Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In molecula etenei,
cei doi atomi de carbon sunt uniti intre ei prin doua legaturi, care au insa energii diferite,
deoarece una dintre ele se poate rupe mult mai usor decat cealalta. Una din legaturile dintre
atomii de carbon este o legatura covalenta obisnuita, iar cealalta, o legatura mai putin
puternica. Schema structurii spatiale a etenei poate fi reprezentata ca in urmatoarea figura.
Etena se poate obtine trecand un amestec de oxid de carbon si hidrogen peste un catalizator
de nichel paladiu, depus pe cocs1 la temperatura de 100oC:
In tara noastra, datorita zacamintelor de metan, se pot obtine in conditii economice mari
cantitati de oxid de carbon si de hidrogen din metan, care se pot intrebuinta la sinteza
industriala a hidrocarburilor olefinice, care sunt materii prime pretioase pentru industria de
sinteza organica.
In industrie, materia prima pentru obtinerea etenei o constituie gazele rezultate la cracarea
termica sau catalitica a fractiunilor de titei. Etena se separa din aceste gaze prin absorbtie
selectiva pe carbune activ, urmata de desorbtia fractionara. Prin procedeul cracarii, etena se
fabrica la marile rafinarilei de titei.
Proprietati fizice. Etena este un gaz incolor, cu miros slab eterat, insolubil in apa, dar foarte
solubil in alcool. Are densitatea putin mai mica decat aerul.
Proprietati chimice. Dubla legatura dintre cei doi atomi de carbon ai etenei are rolul unei grupe
functionale care imprima anumite proprietati chimice hidrocarburii respective.
Etena, ca toate hidrocarburile olefinice, da trei feluri de reactii: de aditie, de oxidare si de
polimerizare.
Reactii de aditie:
Etena etan
Reactia are loc prin tratarea etenei cu hidrogen molecular gazos, in prezenta unui catalizator
metalic, de exemplu nichel redus, la temperatura de 150+200oC.
b) Aditia halogenilor. Prin aditia halogenilor la legatura dubla a etenei se formeaza derivati
dihalogenati ai hidrocarburii saturate, in care cei doi atomi de halogen sunt legati doi atomi de
carbon vecini. Dintre halogeni, cel mai usor se aditioneaza clorul, iar cel mai greu, iodul. De
exemplu, prin aditia bromului la etena se obtine 1,2-dibrom-etan:
Reactia de aditie a bromului serveste in chimia analitica pentru identificare dublei legaturi.
c) Aditia apei. Sub actiunea catalizatorilor acizi, etena aditioneaza apa si formeaza alcool
etilic, conform reactiei:
Aceasta reactie se foloseste in industrie pentru obtinerea sintetica a alcoolului etilic (procedeul
Butlerov).
d) Aditia hidracizilor (acizilor halogenati). Prin aditia hidracizilor la dubla legatura se formeaza
derivati monohalogenati ai hidrocarburilor saturate. Dintre acizii halogenati, cel mai usor
aditioneaza acidul clorhidric, iar cel mai greu, acidul iodhidric:
CH2 = CH2 + HCl Ž CH3 ž CH2Cl