocita a unora dintre particularitatile procesului cogniti! al acestor ele!i/ sla"a dez!oltare a interesului cogniti! si al spiritului de o"ser!atie, e+perienta saraca cu o"iectele si fenomenele lumii inconjuratoare, sla"a dez!oltare si caracterul insuficient operational al reprezentarilor si al "agajului notional. >e fondul acestor particularitati ale cognitiei, !oca"ularul deficientilor mintal este sarac, lacunar si cu forme predominant reduse.? pondere insemnata la deficientii mintal o detin tul"urarile lim"ajului scris, inclusi! disle+o6disgrafiile. 2mil 3erza sesizeaza o serie de manifestari comune ale ele!ilor cu handicap mintal, comparati! cu manifestarile similare ale copilului cu intelect normal, in ceea ce pri!este fenomenele disle+o6disgrafice/ 6 inlocuiri sau su"stituiri de foneme si grafeme, dupa principiul asemanarilor !izuale sau auditi!e, al pozitiei in spatiu, al simetriei pe !erticala sau pe orizontala: 6 omisiuni de grafeme si litere, mai ales in sistemul !ocalic, in com"inatiile de diftongi sau triftongi: 6 adaugiri, cu o frec!enta mai mare pentru unele !ocale: 6 in!ersari de grafeme in interiorul cu!antului: 6 deformari de cu!inte, mai ales a celor mai putin cunoscute sau a celor cu continut a"stract: 6 contopiri sau fuziuni de cu!inte: 6 repetari de cu!inte, ca urmare a inertiei si perse!erarilor in gandire. scolarii cu handicap mintal, care prezinta tul"urari disgrafice, manifesta si o alterare in ceea ce pri!este estetica grafismului, o scriere foarte mica, ascutita si inghesuita, greu lizi"ila, alteori, scrisul este e+agerat de mare. P!i"omot icitatea Structurile personalitatii deficientului mintal sunt consecinta modelului sunt consecinta modelului de organizare si eficienta ale actiunii si actelor deficientului. 7a si in cazul organizarii mintale, diferita structural si functional de cea a copilului normal, planul de organizare a motricitatii este diferit. 7aracteristicile de "aza ale organizarii psihomotricitatii la deficientul mintal sunt urmare a / 6 imaturitatii sau structurilor morfofunctionale raspunzatoare de acti!itatea motorie generala si speciala: 6 leziunile su"corticale care nu permit o coordonare de sinteza integratoare a comportamentului motor: 6 autonomia accentuata a structurilor somatice fata de structurile psihice: 6 lipsa unei organizari ierarhice ascendent6descendente in transmiterea si prelucrarea informatiilor: 6 sla"a forta de dominanta a intelectului. Afecti'itatea Afecti!itatea deficientului mintal tre"uie sa preceada modificarile caracteristice organizarii personalitatii acestuia. 2a este modificata prin/ 6 organizarea deficitara generala a structurilor si functiilor neuropsihice. 6 autonomie marcanta a structurilor psihice, cu predominarea structurilor energetice: 6 dezorganizarea mecanismului neuroendocrin: 6 dereglarea mecanismului neuroendocrin. 6 sla"a corticalizare care da o nediferentiere a comportamentului emotional. 6 structura a+iologica a comportamentului emotional care prezinta o sla"a forta de integrare !alorica.

#oate aceste dereglari au consecinte de modificare structurala si functionala a afecti!itatii, dar nu impiedica total manifestarea acesteia, din contra, oricat ar parea de parado+al, dezordinea cu care este dotata organizarea personalitatii deficientului mintal creeaza formule foarte diferite ale comportamentului afecti! cu un grad mult mai mare de pro"a"ilitate decat in cazul copiilor normali. Mai mult decat la copilul normal, afecti!itatea deficientului mintal este legata de procesul de moti!atie e+istentiala. Insertia sociala a deficientului mintal, din cauza tul"urarilor procesului de formare a eu6lui creeaza totdeauna o stare conflictuala. Insecuritatea afecti!a reprezinta o alta particularitate prezenta la copiii cu deficienta mintala. 2a face ca un copil de !arsta scolara sa ai"a adeseori manifestari proprii prescolarilor, su" aspectul emotiilor si sentimentelor. Acesti copii sunt capa"ili sa lucreze eficient numai daca profesorul le ofera un permanent feed"ac; poziti!, incurajandu6i si apro"andu6i permanent. Manifestarile emoti!e ale deficientilor mintal sunt adeseori e+agerat de puternice in raport cu cauza care le6a produs. Aceasta se e+plica printr6o lipsa de diferentiere a situatiei prezente, de o alta situatie, adeseori necunoscuta o"ser!atorului, in legatura cu care copilul a a!ut o e+perienta neplacuta. 2motia de manie ia proportiile unei crize de furie, insotita de reactii agresi!e fata de cei din jur, distrugerea o"iectelor sau agresi!itate. 3eselia se poate transforma in crize de ras nestapanit. 5ipsa de retinere se constata in manifestarile lor de simpatie. Manifestarile e+terioare puternice sunt efectul capacitatii reduse a scoartei cere"rale de a realiza un control asupra centrilor corticali. >rin caracterul lor e+plozi! si haotic, emotiile au adeseori un efect dezorganizator asupra acti!itatii deficientilor mintal. in plus, capacitatea redusa de a controla e+presiile emotionale complica relatiile acestor deficienti cu cei din jur. 7and tre"uintele sunt satisfacute si controlate de su"iect, chiar si partial, relatiile ce se sta"ilesc cu cei din jur de!in mai stimulati!e, iar trairile moti!ationale si emotionale contri"uie la formarea armoniei personale. BIB5I?GRA=I2 &. Arcan, >., 7iumageanu, D., 6 "opilul de#icient mintal, 2d. =acla, #imisoara, &'@) A. >aunescu, 7., Musu, I., 6 $si%opeda&o&ie speciala inte&rata. 'andicapul mintal. 'andicapul intelectual, 2d. >ro <umanitate, Bucuresti, &''. B. >aunescu, 7., - (e#icienta mintala si or&anizarea personalitatii,2D>, Bucuresti, &'.. C. >opo!ici D., 3., - (ez)oltarea comunicarii la copiii cu de#iciente mintale, 2d. >ro <umanitate, Bucuresti, &''C D. Radu, Gh., 6 $si%opeda&o&ia dez)oltarii scolarilor cu %andicap, 2D>, Bucuresti, &''' (. Radu, Gh. 9 *ntroducere in psi%opeda&o&ia scolarilor cu %andicap, 2d. >ro <umanitate, &''' .. Radu, Gh. 9 $si%opeda&o&ia scolarilor cu %andicap mintal, 2d. >ro <umanitate, A))) @. 3erza, 2., >aun, 2., 6 Educatia inte&rata a copiilor cu %andicap mintal, 40I72=, &''@ '. 3erza, 2., 3erza 2., =., 6 $si%olo&ia )arstelor, 2d. >ro <umanitate, Bucuresti, A))A &). 3rasmas, 2., 6 Dificultati de in!atare, 2D>, Bucuresti, A)).