Sunteți pe pagina 1din 5

Tema 2. Nucleul 1. Caracteristica general a nucleului. 2. Anvelopa nuclear. 3. Matricea nuclear. 4. Nucleolul. 5. Cromatina. 6. Nivelurile de organizare a cromozomilor. 7.

tructura cromozomului meta!azic. 1. Caracteristica general a nucleului. Nucleul este o structur intracitoplasmatic prezent "n toate celulele eucariote cu e#cep$ia eritrocitelor adulte. Nucleul "ndepline%te dou !unc$ii importante& depoziteaz ma'oritatea in!orma$iei genetice din celul (con$ine ) *+, din A-N.ul celular/0 controleaz %i regleaz activitatea celulei. Nucleul este alctuit din matrice sau suc nuclear1 cromatin sau cromozomi1 nucleoli %i anvelopa nuclear.

Fig.1. Structura nucleului

2n compozi$ia nucleului intr A-N1 A3N1 dou tipuri de proteine (4istonice %i ne4istonice/1 di!eri$i compu%i organici %i anorganici. 5ipidele %i glucidele se gsesc "n cantit$i mici. Nucleul coordoneaz des!%urarea proceselor vitale prin controlul sintezei enzimelor celulare1 iar organizarea celulei prin sinteza proteinelor de structur. 2n !lu#ul genetic in!orma$ional e#ist trei puncte c4eie& replicarea A-N1 transcrierea genetic (transcrip$ia A3N/ %i traducerea mesa'ului genetic (transla$ia/. 3eplicarea A-N %i transcrip$ia se realizeaz "n nucleu1 iar transla$ia 6 "n citoplasm. 2. Anvelopa nuclear. Anvelopa nuclear este o mem7ran du7l prevzut cu pori. Mem7rana e#tern a "nveli%ului nuclear continu cu 38 rugos. 2n locurile unde !oi$a intern continu cu cea e#tern se !ormeaz pori nucleari1 iar spa$iul dintre mem7rane este numit perinuclear (29.49 nm/ %i comunic cu 38. :orii reprezint circa 19, din toat supra!a$a "nveli%ului nuclear (la mami!ere/. Complexul porului nuclear Comple#ul porului nuclear este compus din porul propriu.zis de !orm octagonal cu un diametru de 69 nm1 trei inele cu diametrul de 129 nm. ;nelul este !ormat din opt granule proteice glo7ulare cu diametrul de 15 nm care dau o !orm octagonal. 2n centru este prezent granula central cu rol de dia!ragm !in. Canalul porului are lungimea de 15 nm %i diametrul de * nm. :orul nuclear interac$ioneaz cu matricea nuclear prin intermediul unor !ilamente cu diametrul de 4.+ nm1 care se termin pe inelul intern.

Fig. 2. Structura porului nuclear

:rin intermediului porilor se realizeaz transportul macromoleculelor din nucleu "n citoplasm %i invers& 1/ din citoplasm sunt importate "n nucleu proteine ale matricei nucleare1 enzime de sintez a acizilor nucleici1 proteine ce !ac parte din componen$a proteinei1 proteine ri7ozomale0 2/ din nucleu "n citoplasm se e#port precursori ai ri7ozomilor1 particule !ormate din comple#e de A3Nm cu proteine speciale1 A3Nt. 3. Matricea nuclear. Matricea nuclear reprezint sc4eletul de natur proteic care "nglo7eaz cromatina %i nucleolii %i care se spri'in pe mem7rana nuclear. Aceasta are un rol esen$ial "n organizarea nucleului1 sinteza A-N sau A3N1 "n medierea semnalelor 4ormonale1 diviziune etc. Matricea nuclear este compus din dou pr$i& matricea nuclear propriu-zis reprezentat de sc4eletul sau re$eaua proteic %i este alctuit din proteine sta7ile cu mas molecular mare0 fraciunea labil a matricei care este legat de re$eaua proteic %i con$ine proteine solu7ile cu mas molecular mic1 molecule organice mici1 su7stan$e anorganice %i ap. Cea mai mare parte din proteinele ce intr "n alctuirea matricei nucleare este reprezentat de proteine ne4istonice1 la care se adaog %i enzimele nucleare. 8nzimele nucleare catalizeaz sinteza A-N1 A3N etc. :roteinele ne4istonice sunt o !amilie de proteine !oarte 4eterogene at<t ca mas molecular1 c<t %i particularit$i c4imice. Rolul matricei nucleare Matricea nuclear men$ine !orma nucleului %i sta7ilitatea sa "n inter!az. Modi!icarea matricei nucleare sunt str<ns cuplate cu !unc$iile nucleului& organizarea cromatinei1 replicarea A-N1 transcrip$ia %i transportul intranuclear al A3N. Matricea nuclear poate regla !luiditatea mem7ranei nucleare1 !luiditate necesar la r<ndul ei !unc$iei matricei nucleare1 "n special "n cea de transport al su7unit$ilor ri7ozomale prin porii nucleari. Matricea nuclear poate modi!ica structura cromatinei1 !enomen important pentru replicarea A-N %i transcrip$ia A3N. 2n timpul mitozei *5, din proteinele matricei nucleare sunt distri7uite "n citoplasm. 2n re!acerea nucleului dup diviziune un rol important "l 'oac glicolizarea acestor proteine la nivelul Aparatului =olgi. 2n nucleol sc4eletul ar avea rol de suport pentru depozitarea su7unit$ilor ri7ozomale. 4. Nucleolul. Nucleolul (ocup circa 39, din volumul nucleului/ e prezent la toate celulele eucariote cu e#cep$ia celulelor 7lastomerilor1 "n care nu are loc 7iosinteza proteinelor proprii. 8l con$ine 3 componen$i principali& A-N 6 3,1 A3N 6 7,1 proteine 6 *9,. Nucleolul nu este separat prin mem7ran de restul nucleului. Numrul %i volumul nucleolilor depinde de etapa !unc$ional a nucleului ("n celulele omului teoretic pot !i ma#im 19 nucleoli mici la "nceputul inter!azei %i un nucleol mare la s!<r%itul inter!azei/. Nucleolii ocup circa 39, din volumul nucleului 5a microscopul electronic se disting 3 zone componente ale nucleolului& componentul granular 6 particule cu diametrul 15.29 nm1 ce reprezint precursori ri7osomali0 componentul fibrilar 6 alctuit di !i7re de A-N de 5nm (pe care se sintetizeaz A3Nr/ %i !i7re de transcrip$i0 componenta amorf a spa$iilor dintre !i7re %i granule1 se gse%te la peri!eria nucleolului. 3olul nucleolului este sinteza A3Nr %i stocarea %i asam7larea precursorilor ri7osomali. egmentul de A-N (cromozom/ "n care se con$in gene ce codi!ic A3Nr 6 organizator nucleolar. 5a om e#ist 5 perec4i de cromozomi cu organizatori nucleolari care controleaz !ormarea nucleolilor la s!<r%itul mitozei (131 141 151 211 22/. 2n nucleol are loc sinteza a 3 !rac$ii de A3Nr (5.+ 1 1+ 1 2+ / %i stocarea precursorilor ri7osomali. -e pe A-N se transcrie un precursor.A3Nr 45 1 care este procesat "n 3 !rac$ii mai mici (5.+ 1 1+ 1 2+ /. A3Nr 5 este sintetizat "n a!ara nucleolilor. Moleculele de A3Nr se asociaz cu proteine ri7osomale sintetizate "n citoplasm $i importate "n nucleu. :articulele ri7onucleoproteice (3N:/ sunt transportate "n citoplasm su7 !orm de su7unit$i ale ri7osomilor (49 %i 69 /.

5. Cromatina. Cromatina reprezint cromozomii despiraliza$i "n inter!az1 este compus din A-N1 proteine 4istone1 proteine ne4istone %i A3N. Cromatina poate !i considerat o nucleoprotein "n care proteinele 4istone %i ne4istone interac$ioneaz at<t "ntre ele1 c<t %i cu A-N.ul. 5a microscopul optic se pot o7serva granule1 re$ele de !ilamente %i corpusculi numi$i cariozomi1 care se coloreaz cu coloran$i 7azici. -in punct de vedere al interac$iunii cu coloran$ii 7azici1 cromatina se clasi!ic "n dou categorii& eucromatina 6 se coloreaz sla7 cu coloran$ii 7azici0 heterocromatina 6 se coloreaz intens cu coloran$ii 7azici. 8ucromatina reprezint regiunea cromatinei care con$ine gene structurale %i este zona !unc$ional activ a A-N.ului1 de pe care are loc transcrierea in!orma$iei ereditare (transcrip$ia/. Aceasta este sla7 condensat %i se replic timpuriu1 la "nceputul perioadei a inter!azei. >eterocromatina reprezint segmente de cromatin inactiv genetic care nu este transcris. 8ste condensat puternic %i se replic tardiv "n !aza . e disting dou tipuri de 4eterocromatin& constitutiv %i facultativ. >eterocromatina !acultativ reprezint secven$e care "n anumite condi$ii se pot dspiraliza %i trans!orma "n eurocromatin. >eterocromatina constitutiv con$ine A-N repetitiv sau satelit. Acest tip nu se trans!orm niciodat "n eucromatin. Organi area molecular a cromatinei. Componentele moleculare ale cromatinei sunt urmtoarele& ADN (39.49,/ 6 "n cei 46 de cromozomi din setul diploid al celulei somatice umane se con$in 46 molecule liniare de A-N cu o lungime de 7?19* p7. Proteine histonice (49,/ 6 sunt polipeptide 7azice1 ce con$in peste 22, aminoacizi 7azici1 "n special arginin %i lizin. 8#ist 5 !rac$ii de 4istone& > 11 >2A1 >2@1 >31 >4. :roteinele 4istonice nu au speci!icitate de $esut. :roteinele 4istonice sta7ilizeaz du7lul 4eli# de A-N1 induc<nd o structur ter$iar 6 nivel elementar de organizare a A-N la eucariote. -in punct de vedere !unc$ional 4istonele "mpiedic asocierea enzimei A-N.polimeraza la A-N %i 7loc4eaz transcrip$ia. Aa7. 1. Caracteristica proteinelor 4istonice Aipul de 4iston Aminoacizi predominan$i Nr. de aminoacizi Masa molecular >1 5izina 215 21599 >2A 5eucina1 lizina 12* 14999 >2@ erina1 prolina1 lizina 125 13775 >3 Arginina1 cisteina 135 15329 >4 Arginina1 lizina 192 112+9 Proteine nonhistonice (29,/ 6 sunt proteine acide cu un con$inut mrit de aminoacizi acizi (acid glutamic %i acid aspartic/. unt 4eterogene1 au o mo7ilitate mare1 "ndeplinesc !unc$ii catalitice "n meta7olismul A-N.ului %i e#presia in!orma$iei genetice (polimeraze1 ligaze1 topoizomeraze1 A31 !actori de transcrip$ie/. B cantitate mare a proteinelor non4istonice este prezent "n cantit$i egale "n $esuturile active %i inactive. ARN 6 este prezent "n cromatin !iind produsul de sintez de pe A-N1 "n special transcrip$i primari %i A3Nnm (de e#. A3N din componen$a primazei1 telomerazei1 etc./. !. Nivelurile "e organi are a cromo omilor . 8 cunoscut !aptul c lungimea total a tuturor 46 de molecule de A-N "n nucleu constituie ) 2m %i con$in 3.2 mlrd p7. 5ungimea total a A-N.ului din toate celulele corpului uman constituie 19 11 Cm1 distan$ mai mare de 1999 de ori dec<t distan$a de la :m<nt la oare. Apare "ntre7area cum "ncap aceste molecule !oarte lungi "n nucleul celuleiD 2mpac4etarea A-N.ului "ntr.un cromozom presupune e#isten$a c<torva nivele de organizare sau condensare1 !iecare !iind responsa7il de un anumit grad de compactizare %i mic%orare a lungimii A-N.ului. :rimul nivel 6 nucleosomic este determinat de asam7larea A-N.ului cu 4istonele %i !ormeaz !ilamentul de cromatin (-N:/ cu un diamentru de 11 nm (1 nm E 19F* m/. 2n cadrul acestui nivel molecula de A-N se scurteaz de ) 6 ori. Giecare nucleosom const dintr.un miez 4istonic !ormat din + proteine 6 2>2A1 2>2@1 2>31 2>4 %i o secven$ de A-N cu o lungime de 146 p7 (A-N.linCer/. A-N.ul "n!%oar de 2 ori octamerul 4istonic. egmentul internucleosomal e !ormat din A-N du7lu 4elicoidal1 care con$ine 69 de nucleotide asociat cu 4istona >1. Gilamentul polinucleozomic de cromatin are aspectul unui %irag de mrgele. care intr "n componen$a unui miez 4istonic. Al doilea nivel 6 solenoi ul este reprezentat de !i7ra de cromatin de 39 nm ce rezult din superspiralizarea !ilamentului de cromatin. Acest nivel de compactizare scurteaz molecula de A-N de 49.69 ori. olenoidul reprezint o superspiral de dreapta cu 6 nucleozomi per tur. Arecerea cromatinei de la nivelul ; la ;; este determinat de modi!icrile c4imice ale 4istonei > 1. Gos!orilarea >1 se asociaz cu superspiralizarea !ilamentului de cromatin (-N:/1 iar de!os!orilarea > 1 6 cu despiralizarea solenoidului. Acest lucru este important

"n reglarea activit$ii genelor. >istona >1 este asociat at<t cu miezul nucleozomic1 c<t %i cu segmentul A-N linCer %i are rol "n sta7ilitatea nucleozomului. Al treilea nivel de compactizare este reprezentat de "mpac4etri suplimentare1 !orm<nd structuri mai comple#e denumite 7ucle. Gi7ra secundar su!er un nou proces de condensare %i rezult !i7ra ter$iar 7uclat (supersolenoidul/ 6 399.799 nm. B 7ucl con$ine 29.999.+9.999 nucleotide1 iar acest tip structural de cromatin e men$inut de un suport structural "n nucleu denumit matrix nuclear sau ax cromozomial (sca!!old/ prin intermediul unor proteine acide !AR ( ca!!old Associated 3egions/. Al patrulea nivel reprezint condensarea 7uclelor ce duce la !ormarea cromatidelor cromozomului meta!azic. Giecare cromatid are grosimea de la 799 la 1299 nm1 iar A-N "n cromozom se scurteaz de )191999 ori. -atorit propriet$ii cromatinei de a se compactiza "n nucleul celulei umane cu diametrul de )Hm (1 Hm E 19 .6 m/ "ncap 46 molecule de A-N cu lungimea total de 2 m.

Fig. 3. Nivelurile "e organi are a cromo omilor

#. Structura cromo omului meta$a ic . Cromozomii au !ost pu%i "n eviden$ pentru prima dat de I. >o!meister "n 1+49 %i au !ost denumi$i ast!el de I. IaldeJer "n 1+++ (din greac 6 chroma 6 culoare1 soma 6 corp/. unt structuri permanente "n nucleu1 depoziteaz1 replic1 transmit in!orma$ia genetic din genera$ie "n genera$ie. Cromozomii au !orm de 7astona%e1 !ilamente cur7ate etc. Cromozomul meta!azic este !ormat din 2 cromatide surori identice unite prin centromer la nivelul unei zone care se nume%te constric$ie primar.

Fig. 4. Cromati"ele cromo omului meta$a ic

Centromerul este punctul de unire a cromatidelor %i de asam7lare a Cinetocorilor. :erec4ea de Cinetocori (disc trilamelar din !i7re de cromatin superior organizate/ 6 reprezint situsurile de ancora' ale microtu7ulilor !isului de diviziune celular. 3egiunea centromeric a cromozomului la eucariote are o lungime de sute de mii de p7 %i este !ormat din A-N %i proteine speci!ice. A-N.ul centromeric con$ine secven$e de nucleotide repetitive care intervin "n recunoa%terea cromozomilor omologi la con'ugare1 men$inerea celor dou cromatide surori p<n la s!<r%it de meta!az %i separarea lor "n ana!az. -in punct de vedere mor!ologic1 cromozomii pot !i& metacentrici (cu 7ra$e egale/1 su7metacentrici (cu 7ra$e aproape egale/1 acrocentrici (cu 7ra$e inegale1 7ra$ul scurt1 proximal 6 p1 7ra$ul lung1 distal 6 K1 telocentrici (cu centromerul terminal/. Giecare cromosom este !ormat din 2 !ilamente longitudinale 6 cromati e. Giecare cromatid este alctuit dintr.o singur macromolecul de A-N asociat cu 4istone. Cromatidele sunt alctuite din alte 2

!ilamente cromatice rsucite "n 'urul celuilalt 6 cromoneme. piralizarea cromomerelor "n timpul diviziunii celulare este inegal %i se pot o7serva ni%te "ngro%ri (noduri/ 6 cromomere1 care se coloreaz intens cu coloran$i 7azici. 5a unii cromozomi se mai o7serv %i constric$ii secundare su7 !orm de strangulri1 care sunt asociate cu nucleolul. egmentul terminal al unui cromozom1 separat printr.o constric$ie secundar se nume%te satelit. :or$iunile terminale ale cromozomilor eucariotelor 6 telomeri 6 reprezint comple#e din A-N %i proteine speci!ice.

Fig. 5. Telomerii cromo omilor la eucariote

5a procariote toate moleculele de A-N sunt circulare !apt care previne degradarea lor enzimatic. 5a eucariote A-N are structur liniar1 de aceea pentru a asigura protec$ia de e#onucleaze %i individualitatea cromozomilor ("mpiedic rearan'amentele cromozomice/ apare o structur speci!ic din secven$e scurte repetate de A-N. Captul 3L al moleculei de A-N este mai lung1 !ormat dintr.o secven$ conservat (====AA/n %i !ormeaz o 7ucl prin legturi de 4idrogen nespeci!ice =.=. Cromozomii omologi sunt cromozomii perec4i1 care sunt identici dup lungime1 structur1 amplasarea centromerului %i alte elemente de structur. Mn cromozom omolog este de origine patern1 altul de origine matern.