Botan Vladut

Grupa 9304

Etapa 1
Denumire firma: Sc PVC OK .SRL

Activitate: Productie si montare tamplarie PVC

- Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii Cod CAEN: 2223

- Lucrari de tamplarie si dulgherie in constructii Cod CAEN 4033 ; Conf www.Caen.ro

Data Infiintare: 10.10 2019

Numar puncte de lucru : 2

Sediu administrativ: Strada Musatini ,nr 20, Iasi

Hala productie si depozit: Strada Principala,nr 27, Miroslava, Jud Iasi

Descriere firma : Aceasta firma se ocupa cu achiziționarea de profile PVC și obiecte de feronerie care
sunt transformate in hala de producție in tâmplărie PVC respectiv uși și ferestre. Circuitul in firma este
următorul: Cei de la achiziții se ocupa de materia prima și au grija sa nu lipsească piesele. Agentul de
vânzări caută și ofertează diferite firme sau persoane fizice. După ce se semnează un contract intervine
echipa de proiectanți care iau măsurători și le transmit către producție. In cazul halei de producție echipa
se ocupa de proiectare și fabricare din materia prima, a tâmplăriei in fuctie de comenzile primite. După
finalizarea comenzii, produsele sunt verificate pentru a ne asigura ca ating standardele firmei,ulterior sunt
ridicate de către echipa de montaj, aceștia ocupându-se de livrarea si montarea lor.
 Numar Depozit+Hala productie Sediu administrativ Angajati pe teren
angajati
60 40 10 10
Functii  4-manipulanti  2-Agenti vanzari  2-Soferi
 1-Sef depozit  1-Manager  2-Proiectanti
 3-Sef de tura  1-Administrator  6-Montatori
 3-desenatori  1-Expert achizitii tamplarie PVC
tamplarie  3-Contabilitate
 10-Tamplar PVC  1-Sofer
 19-Confectioneri si  1-Angajat
montatori curatenie
tamplarie PVC
Varsta  Intre 30-45 ani  Intre 30-40 ani  Intre 27-40 ani
angajati
Sexul  40 de sex masculin  3 de sex feminin  10 sex masculin
angajatilo  4 sex masculin
r
Grupuri  Nu avem  1 persoana  1 persoana
sensibile insarcinata in tanara
la risc primul trimestru

Grupuri sensibile la risc:

Conform Legii SSM din 319/2006, art 35 grupurile sensibile la riscuri specifice sunt: femeile gravide,
lehuzele sau femei care alapteaza , tinerii si persoanele cu dizabilitati , trebuie protejate impotriva
pericolelor care le afecteaza in mod specific.

Activitatea SSM la firma studiata este organizata astfel:

 Legea 319/2006 care stabileste:

 -Obligatiile angajatorilor;

 -Obligatiile angajatilor;

 -Supraveghera sanatatii;

 -Comunicarea, cercetarea , inregistrarea si raportarea evenimentelor;

 -Infractiunil;

 -Contraventiile;

 -Autoritatile competente si institutii cu atributii in domeniu;

 H.G. Nr 1425/2006 – Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006 care cuprinde:

 Autorizarea functionarii din punct de vedere al SSM;

 Servicii de prevenire si proctectie;

 Organizarea de prevenire si protectie;

 Plan de prevenire si protectie;

 Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifici in domeniul SSM;

 Organizarea, functionarea si atributiile comitetului de SSM;

 -Instruirea lucratorilor in domeniul SSM;

 Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific;

 Comunicarea si cercetarea evenimentelor , inregistrarea si evidenta accidentelor de

munca si a incidentelor periculoase,semnalarea,cercetarea declararea si raportarea bolilor
profesionale;

 H.G. privind cerintele minime de Securitate si sanatate in munca aplicabile activitatii societatii:

 H.G. 1091/2006 privind cerintele minime de SSM pentru locul de munca;

 H.G. 1048/2006 privind cerintele minime de SSM pentru utilizarea de catre lucratori a
echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;

 H.G. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de Securitate si/sau de

sanantate la locul de munca;
  -H.G. 1146/2006 privind cerintele minime de SSM pentru utilizarea in munca de
catre lucratori a echipamentelor de munca;

 -H.G. 1051/2006 privind cerintele minime de SSM pentru manipularea manuala a

maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare;

 H.G. 1028/2006 privind cerintele minime de SSM referitoare la utilizarea echipamentelor

cu ecran de vizualizare;

 H.G. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor;

 Conform articolului 53 aliniatul 2 din Norme metodologice din 2006 , activitatea de SSM este
indeplinita de catre 1 lucrator desemnat cu raspundere specifica in domeniul sanatatii lucratorilor
stabiliti in contractul colectiv de munca.

Istoric evenimente:

In decursul celor 2 ani de activitate nu sau inregistrat accidente la locul de munca.

Etapa 2
Adresa punct de lucru hala productie: Strada Principala,nr 27, Miroslava, Jud Iasi
Acesta este alcatuit dintr-un depozit de 1000 m2 si hala productie de 500 m2. Cladirila a fost ridicata in anul
2019 avand un standard ridicat de confort si siguranta pentru angajati.

In interiorul halei de productie avem urmatorele echipamente:

- Masina de debitat profile

- Masina de sudat profile la un cap, semiautomata ,cu unghiuri reglabile, cu actionare
electropneumatica;
- Masina de frezat motantii
- Dispozitiv de debavurat
- Masa de montat feronerie
- Masina de debitat armature sau polizor unghiular cu suport
- Freza de tamplarie portabila
- Masina de gaurit
- Surubelnita electrica
- Freza biax
- Scule de mana obisnuite. Surubelnite,dalte,chei…etc
Masa de montat feronerie SM 2200; An fabricatie 2019
Masina de debitat profile DPA-DC; An fabricatie 2019
Masina de sudat profile VM-506; An fabricatie 2019
 bbn

Masina de insurubat automata SV- 520; An fabricatie 2019

Masina de debavurat Orbit 3V; An fabricatie 2019
Masina de frezat montanti QM 1010; An fabricatie 2019

Masina de debitat portabila Alfa; An fabricatie 2019

Masina de sudat la doua capete Orion 2 SN; An fabricatie 2019
Masina automata de frezat orificii de scurgere ST 264; An fabricatie 2019
 Scule de mana

Carucior pentru produse finite PT 1000

 Carucior pentru sticla si profile GPT 1000

Anul de fabricatie a echipamentelor

Toate echipamentele din hala de productie sunt fabricate in anul 2019, acestea fiind cumparate la
deschiderea firmei de la Bassment Event S.R.L. din Timisoara.

Mentenanta echipamentelor:
Deoarece echipamentele au fost cumparate de noi si avand garantie 4 ani, mentenanta lor se
face de catre firma producatoare o data la 3 luni.
 Procesul tehnologic de productie se face in urmatoarele operatii:
o 1.Debitarea si armarea tocurilor
o 2.Lipirea tocurilor
o 3.Debavurarea
o 4. Executarea montantilot
o 5. Debitarea si armarea cercevelelor
o 6.Lipirea si debavurarea cercevelelor
o 7. Montarea garniturilor
o 8. Frezarea orificiilor de scurgere
o 9. Debitarea baghetelor
o 10. Montarea feroneriei
o 11.Controlul calitatii
Debitarea si armarea tocurilor Lipirea tocurilor

Executarea montantilor Debavurare

Debitarea si armarea cercevelelor Lipirea si debavurarea cercevelelor

Frezarea orificiilor de scurgere Montarea garniturilor

Debitarea baghetelor Montarea feroneriei

Controlul calitatii

Operatiunea 1. Debitarea si armarea tocului

Tocurile se executa din profilul de toc denumit si "profil L". In figura alaturata aveti exemplul unui profil
tricameral de grosime 60 mm. Peretii profilelor din clasa A au o grosime minima de 2,8 mm, si cel putin 3
camere de aer. Camera centrala, mai mare, se numeste camera armaturii deoarece in ea se introduce
armatura din otel zincat a profilului.
Pozitia profilului L pe
masina de debitat este cea
din figura de mai jos, unde
sageata arata pozitia din care
priveste operatorul:
Inainte de debitare se verifica masina de debitat:

discul de taiere trebuie sa fie perpendicular pe masa masinii;

discul de taiere se verifica sa nu aiba fisuri, prin lovirea usoara cu un obiect metalic;

la pornirea masinii de debitat aceasta nu trebuie sa prezinte trepidatii sau zgomot anormal;

Lungimea de taiere pentru profilul de toc este lungimea din desenul de executie la care se aduna 6 mm,
adaus de lipire. Acesti 6 mm se pierd prin topirea materialului cu 3 mm la fiecare capat (in cazul unei
reglari corecte a masinii de lipit).

lungimea de debitare toc = cota din desen + 6 mm

Pentru a obtine o imbinare la un unghi de 90 de grade, profilul se taie la 45 de grade. Intai se face o
taiere la un capat in unghi de 45 de grade apoi se pozitionaza limitatorul conveiorului la dimensiunea
dorita se fixeaza profilul si se taie profilul in unghi de 45 de grade la celalalt capat. Se noteaza cu markerul
pe profil lungimea acestuia. Astfel se obtine o bara de profil de dimensiunea dorita cu forma:

Profilele PVC au
lungimea de 6000 mm. Se va tine seama de aceasta in planificarea operatiunii de debitare in vederea
optimizarii consumului de materie prima. Optimizarea consumurilor se face cel mai bine pe calculator cu
ajutorul programului specializat. Armaturile se taie pe masina de debitat armatura sau cu polizorul
unghiular (flex) echipat cu un disc de debitat metal. Fiecare profil P.V.C. are armatura lui specifica, exista
insa si sisteme mai simple de profile P.V.C. care folosesc acelasi tip de armatura pentru mai multe tipuri de
profil. Armatura consta dintr-un profil de otel zincat de grosime minima de 1,5 mm si de forma specifica,
care se introduce in camera pentru armatura si se fixeaza cu suruburi autoforante. Aceasta are rol de
rigidizare a profilului.

Armatura se debiteaza la dimensiuni mai mici decat profilul, armatura poate fi cu pana la 40 de mm mai
scurta decat camera armaturii profilului debitat la unghi.

lungimea armaturii = lungimea camerei armaturii - 40 mm

Debitarea armaturii se face cu masina de debitat armatura sau cu o masina de debitat cu disc abraziv.

Masina de debitat armatura se verifica inainte de folosire. Discul abraziv nu trebuie sa aiba fisuri si sa fie
de dimensiunea prescrisa. Discurile fisurate, rupte, sau de dimensini prea mici se inlocuiesc. La debitarea
armaturilor folositi intotdeauna ochelari de protectie si castile antifonice. In timpul taierii, profilul metalic
se fixeaza pe masa masinii de debitat armatura cu menghina mecanica. La debitarea cu disc abraziv se
produc scantei care pot pata suprafata profilului de PVC, de aceea trebuie pozitionata masina de debitat
armatura in atelier, in asa fel incat sa evitati acest lucru.

Armarea profilelor se face prin fixare cu suruburi autoforante 3,9 * 16 care se insurubeaza cu surubelnita
pneumatica sau electrica la distante de 250-300 mm unul de altul. Unele profile prezinta pe fata pe care se
monteaza suruburile de armare un mic canal pentru ghidare, care indica pozitia optima a suruburilor.

Prinderea armaturii cu suruburi pe profilul L se face conform desenului:

Prinderea armaturii cu suruburi pe profilul Z se face conform
desenului:

Prinderea armaturii cu suruburi pe profilul T se face conform desenului, cu mentiunea pozitionarea

montantului in rama se face astfel incat suruburile sa fie pe parte ochiului fix, pe care se monteaza sticla,
(in situatiile cand aceasta este posibil).

Profilele debitate si armate se pun in rastelul mobil si se trec la lipire.

In cazul in care dispunem de freza cu pantograf, dispozitiv de gaurit cu

trei burghie, etc...; inainte de lipire se fac toate frezarile necesare.

Operatiunea 2: Lipirea tocurilor

Lipirea profilelor se face pe masina de lipit respectand

indicatiile de timp si temperatura ale masinii. Pentru profilele timpul de incalzire este de aprox. 15 - 20
secunde timpul de presare estede aprox. 20 - 30 secunde iar temperatura de lipire este de 220 - 250
grade C. Pentru profilele deusa se recomanda folosirea unui timp de incalzire cu 3-5 secunde mai mare.
Deasemenea daca temperatura mediului este scazuta, timpul de incalzire se va mari in mod
corespunzator.

La lipire trebuiesc urmarite urmatoarele etape:

Se verifica temperatura si presiunea de aer din masina. La intrare presiunea trebuie sa fieminim 6 bari
iar la manometrul mesei mobile minim 4 bari. Diferenta dintre presiunea la intrarea in masina si
presiunea din pistonul mesei mobile trbuie sa fie in permanenta de doi bari. La masinile de lipit
temperatura poate creste peste limita prescrisa, imediat dupapornire, de aceea se recomanda sa
asteptati 5-8 minute pentru ca temperatura sa se stabilizeze. Timpii si temperatura prescrise trebuie sa
fie cei din manualul producatoruluide profile.
 Se verifica unghiului masinii.
 Profilele se pun in modul in care urmeaza sa fie lipite astfel pe masa de lucru. Profilul Lse
fixeaza in masina cu partea mai lata jos, tot asa cum se pune si pe masina de debitat. La fel se
procedeaza si cu profilul Z.
 Se fixeaza profilele in masina si se executa lipirea prin actionarea succesiva a pedalei masinii de
lipit. Ordinea etapelor ciclului de lipire este urmatoarea: La prima actionare a pedalei se apropie
masa mobila (stanga) de cea fixa (dreapta) si coboara placa de centrare. Apoi se pozitioneaza
profilul pe masa din dreapta. La a doua actionare a pedaleicoboara menghina pneumatica din
dreapta si fixeaza profilul. Apoi se pozitioneaza profilul pe masa din stanga. La a treia actionare
a pedalei coboara menghina pneumatica din stanga si fixeaza profilul. Apoi ciclul se desfasoara
automat. Operatiunea de lipire se poate opri in orice moment prin actionarea butonului de
STOP. Dupa oprirea de urgenta amasinii ciclul nu poate fi repornit decat prin rasucirea butonului
STOP spre stanga si deblocarea lui.
 Se lipesc intotdeauna doua colturi opuse apoi cele doua piese formate se lipesc pe rand lacele
doua capete.
 Se pune rama lipita pe masa de lucru si se verifica unghiurile, cu vinclul sau prin masurarea
diagonalelor. La confectionarea ferestrelor de dimensiuni mai mici de 600 x 600 mm,
operatiunea de lipire trebuie efectuata cu grija deoarece din cauza tensiunilor lacare este
supusa rama pot apare deplasari ale profilului si chiar fisuri ale sudurilor. Ramele prea mici se
recomanda sa se lipeasca folosindu-se un adeziv special pentru
P.V.C. neplastifiat.
 Se verifica prin masurare toate laturile ramei si se noteaza eventualele abateri de la
dimensiune. Apoi se inseamneaza pozitia eventualilior montanti. Din cand in cand se verifica
calitatea sudurii. La fiecare colt latimea cordonului de sudura trebuie sa fie de 3mm pe o parte
si 3 mm pe cealalta. Sudura trebuie sa fie uniforma si lucioasa, ea nu arevoie sa pezinte pori,
crapaturi, parti ingalbenite sau innegrite.
 Majoritatea sistemelor de profile PVC ofera producatorilor bacuri pentru masina de lipit. Aceste bacuri
au rol de sprijin si impiedica deformarea sau deplasarea profilului in timpul operatiei de lipire. Bacurile de
lipire au sisteme mecanice sau magnetice de fixare si sunt specifice fiecarui tipde profil.
In ultima vreme au castigat in popularitate sistemele de profile care au garniturile gata montate.
Materialul din care este confectionata garnitura este termosudabil si va fi sudat impreuna cu profilul. In
acest caz capetele garniturii trebuiesc scurtate cu 2 mm pentru ca bavura rezultata sanu fie prea groasa
si prea rigida. Aceasta garnitura trebuie protejata la debavurarea coltului exterior in cazul cercevelelor.

Operatiunea 3: Debavurarea

Debavurarea se poate face pe masina de debavurat automata. Aceasta realizeaza debavurarea precisa
a coltului exterior si a fetelor superioara si inferioara, asigurand o productivitate crescuta.Se selecteaza
freza sau programul de debavurare potrivit si se introduce coltul ferestre in masina de debavurat.
Masina porneste automat daca rama este pozitionata corect in masina si se actioneaza cele doua
microintrerupatoare din bacurile masinii.
In absenta unei masini automate de debavurat, debavurarea ramelor presupune trei operatiuni
diferite:

 Debavurarea fetelor superioara si inferioara se face cu dispozitivul manual sau pneumatic de

debavurat. Se verifica pozitia masinii fata de colt astfel incat cutitul (cutitele) de debavurare sa
treaca fix deasupra liniei de sudura. Apoi se fixeaza dispozitivul de profil. Dupa aceea se
actioneaza butonul care porneste cutitul (cutitele). Incazul in care se face debavurarea manuala
este necesara taierea bavurii cu o lama de cutter sau cu o dalta bine ascutita (la cald) inaite de a
folosi dispozitivul de debavurat manual.
 Debavurarea coltului pe exterior se face pe masina de frezat montanti, folosind freza decolturi
potrivita. Se fixeaza rama in menghina pentru montanti pozitionata la 45 de grade si se
actioneaza freza. Pentru utilizarea masinii de frezat montanti la frezarea colturilor sunt necesare
niste ajustari prealabile (schimbarea si reglarea grupului de freze). Aceasta operatiune se poate
face si manual cu dalta, pila si hartie abraziva de finete diferita. Deasemenea in cazul in care nu
avem clturi in unghi de 90 de grade, debavurarea se va face manual.
• Debavurarea coltului pe interior se face cu dalta bine ascutita sau cu cutitul special de
debavurat (cutit semiluna). Este necesara eliberearea canalului garniturii cu biaxul echipat cu o
freza sferica pentru canalul garniturii.

Operatiunea 4: Executarea montantilor

Executia montantilor sau a traverselor se face in doua etape.

A. Debitarea si frezarea montantilor

Montantii (sau traversele) se executa din profilul de montant (traversa) sau profilul T.

Se ia pozitia montantului din desen si se insemneaza pe toc pe partea interioara. In mod obisnuit pozitia
montantului se coteaza la nivelul axului profiului T. Pentru stabilirea lungimii montantului se masoara
golul pe partea interioara a ramei (toc sau cercevea) in locul unde trebuiefixat montantul.
Profilul T se taie in unghi de 90 de grade la dimensiunea stabilita dupa formula de mai jos.
lungime montant = dimensiune gol + adaos de frezare
 Adaosul de frezare este in functie de tipul de profil folosit si de modul de fixare a
montantului.Exista sisteme la care adaosul de frezare este 0.
Debitarea montantilor se face in mod uzual la 90 de grade, exceptie facand situatiile cand se doreste
realizarea unor montanti ornamentali (pe usi) caz in care debitarea si frezarea montantilor se fac la
unghiuri diferite de 90 de grade. Frezarea montantilor la alte unghiuri decat 90 de grade se poate face
doar pe o masina de frezat cu unghi reglabil si necesita o atentie deosebita. Cu cat unghiul de frezare
este mai mic, cu atat pericolul ca profilul sa se sparga la frezare este mai mare. Pentru a preintampina
spargerea profilului, viteza de avans a frezei se micsoreaza corespunzator.
Profilul T se pune pe masina de debitat cu partea lata jos:

Apoi se trece la frezarea montantilor

la ambele capete pe masina de frezat
montanti. Se porneste motorul masinii.
Profilul se pune pe masina de frezat
montanti cu partea lata jos si se sprijina
lateral in bacul menghinei iar in fata
in distantor. Se apasa pe butonul de
pornire care va actiona menghina
pneumatica si se trece la frezare prin
impingerea manerului cu viteza potrivita si
consanta pana la capatul cursei apoi se
revine in punctul initial tot cu viteza constanta. In cazul in care se foloseste o masina cu avans
automat, viteza de avans se regleaza in asa fel icat la contactul cu cutitul de freza profilul sa nu se
sparga.
Se debiteaza armatura pentru profilul T. Lungimea armaturii pentru profilul T trebuie sa fie egala cu
lungimea profilului in cazul in care fixarea montantilor se face cu piese de fixare exterioare sau
conform cu specificatiile producatorului.

B. Fixarea montantilor

Fixarea montantilor se face cu ajutorul unor piese metalice sau din P.V.C. speciale. Acestea sefixeaza
pe montant cu suruburi autoforante 3,9*16 (4 buc.) La fixarea capetilor de montant suruburile de
fixare trebuie sa treaca si prin armatura profilului.

Pe rama in dreptul pozitiei de fixare insemnate la masurare se face o gaura de 5 mm cu ajutorul

sablonului. Gaura se executa cu masina de gaurit cu atentie astfel incat burghiul sa cada perpendicular
pe rama. Dupa gaurire se pozitioneaza montantul dupa semnele de pe montant sirama. Se fixeaza cu
suruburile M 4*60 si eventual cu saibe. Apoi se fixeaza suruburile autoforante 3.9*16 pe rama, pe fata
interioara.

Operatiunea 5:Debitarea si armarea cercevelelor

Cercevelele se executa din profil Z. Debitarea profilului Z se face similar cu cea a profilului L.Profilul Z
 se pune pe masina de debitat intotdeauna cu faltul spre exterior ca in figura:

Lungimea profilului pentru cercevea se

calculeaza in felul urmator: profilul
de cercevea acopera tocul cu cate 8 mm
pe fiecare parte (garnitura de
etansare), in total 16 mm, deasemenea
trebuie tinut seama si cei 6 mm care se
pierd la lipire; deci:
lungime de
debitare cercevea =
dimensiune gol + 22
mm
Armatura se taie la fel ca armatura
pentru profilul L cu 40 mm mai scurta
decat lungimea camerei pentru
armatura a profilului. Armarea se face cu
suruburi autoforante 3.9*16 la distantede 250-300 mm.
La executia usilor, inainte de operatiunea de lipire, se frezeaza orificiile pentru montarea feroneriei
(brosaca, butuc). Aceasta operatiune se realizeaza cu autorul frezei cu pantograf. In lipsa acestui utilaj
se foloseste masina de gaurit cu coloana si se procedeaza in felul urmator: se insemneaza cu ajutorul
unui sablon pe profilul de usa locurile pentru maner, suruburi si butuc
se dau gaurile cu masina de gaurit cu coloana conform desenului. Apoi se frezeaza in faltul usii
deschiderea pentru broasca.
Inaltimea normala a manerului de usa este de aproximativ 1000 mm de la pardoseala. Armatura pentru
profilul de usa se decupeaza cu flexul in dreptul gaurilor si apoi se fixeaza cu suruburi autoforante.
La executia ferestrelor, se dau in prealabil gaurile pentru fixarea manerului pe fata interioara cu autorul
masinii de gaurit cu trei burghie. Daca nu dispunem de un astfel de utilaj, gaurile se pot da si cu masina
de gaurit cu coloana cu autorul unui sablon. Apoi se frezeaza in faltul profilului de fereastra deschiderea
pentru mecanismul cremonului.
Deasemenea, inainte de lipire si debavurare, se pot executa orificiile de scurgere a condensului cu
ajutorul frezei de tamplarie portabile si a masini de gaurit.
 Operatiunea 6: Lipirea si debavurarea cercevelelor

Lipirea si debavurarea cercevelelor se face similar cu cea a tocurilor.La lipirea cercevelelor pentru usa
este necesara marirea timpilor de incalzire si presare. Se urmaresc toate etapele descrise la
operatiunile 3 si 4. La debavurarea cercevelelor o atentie deosbita se va acorda debavurarii coltului
exterior in zona faltului deoarece in acel loc se vor monta coltarele pentru feroneria oscilo-batanta,
functionarea corespunzatoare a acesteia depinzand in mod direct de modul in care s-a facut
debavurarea. De aceea este recomandabila debavurarea coltului exterior cu autorul frezei pentru
colturi. Pentru aceasta insa este necesara masina de debavurat automata.Frezarea colturilor se poate
face si pe freza de montanti insa aceasta necesita pregatirea masinii in prealabil.

Operatiunea 7: Montarea garniturilor

Tamplaria P.V.C foloseste doua tipuri de garnituri, pentru etansarea tocului pe cercevea (garnitura
de bataie) si pentru etansarea geamului termoizolant (garnitura de geam). Acestea semonteaza
manual in canalul pentru garnitura in prealabil curatat de bavuri in zona sudurii.
Sistemele cu etansare pe trei garnituri mai folosesc si o garnitura de bataie intermediara care asigura o
etansare suplimentara. Garnitura se monteaza incepand cu mijlocul laturii superioare aramei si se
incheie tot acolo. Nu se monteaza garnitura din bucati ci se urmareste obtinerea unuifir continuu. In
anumite cazuri, garnitura de geam se cresteaza la colturi pentru un mai bun contact cu geamul in acel
loc. In cazul utilizarii profilelor cu garnitura gata montata, termosudabila, in aceasta etapa se face doar
verificarea garniturii.

Operatiunea 8: Frezarea orificelor de scurgere

Daca se dispune de utilaj automat de frezat orificiile de scurgere sau de freza cu pantograf, atunci
aceasta operatiune se executa imediat dupa debitarea profilelor.
Orificiile de scurgere sunt importante pentru ca asigura drenajul apei care se scurge pe suprafata
geamului. Apa se ghideaza prin profilul de cercevea pe profilul de toc si de acolo se colecteaza si se scurge
in exterior printr-un orificiu mascat de un capac special. Orificiile de drenaj se executa pe suprafata tocului
cu o freza manuala de tamplarie (oberfreza) echipata cu un cutit special de diametru 5-6 mm care permite
atat gaurirea cat si avansul pe orizontala. Orificiile din canalul de colectare a condensului, atat pe toc cat si
pe cercevea se dau in unghi de 45 de grade si se pot da si cu masina de gaurit echipata cu un burgiu de 6
mm.
Pentru ochiurile de geam cu traverse orizontale este necesara practicarea orificiilor de scurgere si in
profilul T.
In figura de mai jos se poate observa traseul apei prin orificiile de scurgere intr-un ansamblu toc-
cercevea precum si elementele principale ale acestui tip de ansamblu:
Etapa 9: Debitarea baghetelor

Debitarea baghetelor se realizeaza pe masina automata de debitat baghete, aceasta asigurand o

productivitate si precizie sporita.

Etapa 10: Montarea feroneriei

Montarea feroneriei se face manual, pe masa de lucru cu ajutorul sabloanelor care se obtin de la
producatorul de feronerie, atat pentru sistemele oscilobatante pentru ferestre cat si pentru balamalele de usi
cu reglaje multiple.
Etapa 11: Controlul calitatii

În timpul procesului de producţie se aplică control asupra fiecărei operaţii tehnologice,

verificându-se în principal următorii parametri:
 dimensiunile şi unghiurile de debitare;
 poziţia, dimensiunea şi unghiul de frezare al orificiilor de drenaj şi aerisire;
 distanţele de înşurubare la prinderea armăturii;
 parametrii de sudură, aspectul cordonului sudat;
 adâncimea şanţului debavurat, aspectul suprafeţelor debavurate;
 etanşarea cuplajelor la prinderea montanţilor, poziţionarea montanţilor;
 tensionarea garniturilor pe perimetru şi în colţuri;
 poziţionarea balamalelor, a punctelor de închidere şi a celorlalte componente de feronerie;
 poziţia calelor portante şi distanţiere, la montarea geamurilor.

Controlul final constă în verificarea vizuală a tuturor elementelor de tâmplărie pentru a nu exista
deteriorări evidente ale profilelor, suprafeţelor vitrate şi accesoriilor.
Se va verifica mobilitatea tuturor ferestrelor şi uşilor (cercevea, feronerie), manevrarea trebuie să fie
uşoară, fără agăţări. De asemenea, se verifică dacă înşurubările sunt complete (lagăre
colţar/foarfece) şi dacă are loc o presare corespunzătoare a garniturilor la închidere.
Se va controla interstiţiul falţului, precum şi cotele de acoperire şi suprapunere a cercevelei peste
toc, specifice fiecărui sistem de tâmplărie. În cazul în care aceste cote de acoperire nu sunt uniforme
pe tot conturul cercevelei, se poate vorbi de o decalare a cercevelei cu implicaţii negative asupra
închiderii şi etanşării.
Conform normelor în vigoare actuale, tâmplăria termoizolantă se marchează CE şi trebuie să
îndeplinească cerinţele minime cu privire la următoarelor caracteristici de performanţă:
 Etanşeitate la apă;
 Rezistenţă la acţiunea vântului;
 Permeabilitate la aer;
 Capacitatea de rezistenţă a dispozitivelor de siguranţă;
 Izolaţie termică;
 Performanţă acustică;
 Substanţe periculoase.
Instructajul de protectie a muncii
Pregatirea si instruirea în domeniul protectiei muncii este parte a pregatirii profesionale si are ca
scop însusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate înmunca.
Instructajul de protectie a muncii cuprinde trei faze:
- instructajul introductiv general;
- instructajul la locul de munca;
- instructajul periodic.
Persoanele care efectueaza instruirea trebuie sa fie specialisti în securitate si sanatate. La nivelul
angajatorului se organizeaza activitatea de protectie a muncii având la baza urmatoarele
principiile:
- obligatia de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor, în toate aspectele referitoare la
- munca, revine angajatorului;
- obligatiile angajatilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca nu vor afecta
- principiul responsabilitatii angajatorului;
- evitarea riscurilor;
- evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
- combaterea riscurilor la sursa;
- asigurarea aceluiasi nivel de protectie a muncii pentru toti angajatii, indiferent de natura
sau durata contractului de munca;
- etc
Structura organizatorica a activitatii de protectie a muncii este:
- serviciul de securitate a muncii;
- serviciul medical de medicina muncii.
- pentru un numar mai mic de 50 de angajati, angajatorul desemneaza 1-2 persoane cu
atributii si în domeniul protectiei muncii, specialisti în securitatea si sanatatea în munca.

a) Instructajul introductiv general

Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activitătile specifice unitătii
respective si principalele măsuri de protectia muncii care trebuie respectate în timpul lucrului.
Durata instructajului introductiv general depinde de specificul activitătii, complexitatea proceselor tehnologice, de
gradul de mecanizare si automatizare si de nivelul de pregătire al noilor încadrati si este de cel putin 8 ore.
Se face (NGPM-art.94) urmatoarelor categorii de personal:
- noilor încadrati în muncă, angajati cu contracte de muncă indiferent de forma acestora;
- celor transferati de la o altă unitate;
- celor veniti în unitate ca detasati;
- elevilor scolilor profesionale, liceelor industriale si studentilor, pentru practica
profesională;
- persoanelor aflate în unitate în perioada de probă în vederea angajării.
- persoanelor angajate ca angajati sezonieri, temporari sau zilieri;
- persoanelor delegate în interesul serviciului;
- persoanelor care vizitează sectoarele productive.
În cadrul instructajului introductiv general se expune, în principal, următoarele
probleme:
- riscurile de accidentare si îmbolnăvire profesională specifice unitătii;
- legislatia de protectie a muncii în vigoare;
- consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectării legislatiei de protectie a muncii
măsuri tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, interventie, evacuare si prim- ajutor.

b) Instructajul la locul de munca

Potrivit prevederilor Normelor generale de protectie a muncii, instructajul la locul de munca se efectueaza dupa
instructajul introductiv general si are ca scop prezentarea masurilor de prevenire specifice activitatii sau locului de
munca.
Acesta se efectueaza întregului personal ( noilor încadrati în munca, celor mutati de la o unitate la alta, celor care
participa la diferite forme de pregatire sau de specialitate cu o durata mai mare de 30 zile, persoanelor aflate în
unitate, în perioada de proba, în vederea angajarii) precum si personalului transferat de la un loc de munca la altul
în cadrul aceleiasi unitati, în grupuri de maxim 30 de persoane.
Instructajul la locul de munca se efectueaza de conducatorul direct al activitatii sau locului de munca , iar durata
acestuia depinde de complexitatea utilajului , a activitatii sau locului de munca respectiv si nu va fi mai mic de 8 ore.
Persoanele care efectueaza instructajul la locul de munca, precum si durata acestuia se stabilesc prin decizie.
Instructajul la locul de munca se face pe baza de material scris, aprobat de seful ierarhic superior celui care-l
efectueaza si va cuprinde :
- riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionala specifice activitatii sau locului de munca;
- prevederile normelor specifice de securitate a muncii si ale instructiunilor, proprii,
ordinelor si dispozitiunilor specifice locului de munca;
- demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va practica;
- masuri de prim ajutor în caz de accidentare.
 c) Instructajul periodic
Instructajul periodic se face întregului personal si are ca scop aprofundarea normelor deprotectie a
muncii si va fi completat în mod obligatoriu cu demonstratii practice.

Instructajul periodic se executa de catre conducatorul locului de munca .

Intervalul între doua instructaje periodice pentru angajati va fi stabilit prin instructiuni proprii în
functie de conditiile locului de munca, dar nu va fi mai mare de 6 luni.

Pentru personalul tenico-administrativ intervalul între doua instructaje periodice nu va fi

de cel mult 12 luni.

Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat în urmatoarele cazuri:

a) când un angajat a lipsit peste 30 zile lucratoare;

b) când s-a modificat procesul tehnologic, s-au schimbat echipamentele tehnice ;
c) când au aparut modificari în Normele generale de protectie a muncii sau ale
instructiunilor proprii de securitate;
d) la reluarea activitatii dupa accidentul de munca;
e) la executarea unor lucrari speciale.
Instructajul periodic se executa pe baza unei tematici care se pastreaza la persoana ceefectueaza
instruirea.

Masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor

Caracteristicile incendiului:

1. Incendiul este un fenomen de ardere care presupune întâlnirea în acelaşi timpa trei
elemente: combustibilul (substanţa care arde), carburantul (substanţa care întreţine
arderea) şi sursa de temperatură care să aducă combustibilul la temperatura de ardere.

2. Temperatura de aprindere este temperatura cea mai joasă la care combustibilul

trebuie să fie adus pentru ca acesta să se aprindă în contact cu o sursă externă de căldură în
prezenţa oxigenului.

3. Imflamabilitatea este proprietatea substanţelor de a produce, la temperatura

obişnuită, gaze sau vapori care în amestec cu aerul şi în prezenţa unei surse de căldură seaprind
într-un timp foarte scurt.

4. Autoaprinderea este fenomenul prin care arderea unei substanţe este

determinată de creşterea temperaturii fără intervenţia unei surse exterioare, creşterea
temperaturii fiind determinată de frecarea dintre moleculele substanţei.
 5. Explozia este modificarea fizică sau chimică a substanţelor însoţită de
degajarea unei cantităţi mari de energie.

Măsurile de prevenire a incendiilor:

Măsurile de prevenire a incendiilor se pot grupa în: măsuri tehnice şi măsuri

organizatorice.
Masurile tehnice se refera la :
 eliminarea cauzelor directe sau indirecte care pot duce la
apariţia incendiilor prin alegerea şi întreţinerea corectă a instalaţiilor electrice şi de încălzire,
precum şi permanenta supraveghere a operaţiilor procesului tehnologic care pot provoca
incendii;
 limitarea întinderii incendiului prin amplasarea raţională a
clădirilor şi a depozitelor, prin folosirea materialelor de construcţie rezistente la foc etc.;
 asigurarea evacuării oamenilor şi a bunurilor printr-o
proiectare corectă a fluxurilor, a ieşirilor şi a scărilor, prin asigurarea culoarelor de acces;
 asigurarea desfăşurării operaţiilor de stingere a incendiilor
prin respectarea distanţelor dintre clădiri, asigurarea gurilor de apă pentru incendii, prin
dotarea cu mijloace moderne pentru stingerea incendiilor.

Măsurile organizatorice cuprind:

 organizarea comisiilor tehnice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor;
 organizarea formaţiilor de pompieri;
 asigurarea echipamentelor de stingere a incendiilor pe secţii şi ateliere;
 pregătirea cadrelor şi a formaţiilor de pompieri;
 stabilirea planului de evacuare în caz de incendiu şi afişarea
acestuia la fiecare atelier şi secţie.

Obligaţiile persoanelor încadrate în muncă;

sunt:

 să cunoască şi să respecte normele PSI;

 să nu blocheze cu diferite materiale căile de acces sau mijloacele de
stingere a incendiilor;
 să cunoască modul de evacuare, sistemul de alarmare şi mânuirea
materialelor şi mijloacelor de stingere a incendiilor;
 să nu folosească în alte scopuri materialele destinate stingerii;
 să anunţe conducătorului sectorului de activitate orice încălcare a
normelor PSI;

În categoria normelor generale de prevenire a incendiilor se cuprind:

 interzicerea fumatului în alte locuri decât cele stabilite pentru acest scop;
 folosirea focului deschis numai pe baza permisului de a lucra cu foc;
 supravegherea utilajelor şi instalaţiilor aferente pe toată durata funcţionării
lor;
 interzicerea depozitării materialelor combustibile în apropierea instalaţiilor
electrice;
  interzicerea executării modificării sau improvizării instalaţiilor de încălzit,
iluminat şi forţă de către personalul neautorizat;
 asigurarea unei distanţe de minim 10 cm între materialele combustibile şi
conductele termice;
 punerea în funcţiune a sistemului de ventilaţie cu 10 minute înainte de
începerea lucrului şi oprirea lui după 15 minute de la terminarea lucrului.

La terminarea lucrului se va executa:

 oprirea utilajelor şi instalaţiilor;
 curăţirea utilajelor, a locurilor de muncă şi evacuarea deşeurilor;
 scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile
racordatecu cabluri flexibile;
 deconectarea instalaţiei electrice şi punerea în funcţiune a iluminatului de
gardă;
 închiderea încăperilor şi predarea cheilor la organul de pază.

Echipamentul individual de protectie:

Are ca scop protejarea lucrătorului de anumiţi factori de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire (ex. măşti
de gaze/praf, centuri de siguranţă, mănusi de protectie, încălţăminte de protecţie cu bombeu metalic,
şorţuri de protecţie, ochelari de protecţie etc.); costul echipamentului individual de protecţie este suportat
în totalitate de către angajator (conform prevederilor HG 1048/2006).

Lista a Echipamentelor Individuale de Protectie

Lista echipamentelor de protectie pentru meseriiile:

lacatus mecanic, finisor, operator masini semiautomate si automate,confectioner tamplarie Pvc

Nr. Caracteristici
ECHIPAMENT DE PROTECTIE
Crt.

1 Incaltaminte de protectie Cu bombeu metalic, rezistent la soc

2 Salopeta de protectie Rezistenta la uzura

3 Ochelari de protectie Cu lentile transparente si rezistente la soc

4 Manusi de protectie Rezistente la uzura

 5 Caciula cu sau fara aparatori Termoizolanta
pentru urechi

6 Vesta vatuita Termoizolanta

7 Pantalon vatuit Termoizolant

8 Manusi de protectie Termoizolante

9 Casti antifon Tip extern

10 Masca de protectie contra Eficienta specifica de retinere a pulberilor

prafului

11 Cizme de protectie Impermeabile la apa

12 Pelerina cu gluga Impermeabile la apa

13 Centura de siguranta Rezistenta la tractiune si soc

14 Dop antifon Tip extern

Echipamente de protectie:

Imbracaminte de protectie si lucru: imbracaminte impermeabila, imbracaminte de iarna,

imbracaminte reflectorizanta, sorturi de protectie, caciuli/sepci.
 Incaltaminte de protectie si lucru: bocanci, cizme, cizme electroizolante.

Manusi de protectie, casti de protectie a capului, casti-

antifoane, viziere si ochelari de protectie.

Elemente de protectie
pentru lucrul la inaltime.

Indicatoare, detectoare, benzi reflectorizante

Truse de prim ajutor.
Etapa 3: Alegerea unui post de lucru
Post de lucru:
Cod COR:712409. Confectioner tamplarie din aluminiu si mase plastice
Confecţionerul de tâmplărie din aluminiu şi mase plastice realizează pregătirea activităţii de
confecţionare a tâmplăriei, execută prelucrarea componentelor din mase plastice şi aluminiu în mod
diferenţiat, prin respectarea ordinii şi a specificului operaţiilor fluxului tehnologic, asigurând
calitatea tâmplăriilor executate, aplicând principiile de întreţinere şi utilizare optimă a
echipamentelor tehnologice, respectând prevederile legale referitoare la sănătatea şi securitatea în
muncă. Confecţionerul de tâmplărie din mase plastice execută operaţiile de debitare, rigidizare,
frezare, găurire, pantografiere, sudare, debavurare, curbare a profilelor din mase plastic, în
concordanţă cu cerinţele documentaţiei tehnice; execută montanţii, aplică componentele detaşabile
ale tâmplăriei, ale feroneriei şi ale garniturilor de etanşare, calează geamul termoizolator executat,
urmărind ca pe parcursul derulării fluxului tehnologic să asigure controlul operaţiilor tehnologice şi
completarea fişelor de control.

MODUL DE ORGANIZARE A SPAŢIULUI PROPRIU DE LUCRU AL CONFECŢIONERULUI DE TÂMPLĂRIE

Atelierul de producţie este destinat unei game variate de operaţii tehnologice care asigură realizarea
produselor de tâmplărie echipate cu geam termoizolator.
 În atelierul de producţie sunt amplasate utilaje, bancuri de lucru, scule şi dispozitive care asigură un
flux tehnologic optim producţiei tâmplăriei cu respectarea normelor de protecţie a muncii.
 Amplasarea utilajelor din atelier se va face conform fluxului tehnologic stabilit de Departamentul
Producţie şi va lua în considerare reglementările legale privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate în muncă ale locului de muncă (HG nr. 1091/2006).
 Atelierele sunt dotate cu sisteme de ventilaţie, necesare unui mediu adecvat şi respectării stricte a
normelor de protecţie a mediului, prin reducerea emisiei noxelor (ex: dotarea cu aspiratoare a
fierăstraielor de debitat, colectarea resturilor rezultate în urma operaţiunilor de debitare, frezare,
polizare în vederea reciclării acestora);
 Iluminatul atelierului va fi cel mixt (natural sau artificial) contribuind astfel la îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă şi reducerea eforturilor muncitorilor, menţinând astfel eficienţa pe toată
durata programului de lucru. Fluxul luminos pentru iluminatul artificial este transmis în spaţiul de
lucru direct şi indirect, reflectat din tavan, fiind completat de iluminatul direct, natural.
 Instalaţiile de ventilaţie şi iluminat din atelier se vor menţine în stare optimă de funcţionare. Pentru
iluminatul suplimentar pe locurile de muncă se vor folosi lămpi alimentate la tensiunea de 24 V.
 În Fabrica de tâmplărie din PVC / Aluminiu, căile de circulaţie pentru lucrători sunt marcate cu benzi
de culoare galben-negre. Lucrătorii vor circula numai pe aceste „drumuri” marcate pentru a evita
lovirea de un obstacol sau căderea unui obiect. Căile de circulaţie trebuie să fie menţinute
permanent libere şi curate, încât să permită evacuarea rapidă a lucrătorilor.
 Microclimatul din atelier se situează în zona optimă atunci când temperatura aerului şi umiditatea
se încadrează în limite normale.

FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI ÎN PROCESUL DE CONFECŢIONARE A Tamplariei PVC

a. Factori de risc proprii echipamentului de muncă

Factori de risc mecanic

 Prindere si antrenare de către transmisii neprotejate (pietre abrazive în mişcare, freze de debitat,
curele neprotejate, etc);
 Lovire de către mijloacele de transport la deplasarea în curtea societăţii sau la deplasarea
de la domiciliu la locul de muncă şi invers;
 Alunecare de piese , materiale, etc, depozitate fără asigurarea stabilităţii acestora;
 Rostogolire materiale, piese, recipiente de forma cilindrica ,neasigurate împotriva deplasării
 accidentale;
 Răsturnare de piese, subansamble neasigurate împotriva deplasării necontrolate;
 Cădere liberă de piese, scule, materiale de la cotele superioare(la montarea ferestrelor la
beneficiar);
 Prăbuşirea accidentală a unor pereţi, tavane, ziduri sau alte materiale depozitate pe verticală;
 Proiectare de corpuri sau particule de material în timpul debitării sau a găuririi cu maşina de găurit
rotopercutoare;
 Deviere de la traiectoria normală a pieselor neasigurate corespunzător pe mesele maşinilor unelte;
 Suprafeţe sau contururi periculoase (scule, muchii tăietoare ale elementelor de tâmplărie,
holdşuruburi);

Factori de risc electric

 Electrocutare prin atingere directă sau indirectă – ex. căi de curent neprotejate, neizolate,
tablouri electrice neasigurate, legături electrice improvizate, conductori electrici cu izolaţia
deteriorată, instalaţii de punere la pământ deteriorate etc;
 Electrocutare prin apariţia tensiunii de pas – ex. căderea unui conductor electric la pământ,
deteriorarea izolaţiei la conductorii electrici şi punerea acestora la pământ, atingerea
echipamentelor de muncă alimentate cu energie electrică care funcţionează în medii umede,
etc;
Factori de risc termic:
 Contact cu placa de încălzire de la maşina de lipire a profilelor PVC;
Factori de risc chimic:
 Manipularea şi utilizarea substanţelor chimice la aplicarea pe profilul distanţier cu strat de butil,
la etanşarea geamului termoizolator cu tiocol;

b. Factori de risc proprii mediului de muncă

Factori de risc fizic:

 Calamitatea naturală (inundaţie, furtuni cu aspect de vijelie, grindină, viscol, seisme) – aplicarea
necorespunzătoare a planurilor de intervenţie, de evacuare în situaţii de urgenţă, nu se
realizează acţiuni de simulare pentru evacuare;
 Zgomotul de impuls de nivel ridicat în timpul lucrului, apropiat de LMA de la posturi de lucru
învecinate, de la unelte manuale acţionate electric/pneumatic.
 Nivel de iluminare scăzut în unele zone ale atelierului (cazuri accidentale);
 Pulberi pneumoconiogene la debitarea de materiale necesare în procesul de producţie;

c. Factori de risc proprii sarcinii de muncă:

Suprasolicitarea fizică:
 Oboseala sistemului muscular şi osos ca urmare a efortului dinamic şi lucrului în poziţie
preponderent ortostatică;
Suprasolicitarea psihică:
 Stress din cauza ritmului intens de lucru, în condiţii de zgomot de impuls, aglomerare
tehnologică, monotonia muncii, meniul de setare a programului automatic în limbă străină;
d. Factori de risc proprii executantului:
Acţiuni greşite:
 Nu execută operaţiunile de verificare zilnică a stării tehnice şi funcţionare a echipamentului de
muncă, legăturile de conectare la centura de împământare;
 Căderea prin alunecare la executarea operaţiunilor de manipulare a foilor de sticlă, a
geamului termoizolator în zonele de transfer şi depozitare, pardoseli denivelate;
 Blocarea căilor de acces şi a uşilor cu lăzi de sticlă, foi de sticlă, bidoane cu substanţe
chimice, nu evacuează ritmic geamul termoizolator rezultat din procesul tehnologic;
 Lovirea lucrătorilor din cauza unor incidente tehnice;
 Lovirea urmată de cădere prin răsturnarea geamului termoizolator de pe stative în zonele de
transfer şi depozitare;
 Utilizarea uneltelor manuale tăietoare, a uneltelor manuale portabile acţionate
electric/pneumatic;
 Intervenţia neautorizată la instalaţia electrică interioară, îndepărtarea apărătorilor de
protecţie ale echipamentului de muncă, utilizarea de cabluri electrice cu izolaţie deteriorată
care poate produce electrocutarea; nerespectarea locurilor special amenjate pentru fumat,
lucrul cu foc deschis în apropierea zonelor de utilizare a substanţelor chimice la
echipamentele de muncă în funcţiune – incendiu;
 Executarea de operaţiuni de mentenanţă stabilite de producător pe timpul funcţionării
echipamentului de muncă;
 Glume accidentogene (unelte manuale acţionate electric/pneumatic);
 Comunicări accidentogene (utilizarea telefonului mobil în timpul executării sarcinii de
muncă);

Omisiuni
 Utilizarea necorespunzătoare a echipamentului individual de protecţie (mănuşi de protecţie,
ochelari de protecţie etanşi, bocanci de protecţie, masca protecţie, antifoane).
LISTA DE CONTROL-GENERALĂ A PERICOLELOR-FACTORI DE RISC
PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ

Postul de lucru: .Confectioner tamplarie din aluminiu si mase plastice

Cor:712409
Nr
Nu ştiu:
.
Pericole – factori de risc Da Nu (folosiţi listele de
crt
control indicate)
.
0 1 2 3 4
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1. Temperatura aerului:
 ridicată X
 scăzută X
1.2. Umiditatea aerului:
 ridicată X
 scăzută X
1.3. Curenţi de aer X
1.4. Presiunea aerului:
 ridicată X
 scăzută. X
1.5. Aeroionizarea aerului X
1.6. Suprapresiune în adâncimea apelor X
1.7. Zgomot X
1.8. Ultrasunete X
1.9. Vibraţii X
1.10. Iluminat:
 nivel de iluminare scăzut; X
 strălucire; X
 pâlpâire X
1.11. Radiaţii: X
1.11.1. Electromagnetice
 infraroşii; X
 ultraviolete; X
 microunde; X
 de frecvenţă înaltă; X
 de frecvenţă medie; X
 de frecvenţă joasă; X
 laser. X
1.11.2.Ionizante
 alfa; X
 beta; X
 gama X
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
 2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici X
2.2. Pulberi în suspensie în aer X
2.3. Gaze sau vapori inflamabili X
2.4. Gaze sau vapori explozibili X
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme în suspensie în aer:
 bacterii; X
 virusuri; X
 richeţi; X
 spirochete; X
 ciuperci; X
 protozoare, etc. X
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
 subteran; X
 acvatic; X
 subacvatic; X
 mlăştinos; X
 aerian; X
 cosmic, etc. X
*DA, evidenţiază numai prezenţa pericolului ca proprietate intrinsecă a mediului de
muncă

FIŞA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC

UNITATEA: SC PVC OK SRL NUMĂR PERSONAE EXPUSE:
FIŞA DE EVALUARE A
SECŢIA: HALA PRODUCTIE POSTULUI DE LUCRU DURATA EXPUNERII: 8H/ZI

POSTUL DE LUCRU:CONFECTIONER TAMPLARIE ALUMINIU SI MASE PLASTICE

COMPONENŢA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A
FACTORI DE RISC
SISTEMULUI DE FACTORILOR DE RISC
IDENTIFICAŢI
MUNCĂ (descriere, parametri)
0 1 2
FACTORI DE
Temperatură ridicată în anotimpul călduros
RISC FIZIC
MEDIUL DE
Curenţi de aer datorati tirajului natural şi al
MUNCĂ vântului
Zgomot la nivel ridicat datorat funcţionării
maşinilor
unelte din preajma executantului
Nivel de iluminare scăzut în unele zone ale
atelierului
(cazuri accidentale)
Pulberi pneumoconiogene la debitarea de
materiale
necesare în procesul de producţie

Calamităţi naturale(trăsnet, inundaţie,

FACTORI DE RISC NATURALI
cutremur, grindină, surpări de teren, etc)

Prindere şi antrenare de către transmisii

MIJLOACE DE
FACTORI DE RISC MECANIC neprotejate (pietre abrazive în mişcare, freze
PRODUCŢIE
de debitat, curele neprotejate, etc)
Lovire de către mijloacele de transport la
deplasarea
în curtea societăţii sau la deplasarea de la
domiciliu la locul de muncă şi invers
Alunecare de piese , materiale, etc, depozitate
fără
asigurarea stabilităţii acestora
Rostogolire materiale, piese, recipiente de
formă cilindrică ,neasigurate împotriva
deplasării accidentale
Răsturnare de piese, subansamble neasigurate
împotriva deplasării necontrolate
Prăbuşirea accidentală a unor pereţi, tavane,
ziduri
sau alte materiale depozitate pe verticală
Proiectare de corpuri sau particule de material
în
timpul debitării sau a găuririi cu maşina de
găurit rotopercutoare
 Deviere de la traiectoria normală a
pieselor neasigurate
corespunzător pe mesele maşinilor
unelte
Suprafeţe sau contururi periculoase (scule,
muchii
tăietoare ale elementelor de tâmplărie,
holdşuruburi)
Contact cu cu placa de încălzire de la maşina
FACTORI DE
de lipire
RISC TERMIC
a profilelor PVC
Electrocutare prin atingere directă sau
indirectă – ex. căi de curent neprotejate,
neizolate, tablouri electrice neasigurate,
FACTORI DE RISC ELECTRIC legături electrice improvizate, conductori
electrici cu izolaţia deteriorată, instalaţii de
punere la
pământ deteriorate
Electrocutare prin apariţia tensiunii de pas –
ex. căderea unui conductor electric la pământ,
deteriorarea izolaţiei la conductorii electrici şi
punerea acestora la pământ, atingerea
echipamentelor de muncă alimentate cu
energie electrică care
funcţionează în medii umede, etc
Omisiuni sau erori în prestabilirea operaţiilor de
muncă
– ex. dispunerea efectuării de activităţi în zone
SARCINA DE
unde există pericol de prăbuşire, în zone unde
MUNCĂ
există pericolul de prindere, lovire, strivire de
către mijloace de transport auto sau de către
instalaţiile de ridicat
Repartizarea unor confecţioneri tâmplărie AL şi
PVC pentru efectuarea activităţilor specifice de
sudură fără a fi instruit sau cu instruire
incompletă în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă
Repartizarea confecţionerilor tâmplărie AL şi
PVC în vederea îndeplinirii sarcinilor de
serviciu fără a ţine cont de recomandările
medicului de medicina muncii prevăzute în fişa
de aptitudine; repartizarea confecţionerilor
tâmplărie AL şi PVC care fac parte din
categoria grupurilor sensibile la riscuri, în
vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu, fără a
ţine cont de
recomandările date de medicul de medicina
muncii
 Admiterea la lucru a confecţionerilor tâmplărie
AL şi PVC în condiţii psihico-fiziologice
necorespunzătoare - ex. admiterea la serviciu
sub influenţa alcoolului sau a drogurilor, în
stare de oboseală, sub influenţa unor
medicamente, sub influenţa unor stări
emoţionale puternice, etc
Tolerarea abaterilor de la disciplina în muncă,
de la
respectarea regulilor de securitatea muncii
Neasigurarea corelării şi/sau coordonării în
timpul manipulării tâmplărie de termopan la
montarea la
beneficiar
Admiterea desfăşurării lucrului cu mijloace de
muncă
necorespunzătoare – ex. scule de lucru
necorespunzătoare, etc
SUPRASOLICITARE Efort fizic susţinut ca urmare a poziţiei
FIZICĂ incomode în timpul lucrului
Efort dinamic datorită ridicării unor sarcini mai
grele
SUPRASOLICITARE Stress provocat de pericolul de accidentare
PSIHICĂ sau de nerealizarea sarcinilor de serviciu
Ciclu repetitiv cu o durată mai mică de cca. 5
min
Efectuarea de activităţi neprevăzute în sarcina
de muncă (în afara sarcinilor de muncă);
EXECUTANT ACŢIUNI GREŞITE efectuarea de activităţi pentru care nu are
calificarea şi/sau
autorizarea necesară
Efectuarea de operaţii, activităţi, lucrări, etc.
într-o altă manieră decât prevederile
instrucţiunilor de lucru, instrucţiunilor de
securitatea muncii, procedurilor de lucru şi
fabricaţie, prescripţiilor de securitate şi
sănătate în muncă, prescripţiilor ISCIR, etc
Poziţionarea necorespunzătoare – ex. în raza
de acţiune a instalaţiilor de ridicat sau sub
sarcina care se ridică cu aceasta, în raza de
acţiune a mijloacelor de transport auto, în
imediata vecinătate a echipamentelor de
muncă din sectorul de activitate a
lucrătorilor care se află în stare de funcţionare
Poziţionarea necorespunzătoare a tâmplăriei
termopan
pe mijloacele de transport sau pe rastelele de
depozitare
 Realizarea operaţiilor de montare fără
asigurarea
condiţiilor de securitate de la locul de muncă
Efectuarea de lucrări de întreţinere la
echipamentele de muncă din cadrul sectoarelor
de activitate a confecţionerului de tâmplărie AL
şi PVC fără oprirea acestora şi fără a se
decupla de la sursa/sursele de alimentare cu
energie electrică sau non-electrică
(pneumatică, hidraulică, etc)
Utilizarea unor echipamente de muncă cu stare
tehnică necorespunzătoare – ex. maşini de
lucru necoresp, scule de lucru
necorespunzătoare, etc
Prezenţa la lucru în condiţii psiho-fiziologice
necorespunzătoare – ex. prezenţa la serviciu
sub influenţa alcoolului sau a drogurilor, în
stare de oboseală, sub influenţa unor
medicamente, sub
influenţa unor stări emoţionale puternice, etc
Nesincronizări la lucrul în echipă cu alţi
angajaţi (ex. la transportul şi depozitarea
sticlei, tâmplăriei în locul de
montare sau depozitare, etc)
Deplasări, staţionări în zone periculoase – ex.
pe căile de acces auto, sub sarcina
suspendată în cârligul instalaţiei de ridicat, în
imediata vecinătate a echipamentelor de
muncă din sectorul de activitate a
lucrătoruluicare se află în stare de funcţionare,
în vecinătatea golurilor de montaj, rezemare de
balustradele de protecţie prevăzute în zonele
în care există posibilitatea de cădere de la
înălţime, etc
Cădere la acelaşi nivel: prin dezechilibrare, prin
alunecare, prin antrenare, prin împiedicare, etc
Cădere de la înălţime: prin păşire în gol, prin
dezechilibrare, prin antrenare, prin alunecare
etc; cădere de la înălţime datorită unor reacţii
spontane
inadecvate în caz de pericol
Comunicări accidentogene cu ceilalţi colegi
(mecanici, muncitori necalificaţi etc) în timpul
îndeplinirii sarcinilor
de serviciu
Omiterea efectuării unor operaţii care asigură
OMISIUNI propria securitate
Neutilizarea E.I.P. şi a celorlalte mijloace de
protecţie acordate de către angajator