DATE INIŢIALE

Caracteristicele regiunii şi teritoriului construcției

Tema proiectului de diplomă ,,Casa individuala de locuit din Or Orhei’’ este elaborat în
conformitate cu exigenţile compoziţionale,sanitro-igienice,antiincendiare şi condiţiile de
exploatare a caselor de locuit în vigoare şi în conformitate cu caietul de sarcini eliberat
de beneficiar. În proiect este indicată soluţia de sistematizare a terenului cu amplasarea
concretă a casei proiectate,construcţiilor vecine şi elementelor de amenajare.
Casa proiectată reprezintă o construcţie cu blocuri antiseismice cu diferenta de un etaj
Structura de rezistenţă schelet din beton armat monolit cu umplutură din zidărie din
caramida

Regiunea construcţiei or Orhei, RM se caracterizează prin următoarele indice:

Municipiul Orhei– III Б.
Categoria casei – II
Gradul de rezistență la foc - II
Temperatura de calcul a aerului exterior – 16ºC
Sarcina provenită de la zăpadă – 50kg (0.5kPa).
Presiunea vîntului – 35kg (0.35kPa).
Intensitatea seismică a pămîntului – 7 grade.
Terenul de construcţie este situat în centrul orașelului Orhei str Vasile Mahu 150/1,
relieful terenului – liniştit.
In sonda nr 50 la cota 50,100 au fost descoperite urmatoarele tipuri de soluri ,sol
rambleiat,sol argilors netasabil ,argilă gonflbilă
Ca pat de fundație va servi : solul argilos –nisipos
Daca la cotele indicate in groapa de fundație se vor descoperi alte soluri decit
cele prevazute in proiect de stopat lucrările si de anunțat proiectantul.

ITE a CLĂDIREI
Denumirea Unitatea de
N/r Cantitatea
Indicilor măsură
1. Numărul de nivele (bloc A. 1) nivel 3
2. Suprafaţa totala M2 89.5
3. Suprafaţa auxiliară m2 10.5
4. Suprafaţa totală m2 89.5
5. Suprafaţa demisolului m2 23.0
6. Suprafaţa parterului m2 336.6
6. Suprafaţa etajului m2 336.6
7. Volumul constructiei m3 8005.3

CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1
 PLANUL GENERAL
Planul general de situaţie este destinat pentru a reprezenta locul amplasării casei
proiectate, legătura ei pe orizontală si verticală cu terenul, orientarea casei faţă de
Nord, proiectat în conformitate cu СНиП 2.07.01-89 «Градостроительство
планировка и застройка городских поселений»..
Pe planul general sunt indicate si alte case si edificii existente, drumurile si sectoarele
înverzire. Pe marginea străzilor de asemenea sunt arbori care împiedică zgomotul si
praful produs de maşini. Între sunt respectate cerinţele antiincendiare.
Terenul de construcţie a ,,Casa individuala de locuit din Or Orhei’’, este caracterizată
de un relief cu o pantă mică.
Drept cotă a pardoselii parterului 0.000 este adoptată cota absolută 50,25. Intrarea în
ograda casei se efectuează din stradă.
Planul general are forma dreptunghiulara cu dimensiunile de:100x83,5m.

INDICII TEHNICO–ECONOMICI A PLANULUI GENERAL

Indicii tehnico–economici ai planului general de situaţie s-au calculat luându-se în
consideraţie terenul ce aparţine casei de locuit.
ITE a PG
Unitatea
Denumirea
N/r de Cantitatea
indicilor
măsură
1. Suprafaţa terenului m2 122,00
2. Suprafaţa constructivă m2 340.16
3. Suprafaţa înverzită m2 105.6
4. Densitatea constructivă % 11,14
5, Suprafaţa pavată m2 150
6. Lungimea drumurilor m 2100
7. Lungimea îngrădirii m 285

CARACTERISTICA AMENAJĂRII INTERIOARE

,, Costructia tip Casa individuala de locuit din Or Orhei”, este înzestrată cu reţele de
apă potabilă racordate la reţelele orăşeneşti existente, deasemenea şi reţetele de
canalizare. Încălzirea încăperilor locuibile are loc cu ajutorilor sistemei de încălzire
autonomă şi elemente de încălzire sub ferestre precum şi alimentare cu apă caldă.
Ventilarea încăperilor este naturală şi artificială prin refulare şi aeresire.
Alimentarea cu energie electrică, reţetele telefonice şi alimentarea cu gaz se produc
de la reţetele orăşeneşti existente.
Deşeurile se adună în containere–urne, care regulat sunt transportate cu maşinile de
transportare a deşeurilor la gunoişti.

AMENAJAREA TERENULUI
Amenajarea terenului, unde a fost executată construcţia, are loc prin nivelarea
suprafeţelor, îndepărtarea deşeurilor de construcţie, executarea taluzurilor, drumurilor,
trotuarelor şi a spaţiilor verzii.
Principalele elemente de amenajare şi creare a zonelor verzi a şantierului sunt:
Arbori de foioase amplasaţi în rând. Arbori de răşinoase amplasaţi în grup.

CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1
 Gazoane de iarbă verde şi florari. Arbuşti în rând. Tufari în şir.
Drumurile sunt executate din asfalt cu borduri din beton armat, iar trotuarele finisate cu
plăci de pavaj. Împrejurul clădirii sunt sădite gazoane cu flori, tufari decorativi şi arbori
atît de foioase, conifer cît şi copaci fructifieri.

CONCEPŢIA DE SISTEMATIZARE SPAŢIALĂ

,, Costructia tip Casa individuala de locuit din Or Orhei”, ”, reprezintă o casa de locuit,
de formă compusa din doua dreptunghiuri regulati în plan, cu dimensiunile în axă de
129x86mm
Structura de rezistenţă a casei este formată din schilet monolit fortmat din stîlpi şi grinzi ,
planşee şi scări monolite.
Pereți autoportanti vor fi realizati din caramida lacustru Peretii despartitor vor fi realizati
din blocuri de caramida
Zidaria peretilor trebuie sa asigure o rezistenta normative la intinderea axială a rosturilor
Gelivitatea zidarii peretilor trebuie sa fie minimum G6
Buiandrugii se vor executa din beton armat monolit B15
Planseile se vor executa din beton armat monolit conasate cu centurile antiiseismice ,ce
corespund seismicitătii de grade.
Scara – elemente beton armat pe trepte executate din placi ceramice.
Termoizolant – cheramzit γ=500-600kg/m3, cimentoplast.
Proiectul este înzestrat cu sisteme inginereşti moderne pentru finisare exterioară.
Componenţa casei de construcţie este constituită din, carcasă din beton armat monolit
şi umplutură din zidărie de caramida, cu structura de rezistenţă – rigidă.
Acoperișul se execută din diferite straturi izolatoare .
In scopul iluminării spaşiului interior al casei sunt prevăzute: ferestrele, ele sunt
executate din profil de aluminiu, de diferite forme şi deminsiuni, individuale la
comandă. Uşile au rolul de a comunica, cele exterioare şi interioare sunt din profil de
lemn si pvc. La fixarea elementelor de tîmplărie din metaloplast se utilizează dibluri cu
distnțare și spumă pentru montare.
În interior se utilizează materiale de finisaj de o calitate înaltă de executare. Cum ar fi
straturile finale TINK sur-gri pentru fatada,si multicolor in odaile casei .
In scopul igienii si protecţiei contra uzurii, sunt prevăzute următoarele tipuri de pardoseli:
parchet, plăci de gresie .Toate comunicațiile si instalatile sanitare de incalzire se instalează
pînă la efectuarea lucrărilor de pardoseală. Nivelul pardoselei în încăperile sanitare se
efectuează cu 20mm mai jos decît nivelul altor incăperi. Pe perimetrul casei se efectuiază un
pereu, lățimea 1,0m, din blocuri pentru trotuar.

TERENUL DE FUNDARE ŞI INFRASTRUCTURA CASEI

Terenul de fundare reprezintă suprafaţa pe care este amplasată casa şi el preia
sarcina de la casa.
Reeşind din condiţiile geologice, avem următoarele date:
solul reprezintă pămînt: argilă nisipoasă, refractor unde apele subterane sunt la
adîncimi mari de 8-10m.
Este necesar ca presiunea admisibila a terenului de fundare să nu fie mai mică de cât
presiunea efectivă pe talpa fundaţiei, iar tasările să fie admisibile. Pînă la nivelul

CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1
 fundaţiilor se compactează pămîntul 300mm, se execută stratul suport din piatră
spartă cu grosimea de 50mm şi beton monolit de clasa C3,5 de 100mm.
Pînă la nivelul fundaţiei se compactează pămîntul apoi se execută un pat de pietriş
compact cu h=50mm şi beton monolit de clasa C3,5 h=100mm .

FUNDAŢIILE
Fundaţia reprezintă un elementul portant al construcţiei, situat sub nivelul terenului
natural, prin intermediul căreia se transmit sarcinile de la greutatea proprie a casei la
terenul de fundare, cât si de la încărcaturile ce acţionează asupra casei. Astfel este
necesar ca presiunea admisibila a terenului de fundare să nu fie mai mică decât
presiunea efectivă pe talpa fundaţiei, iar tasările să fie admisibile.
Fundaţia construcției proiecte, este de tip continuă şi pahare, formată din bloc talpă
din beton armat monolit de clasa C7,5, cu lățimea variabila şi înălţimea de 400mm,
prevăzute în locurile de amplasare a stîlpilor de o secţiune sporită, armate fiecare cu
plase şi bare de armătură de clasa AIII Ø10 şi 12mm; AI Ø6mm.
Hidroizolarea orizontală se execută din mortar de ciment M100 cu grosimea 20mm
cu adaus de sticlă solubilă, cea verticală a pereţilor subsolului se realizează prin
vopsire a suprafeţilor exterioare a pereţilor subsolului cu două straturi de bitum
ferbinte БH-IV pe un strat de grund.

PEREUL
Pereul este destinat pentru evacuarea apelor de la pereţii clădirii, are înclinaţia de
i<3% cu lăţimea de 1m, reprezintă: un strat compactat de piatră spartă cu grosimea
de 20-25mm , blocuri de pavaj.

SCHELET MONOLIT
Scheletul monolit are rolul măririi capacităţii portante a construcţiei şi preluării
eforturilor de la elemente. Casa este prevăzută cu schelet monolit, format din stîlpi din
beton armat monolit de clasa C15 avînd dimensiunile în secţiune de 400x400mm,
armaţi cu 4Ø18; 14mmAIII şi Ø6AI. Stîlpii fiind elementul principal portant al
scheletului monolit, pe care sunt amplasate grinzele din beton armat monolit de clasa
C15, armate cu 4Ø14 şi 4Ø12 mm;AIII şi Ø8AI pasul 150 mm, respectînd în procesul
de armare a stîlpilor şi grinzilor grosimea stratului de protecţie de 30mm.
Executarea scheletului monolit se realizează direct la faţa locului, în cofraj din panouri
din placaj-metal şi plăci mixte, prevăzute pentru mai multe refolosiri, cuprinzînd
operaţiile: cofrarea, armarea, betonarea întreţinerea şi după 70–85% duritate se
decofrează, grinzele se menţin cofrate pînă la 15–18 zile.

PEREŢII
Pereţii casei proiectatate, reprezintă elementul de îngrădire a casei, sunt proiectaţi
după schema constructivă: carcasă spaţială formată din stîlpi şi grinzi din beton armat
monolit cu dimensiunile în secţiune de 400x400mm cu umplutura din zidărie din
blocuri de calcar de marca > M35 : exteriori Din partea exterioară pereţii sunt
prevăzuţi de a fi izolaţi termic cu plăci din polesteren expandat de marca M35.
Sarcina portantă a pereţilor o poartă grizele şi stîlpii, cadrul monolit, pereţii exteriori cît
şi cei interiori sunt doar autoportanţi şi despărţitori.

CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1
 Pereţii despărţitori sunt necesari pentru formarea si divizarea spaţiul interior al casei. În casa
dată pereţii dispărţitori dispărţitori sunt executaţi din cărămidă de 120mm de marca
M75care se zidesc pe mortar de ciment-var de marca M50, rigidizîndu-se peste 5rînduri
cu plase de oţel cu cu 2Ø4mm BpI şi piese forjate peste 1,5m pe lungime cu consumul de
0,90kg la 1m2, iar spaţiul dintre zidărie şi schelet se umple cu material de etanşare, ,si de
ghips carton grosimea 120mm, aplicate dupa tejhnologiilor modern.
Cerinţe faţă de pereţi:
1.Greutate si grosime mică;
2. Izolaţie acustică;
3. Rezistenţă antiincendiară;
4. Să corespundă cerinţelor sanitaro-igienice.
Legătura pereţilor despărţitori de pereţii exteriori sau de planşeu se execută cu ajutorul
crampoanelor, scoabelor, sau cornierelor.

SCĂRILE
Scările sunt elemente de construcţie care asigură legătura pe verticală între nivelele
casei.
Legătura se execută prin trepte care sunt aşezate la diferite niveluri, unele faţă de
altele.
După cerinţele antiincendiare scările sunt îngrădite din partea laterală si de sus,
formând casa scării.
Scara este compusă din trepte contratrepte şi vanguri care alcătuiesc rampa scării.
Rampele se reazemă pe odihna scării de la etaj si dintre etaje. Rampele şi odihnele
sunt monolite.
Pentru a reda o comunicare fără pericol se execută o balustradă, care se fixează de rampă
şi are o înălţime de 0,95m. Între rampe se lasă un interval de minimum 100mm pentru a
satisface cerinţele antiincendiare, adică în caz de incendiu prin acest loc este adus furtunul
cu apă la nivelul de mai sus.
Cerinţe faţâ de scări:
1. Să fie rezistente;
2. Să fie durabile;
3. Să asigure securitatea antiincendiară;
4. Să fie comode pentru circulaţie;
5. Să suporte uzura.
În PD rampa şi odihna scării sunt monolitete, formate din odihna şi rampa scării,
realizate din beton C20, armate cu bare de oţel Ø12;mmAIII şi Ø6mmAI.
Balustrada are înălţimea de 900 mm şi reprezintă o plasă metalică cu mîna curentă
alcătuită din placa metalică cu grosimea de 2,5 m pe lungime, pe care este executată
o placă din lemn cu secţiunea de 25 mm.
Balustrada este prinsă de prima treaptă a rampei, înglobate în plăci metalice prin
sudare.

CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1
 PLANŞEELE
Planşee, au rolul de rigidizare a structurii de rezistenţă precum şi pentru divizarea
spaţiului pe vertical în nivele. Planşeele sunt monolite de 160mm, din beton armat.. 5
din bare de armătură de clasa AII şi AIII. Faţă de planşee mai sunt înaintate şi cerinţe
de izolare fonică şi aspect exterior plăcut.
Capetele etrierilor carcaselor centurilor antiseismice se vor îndeplini sub formă de cîrlige cu
îndoire minimum 75 mm. În locurile unde vor fi amplasaţi pereţii despărţitori planşeul se va
consolida suplimentar În locurile de trecere a canalelor de ventilare şi a coşului de fum prin
centurile antiseismice în timpul betonării se vor amplasa dopuri cu dimensiunile canalelor.
După întărirea betonului dopurile se vor înlătura.
Suportul de susţinere a cofrajului se va demonta numai dupa beetonarea completăa
construcţiilor monolite şi atingera betonului 70% din rezistenţa de proiect. Armarea
planşeelor turnate monolit se va face:
 la parte inferioară cu o plasă de armatură din bare diametrul Ø10mm AIII dispuse cu
traveea 150mm pe ambele direcţii;
 la parte superioară cu o plasă de armatură din bare diametrul Ø10mm AIII dispuse cu
traveea 150mm pe ambele direcţii.
Planşeele turnate monolit, grinzile şi centurile antiseismice se vor executa din beton minimun
clasa C15 cu grosimea 160 respectiv 400mm.
La nivelul planşeului peste parter, pe pereţii portanţi şi de rigidizare sînt prevăzute centuri
antiseismice turnate monolit din beton clasa C15.

CANALE DE VENTILARE
Canale de ventilare includ în componenţa sa: tuburi verticale, asamblate unul peste
altul în pereţi, avînd ramificaţii în camere protejate de condiţiile atmosferice cu
învelitoare din foi zincate.

FERESTRE, VITRALE, UŞI

Ferestrele, sunt destinate pentru iluminarea naturală a încăperilor. Mărimea ferestrei
si numărul de ferestre într-o încăpere depinde de suprafaţa acestei încăperi şi trebuie
să constituie min 1/6 – 1/8 din suprafaţa pardoselii.
La ferestre în interior se prevede un pervaz cu profil din plastic, iar în exterior se
prevede un pervaz din oţel galvanizat, care protejează peretele de pătrunderea
umezelii..
Ferestrele se execută din profil de PVC cu unu sau două canaturi.
Uşile servesc pentru comunicare între încăperi, si ca intrare în clădire. Repartizarea,
numărul si dimensiunile lor depinde de numărul de oameni din încăpere si de tipul
clădirii, totodată respectând exigenţe antiincendiare şi de evacuare. Se utilizează uşi
cu un canat şi două. În dependenţă de încăpere dimensiunile uşilor sînt diferite.
Montarea ferestrelor si uşilor are loc în modul următor: din timp în zidărie sunt
prevăzute minimum 3 ghermele din lemn antiseptate. Tocurile uşilor si ferestrelor se
antiseptează preventiv si la montarea între ele si perete se aranjează un strat de
carton gudronat, iar rostul rămas se umple cu câlţi si cu mortar de ciment sau cu
materiale spumante care în contact cu aerul se solidifică mărindu-se în volum,
astupând astfel rostul. La uşi se execută ancadramentul în partea de sus si laterală în
felul următor: se instalează pe perimetrul toculuil uşii, la mijloc nişte bucăţi de lemn

CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1
 lungimea cărora este egală cu lăţimea uşii dacă se instalează pe lateral sau egală cu
lungimea, dacă se instalează pe vertical. Astfel, se fixează la mijlocul tocului uşii
pentru ca uşa să se închidă si deschidă liber si ca să nu să se strângă tocul uşii. Uşile
exterioare şi interioare sunt din profil de PVC.

ACOPERIŞUL
Acoperişul casei proiectate, are rolul de a proteja constructia de condiiţiile climaterice,
se cunosc învelitori de tip sarpanta din materiale în formă de plăci.
Acoperişul clădirii proiectate este de tip şarpantă din ţiglă metalică, compus din toate
straturile necesare, executat în conformitate cu normele în vigoare.
In casa proiectată s-a folosit învelitoarea de tip şarpantă cu unghiul de înclinație a
pantelor de 1°, scurgerea apei meteorice este organizată prin burlane de scurgere
executate din tablă zincată.
Suprafaţa construcţiilor din lemn care contactează cu zidăria sau cu betonul, de izolat
cu un strat de carton bitumat conform STAS 3.0301-87.
Învelitoarea casei proiectate de tip sarpanta este compusă din următoarele straturi:
-rolouri ruberoid;
-Peliculă polietilena anticondensat strat hidroizolant
-Termoizolatie;
-Şapă de egalizare din mortar M100–30mm;
-Bariera contra vapori-1strat de ruberoid РKМ 350Б pe mastic bituminos MБP-П-55;
- Planseu monolit din beton armat 160mm.

PARDOSELI
Pardoselile în construcția proiectată sunt elemente constructive situate pe
panourile de planşeu, care formează o suprafaţă netedă si plană. Ele primesc sarcinile
temporare şi le transmit panourilor.
In scopul igienii si protecţiei contra uzurii, sunt prevăzute următoarele tipuri de pardoseli:
plăci de gresie, parchet t şi mortar de ciment cu straturile alăturate. Copoziţia pardoselelor
se dă pe coală.

FINISAREA SUPRAFEŢELOR
Finisarea exterioară, pereţii se finisează cu o tencuială decorativă, ce serveşte ca strat
de protecţie şi tot odată redă construcţiei un aspect decorativ, soclul se finisează cu
plăci din petre naturale, streaşina se finisează cu lambriu alb. Suprafaţă primită are
proprietăţi termice bune, ce dau posibilitate de a economisi energia termică. Pereţii din
zidărie de piatră naturală se vor tencui cu mortar de ciment. Construcţiile din beton
armat ieşite în afara faţadelor se vor drişcuite cu mortar de ciment alb sau se vor rostui
sub aspect de zidărie. Parapetele balcoanelor şi a teraselor, frontoanele, elementele
de lemn ale lucarnelor se vor şlefui minuţios şi se vor acoperi cu firnis de două ori.
Finisarea interioară, se execută prin tencuirea ameliorată a suprafeţelor cu mortar din
ciment-var M25, M10. Încăperile cu o umeditate înaltă a aerului şi blocurile tehnico-sanitare
pereţii se tencuiesc cu mortar de ciment M50. După tencuire se aplică un strat ,, TINK”, pe

CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1
 care se aplică şpăcluire şi finisarea cu vopsea în emulsie de apă. Tavanele se finisează cu
glet din amestec uscat ,,KNAUF”. În cabine sanitaro-tehnice se finisează cu faianţă.

MĂSURĂRI ANTISEISMICE
Republica Moldova se află în zonă seismică activă. Focarele seismice active de o
adâncime de peste 90 km se află în cotul Carpaţilor în munţii Vrancea. Raioanele
seismice ale Republicii Moldova sînt precizate de normele în vigoare CHиПII-7-81
,,Строительство в сейсмических районах. Нормы проектирования” Moscova
1982.
Fiecărui raion i se atribuie prin standard un anumit grad de intensitate seismică care
cuprinde 12o. Încărcările seismice produse de forţele de inerţie ca urmare a mişcărilor
seismice ale terenului se consideră în mod convenţional ca forţe aplicate static.
Mărimea acestor încărcări se determină ţinând cont de clasa construcţiei, gradul de
intensitate seismică a zonei de amplasare, natura terenului de fundaţie şi
caracteristicile dinamice ale construcţiei.
Amplasarea fundaţiilor pe pământuri slabe nisipuri afinate pământuri argiloase în stare
plastică, plastice curgătoare, umpluturile în zonele de alunecări de teren nu se admite.
O deosebită importanţă are execuţia cît mai îngrijită a construcţiilor conform regulilor
în vigoare.
În Republica Moldova se deosebesc raioane cu intensitate seismică de 6,7,8,9 o.
Conform condiţiilor geologice inginereşti terenurile de fundaţie se împart trei categorii
I, II, III, cele mai bune I şi slabe III. În zonele de pământuri de categoria I gradul de
intensitate nu poate fi ridicat cu o unitate şi din categoria III de majorat cu o unitate.
Examinarea terenului:
Oricare clădire sau casa ingenerească trebuie să fie construită cu siguranţă maximală
şi cu cheltuieli minimale. Casele trebuie să fie executate şi amplasate după proiect, să
fie rezistente, rigide şi se corespundă normelor de expluatare. Aceasta depinde în
primul rând de condiţiile în locul de construcţie a clădirii date. În condiţiile Republicii
Moldova trebuie de luat în consideraţie apariţia proceselor de alunecarea terenului,
tasările, seismicitatea, şi altor procese.
Тipul proprietăţilor solului după tasarea este I. Apele subterane se află la adâncimea
de 8-10 m. Fundaţiile sunt proiectate din beton armat monolit. Tălpile sunt amplasate
pe patul de piatră spartă cu grosimea de 100mm.
În corespundere cu cerinţele din PCH 10-87 clădirea proiectată este calculată la
seismicitatea de 8 baluri, după schema scelet din beton armat monolit, iar pentru
asigurarea exigenţelor antiseismice sunt prevăzute următoarele măsuri:
În colţurile pereţilor capitali, intersectaţi între pereţi, porţiunile de pereţi străbătute de
canale se amplasează plase de armatură peste 600cm pe verticală.În zonele cu
seismicitate de 8 grade intersecţiile între pereţii portanţi se execută din stâlpişori de
beton armat.
Stâlpii monoliţi trebuie ca să fie ancoraţi în fundaţii cu capete de armatură.
Stâlpii pe toată înălţimea clădirii ca unul întreg.
Grinzile de asemenea trebuie să fie încastrate în stâlpi cu capete de armatură sudate
astfel ca să formeze un cadru rigid din beton armat.

CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1
 Pe tot perimetrul pereţilor capitali la nivelul planşeelor se vor executa centuri antiseismice
din beton armat turnat monolit de clasa C15 cu armare continuă.
Pentru fixarea cosoroabelor de pereţi în centura antiseismică se vor prevedea bare de
armatură ridicate deasupra parapetelor sau buloane din bare de armatură Ø12mmAIII.

PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ ŞI HIDROIZOLATIA

Pentru asigurarea durabilităţii necesare, toate elementele metalice neacoperite cu
beton se vor vopsi cu lac de protecţie anticorozivă. Toate lucrările se vor executa
conform CHиП II-23-78. .
Izolaţia hidrofugă orizontală a pereţilor se va îndeplini dintr-un strat de mortar de
ciment în proporţie 1:2 şi grosimea 20 mm.
Izolaţia hidrofugă verticală a fundaţiilor se va îndeplini prin ungere de două ori cu
bitum la cald sau rece a feţelor exterioare ale pereţilor fundaţiilor.

PROTECŢIA CONSTRUCŢIILOR DIN LEMN CONTRA PUTREZIRII

Elementele de lemn se vor antiseptiza şi se vor izola cu un strat de carton bitumat
conform prevederilor CHиП III-19-76.
Construcţiile de lemn portante (grinzi, căpriori, cosoroabe, şipci etc.) se vor prelucra
superficial cu soluţii combinate de protecţie din săruri şi paste speciale.
Capetele grinzilor de lemn pe o porţiune de 750 mm se vor acoperi cu pastă
antiseptică, iar pe lungimea de 180 mm se vor acoperi cu smoală sau bitum şi se vor
înfăşură cu 2 straturi de carton biţumat, care se taie după configuraţia capătului.

PROTECŢIA CONSTRUCŢIILOR DIN LEMN CONTRA ARDERII

Toate elementele din lemn ale şarpantei se vor prelucra cu soluţii ignifuge conform
CHиП 2.01.02-85.
În locurile de contact a construcţiilor din lemn cu coşurile de fum zidăria acestora se va
îngroşa pînă la 500mm fără izolaţie termică şi 380mm cu izolaţie termică.
Grinzile din lemn se vor aşeza la o distanţă minimum 250mm de coşurile de fum.

ALIMENTAREA CU APĂ
Alimentarea cu apă potabilă de la reţeaua exterioară. Reţeaua interioară-reţea de
alimentare cu apă menajeră-potabilă. Reţeaua de alimentare cu apă potabilă se va
monta din ţevi de oţel galvanizat cu diametru Ø15...20mm.

ÎNCĂLZIREA ŞI ALIMENTAREA CU APĂ CALDĂ

Încălzirea şi alimentarea cu apă caldă se va face autonom cu ajutorul unui cazan de
perete tip CCM, instalat la bucătărie sau într-o încăpere auxiliară, care funcţionează
pe gaze
naturale. Proiectul sistemului de încălzire va fi elaborat de persoane autorizate şi se va
coordona în ordinea stabilită de legislaţia în vigoare:
Parametrii agentului termic 95-70°C.
Corpuri de încălzire-radiatoare M140-AO.
Încălzirea poate fi asigurată şi prin alte metode, inclusiv de la reţeaua urbană de
termoficare, cu sobe, cămine, etc cu condiţia respectării normelor antiincendiare.

CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1
 Alimentarea cu apă caldă se va face prin unul din următoarele variante:De la o
instalaţie autonomă tip АОГВ-Т; încălzitor de apă cu combustibil solid; încălzitor cu
gaze.

VENTILAŢIA
Ventilaţia încăperilor de locuit se va face prin intermediul ferestrelor. Ventilarea
încăperilor sanitaro-igienice şi a bucătăriei sa va asigura prin canale de ventilare .

CANALIZAREA
Apele menajere se vor evacua în reţeaua de canalizare exterioară. Reţeaua interioară
de canalizare se va monta din ţevi de fontă cu diametrul Ø50-100mm.

ECHIPAMENTUL ELECTRIC
Alimentare cu energie se va face de la reţeaua exterioară 380/220V. Distribuţia
energiei electrice se va face de la un panou de distribuţie de apartament.

ALIMENTAREA CU GAZE
Alimentarea cu gaze a casei se va face de la butelii pentru gaze lichifiate amplasate la
bucătărie .La bucătărie se vor amplasa maşini de gătit cu 4 ochiuri. Este posibilă
conectarea la reţeaua centralizată de alimentare cu gaze , proiectul reţelei interioare
de alimentare cu gaze se comandă suplimentar.

INSTALAŢII DE CUREŢI SLABI

Radioficarea casei de locuit se va face de la reţeaua de radioficare locală.
Telefonizarea şi Internet casei se va îndeplini conform proiectelor individuale

SCURT ISTORIC
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor are misiunea de a elabora, a
promova şi a implementa politica statului în domeniul dezvoltării regionale, amenajării și
planificării teritoriului, arhitecturii, proiectării, urbanismului, construcției, producerii
materialelor de construcție și locuințelor.
În vederea realizării misiunii sale, Ministerul are funcția de a elabora cadrul legislativ şi
normativ necesar realizării obiectivelor în domeniile de activitate, ajustându-l la
standardele comunității europene. De asemenea, Ministerul evaluează situația din
domeniul construcțiilor și elaborează strategii și programe pentru soluționarea
problemelor identificate și prevenirea pericolelor.
Printre principalele atribuții ale Ministerului se numără elaborarea, monitorizarea și
evaluarea implementării Strategiei naționale de dezvoltare regională, gestionarea
Fondului Național pentru Dezvoltare Regională, precum și determinarea în colaborare
cu alte ministere, cu Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale și cu
Consiliile regionale pentru dezvoltare, prioritățile naționale de dezvoltare regională.
În domeniul construcțiilor Ministerul elaborează și asigură respectarea Planului
Național de amenajare a teritoriului, coordonează procesul de implementare a
principiilor de dezvoltare durabilă în proiectarea urbanistică, coordonează și
monitorizează reconstrucția, restaurarea și restabilireamonumentelor de arhitectură,
istorie și cultură, care formează aspectul urbanistic al zonelor istorice pe teritoriul

CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1
 raioanelor, municipiilor, orașelor, satelor și comunelor, precum și al complexelor
arhitectonice, etc.
În activitatea sa Ministerul promovează implementarea noilor tehnologii, a
echipamentelor, aparatelor, mașinilor, mecanismelor performante și a noilor materiale
în domeniul său de activitate și antreneazămass-media, organizațiile
nonguvernamentale și populația în procesul de luare a deciziilor și de realizare a
acțiunilor în domeniul său de activitate.
Locuinţa tradiţională este casa de locuit caracteristică locuitorilor unei ţări.
Arhitectura locuinţei tradiţionale – planul, mărimea şi aspectul – au fost influenţate de
condiţiile fizico-geografice ale mediului natural, de particularităţile şi specificul
sistemului gospodăresc, condiţionate istoric şi social. Casa moldovenească a obţinut o
formă unitară ca planimetrie şi volum, cu diferenţe zonale constructive, prezentînd
afinităţi comune cu locuinţa formată la popoarele din estul Europei – români, ucraineni,
bieloruşi şi ruşi.

Materialul perisabil din care au fost construite, precum şi progresul social şi tehnic,
n-au îngăduit să se păstreze locuinţe mai vechi de două sute de ani. Cele mai vechi
case cu arhitectură tradiţională din Moldova datează de la sfîrşitul secolul al XVIII-lea,
şi aceasta datorită faptului că prezintă monumente istorice, cum ar fi casa memorială
din Chișinău în care a locuit poetul rus Puşkin, casa lui Ion Creangă din Iaşi, statut
care le-a păstrat structura materială.
Casa de locuit tradiţională este construită pentru a servi 1-2-3 generaţii, după care
moştenitorii o înlocuiesc cu alta mai performantă, corespunzătoare timpurilor noi. În
secolele precedente, cînd timpul curgea lent, schimbările interveneau pe nesimţite, şi
casele urmau modelul care l-a precedat, formînd o arhitectură care era respectată ca
o lege nescrisă. În arhitectura locuinţei tradiţionale se îmbină gîndirea normativă,
comună nivelului tehnic al societăţii, cu ajustarea la cerinţele individuale.
Structura spaţială a locuinţei tradiţionale s-a perfecţionat în decursul secolelor,
formîndu-se tipuri, corespunzătoare ierarhiei sociale. Cercetările arheologice au
completat penuria cunoştinţelor cu privire locuinţa istorică, evidenţiindu-se diferite
tipuri de locuinţe care reprezintă corpusul constituit din case monocelulare, adîncite şi
de suprafaţă, specifice arhitecturii de masă, şi bicamerale, tricamerale şi
muticamerale, specifice păturii înstărite a populaţiei. Cunoaşterea arhitecturii locuinţei
tradiţionale contribuie la reconstrucţia unor aspecte de cultură străveche, legată
indisolubil de problema continuităţii populaţiei autohtone pe aceste meleaguri.
Cercetată pe perioade istorice, casa este atestată din neolitic. Locuinţele erau
mari, colective pentru o spiţă de neam, închideau o suprafaţă locuibilă care varia între
15-100 m.p. Casele culturii Cucuteni-Tripolie, studiate lîngă satul Vărvăreuca, raionul
Floreşti, erau ridicate pe platforme din lut ars, cu pereţii din nuiele împletite, lipite cu lut
şi văruite. Unele case aveau cîte două niveluri, încăperile cu destinaţie de locuire şi
depozitare, printre obiectele casnice evidenţiindu-se figurine de cult. Scheletul
acoperişului era construit din căpriori şi leaţurildin lemn, peste care se fixa materialul
de învelire: paiele şi stuful.
Tipul casei geto-dacice a variat în funcţie de relief. Aşezările din cîmpie, locuite de
o populaţie care se ocupa cu agricultura, situate în calea migratorilor , se prezenta mai
puţin elevate, pentru a nu putea fi uşor observate de năvălitori, şi în acelaşi timp să

CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1
 reziste mai bine vînturilor aspre. Aici predominau casele îngropate, constituite dintr-un
schelet din pari înfipţi de jur împrejurul gropii, pe care se aşeza direct acoperişul. În
cazul locuinţelor semiadîncite, se împleteau pereţii de nuiele începînd de la sol, în
continuarea gropii, pînă la acoperiş. Pereţii se acopereau cu pămînt.
Locuinţa parţial îngropată, era un tip predominant pentru aşezările din această
perioadă. Avea forma planului şi structura constructivă similară cu locuinţa adîncită,
dar podeaua se afla la 0,25 -0,30 m mai jos de suprafaţa solului. Pentru încălzit erau
folosite vatra şi cuptorul circular boltit, scobit în peretele natural al locuinţei. Au existat
şi case de suprafaţă, construite din bîrne, înălţate pe sol, cu sau fără temelie, dar
vestigiile acestor locuinţe s-au risipit la scurt timp după părăsire.
În secolele VII-X predomină locuinţele construite pe sol. În aşezările de pe teritoriul
Moldovei s-au constata mai multe niveluri de locuire, o certă continuitate a populaţiei
autohtone pe acelaşi loc, cum se prezintă localităţile de lîngă s. Hansca, raionul
Ialoveni, Lucaşeuca, raionul Orhei şi altele. Particularităţile locuinţelor din aceste
aşezări mărturisesc coabitarea unor etnii cu diferite preferinţe constructive, printre care
se remarcă slavii. În locuinţele semiadîncite în colţul opus intrării, era construit cuptorul
de încălzit în pămînt sau din pietre uns cu lut. O formă mai evoluată, reprezintă casa
construită la suprafaţa solului, dotată cu vetre, amplasate lateral sau în fundul
locuinţei.
Casa tradiţională suportă o modificare capitală. În cazul păstrării părţii tricamerale
locuinţa este ajustată la necesităţile crescînde de suprafaţă utilă prin noi încăperi. Este
remarcabilă tendinţa de păstrarea a aspectului vechi al casei bătrîneşti, adosarea de
camere noi fiind acceptată în spatele casei, rezultînd o clădire cu un plan ce tinde spre
pătrat.
În ultimii 20-30 de ani ai sec.XXI, casele construite din nou de generaţia mai tînără,
comportă o arhitectură mai monumentală, accentuînd simetria clădirii şi accesul de
onoare. Pornind de la casa cu trei încăperi, partea din mijloc este lărgită considerabil,
utilizată drept salonul familiei, casa mare păstrînd funcţia de cameră sacră cu obiecte
de preţ. Accesul în salon este soluţionat printr-o verandă cu geamuri, amplasată
lateral, în acest scop fiind folosită partea anterioară a încăperii laterale, de unde se
accede şi în camerele aflate în fundul casei. Pentru păstrarea simetriei faţadei
principale, în partea opusă intrării este amenajată o verandă, folosită pentru accesul în
casa mare.
Modificările planimetrice şi a aspectului arhitectural al casei sînt în legătură directă
cu răspîndirea construcţiilor auxiliare şi a bucătăriei de vară, care au preluat aproape
toate funcţiile casnice şi gospodăreşti, păstrînd pentru casa de locuit doar funcţia
rezidenţială şi reprezentativă a bunăstării stăpînilor.Se construiesc case cu arhitectură
modernă, cu planimetria şi aspectul exterior influenţat de arhitectura urbană.

CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1