Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1.2. Resursele
Clasificarea resurselor
1. În funcţie de gradul de prelucrare:
- primare = resursele asupra cărora omul nu a intervenit - cuprind: resurse
naturale şi potenţialul demografic;
- derivate = resursele obţinute pe baza resurselor primare(inclusiv cunoştinţele
populației), având calitatea de a ridica eficienţa utilizării tuturor resurselor
- recuperabile (reutilizabile);
- parţial recuperabile;
- nerecuperabile.
Producătorul va alege varianta care îi asigură cel mai mic cost de oportunitate (cea
mai mică pierdere)
Concluzii:
1. Resursele economice sunt utilizate în totalitate şi eficient în orice punct de pe
F.P.P.;
2. Orice punct din afara F.P.P. nu poate fi atins (este imposibil momentan) decât
prin creşterea cantităţii de resurse disponibile şi a eficienţei (ex. E)
3. Resursele sunt parţial şi/sau ineficient utilizate în orice punct din interiorul
F.P.P. (ex: F)
4. Pe măsură ce cantităţile dintr-un anumit bun economic sporesc, C.O. are
tendinţa de creştere. Explicația constă ȋn legea creşterii costului de oportunitate
care poate fi la rândul său explicată cu ajutorul legii productivității
(randamentelor) marginale descrescătoare.
În mod normal, F.P.P. are o formă concavă şi reflectă legea creșterii C.O.
Deplasarea FPP poate avea loc, de regulă, sub influenţa următorilor
factori:
a) creşterea stocului de resurse;
b) introducerea unor tehnologii moderne;
c) adâncirea specializării producţiei şi dezvoltarea relaţiilor comerciale etc.
Caracteristici:
• Activitatea economică este o activitate practică, o activitate de creaţie;
• Activitatea economică este amplă şi diversificată;
• Se desfăşoară pe baza criteriilor de raţionalitate – rezultat maxim.
• Asigură progresul societăţii.
Activităţile economice se pot grupa după specificul lor în: activităţi de productie,
si de repartitie, schimb (circulatie), si de comun.
Activităţile economice se diversifică şi se multiplică în timp ca urmare a
diviziunii muncii.
Diviziunea socială a muncii este un proces obiectiv şi permanent de desprindere,
diferenţiere şi separare a diferitelor categorii de muncă din ansamblul muncii
sociale şi fixarea acestora ca activităţi specializate de sine stătătoare.
Ansamblul activităţilor economice din societate, în interdependenţa dintre ele
reprezintă economia societăţii.
Activitatea economică este circumscrisă raportului Nevoi — Resurse, tendinţă
reflectată de modul cum se structurează ea, de corelaţia dintre Producţie -
Consum.
Corelaţiile care caracterizează şi determină viaţa economică
Principalele corelaţii care determină viaţa economică sunt următoarele :
N (nevoi) - R (resurse)
C (consum) - P (producţie)
C (cerere) - O (ofertă)
1.5. Obiectul de studiu al economiei. Microeconomie şi macroeconomie
Raporturile pot fi :
- de cauzalitate;
- de funcţionalitate;
- de interdependenţă;
- de variaţie reciprocă.
Legile economice nu limitează libertăţile şi iniţiativa subiecţilor economici
Exemple de legi :
- Legea creşterii şi diversificării nevoilor;
- Legea randamentelor neproporţionale;
- Legea rarităţii resurselor;
- Legea cererii;
- Legea ofertei;
- Legea productivităţii muncii etc.
Sistemul ştiinţelor economice
B. Ştiinţe economico-aplicative :
a. Ştiinţe economice speciale;
- contabilitate;
- economia agriculturii
- finante si credit
- economia muncii etc.
b. Ştiinţe economice de ramură :
- economia industriei
- economia agriculturii etc.
c. Ştiinţe economice ale întreprinderii;
d. Economia mondială;
C. Ştiinţe de graniţă:
- cibernetica economică;
- economia protecţiei mediului etc.
Microeconomia şi macroeconomia
Obiectul de studiu al microeconomiei este cel al unităţilor economice
individuale (gospodării, firme de afaceri, ş.a.). Nivelul de investigare al analizei
microeconomice este cel al întreprinderii şi pieţei unui bun sau serviciu particular.
Analiza macroeconomică are drept obiect de cercetare economia naţională în
întregul ei. Ea este interesată în principal de interacţiunea variabilelor economice
agregate la nivelul economiei naţionale (produs naţional, masă monetară, şomaj,
indice de preţuri, ş.a.