Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Facultatea de Medicina
Master : Managementul Sanitar -III

MANAGEMENTUL CALITATII
Titular curs: Prof. dr. Constantin
OPREAN

Referat: Managementul calitatii si controlului tehnic
de calitate
Studiu de caz la S.C. Argos S.A. Cluj-Napoca

Cursant: ec. Vienescu Dumitru
Spitalul Judetean Tg-Jiu
1
CAPITOLUL I
Prezentarea generala a .C.! ARGO! .A. CLU"#NAPOCA
1.1 Scurt istoric
Unitatea ia fiinta in anul 1930 ca Fabrica de ciorapi ADY, care se comaseaa in 19!0 cu o
sectie de tricota"e #$%&'S de(enind Fabrica de tricota"e )ar*a +atalin.
&n anul 19,- se infiinteaa sectorul de corsetarie iar 19,. se de(olta sectorul de imbracaminte
si ec/ipamente sporti(e.
&n anul 19.0 unitatea este comasata cu alte - unitati de confectie si tesatorie formand
0ombinatul te1til, din care se desprinde in 19.1 &ntreprinderea de 2ricota"e Somesul.
Anul 19.3 marc/eaa de(oltarea sectorului de corsetarie iar 193- de(oltarea sectorului de
len"erie si costume de baie.
Societatea 0omerciala Ar*os ia fiinta in baa #.4.nr.1-5!61990 prin reor*aniarea in
societati comerciale a intreprinderii anterioare si functioneaa ca persoana "uridica din martie 1991,
inre*istrata la 0amera de 0omert si &ndustrie 0lu" cu nr." 1-615!
S.0. Ar*os S.A. 0lu"78apoca are ca domeniu de acti(itate producerea si comercialiare
produselor de corsetarie, len"erie, costume de baie si imbracaminte pentru e1port in special precum si
pentru piata interna.
Derularea ma"oritatii contractelor pentru e1port se realieaa cu firme din 4ermania, Scotia,
&talia si Franta.
0a produse repreentati(e9
7articolele de corsetarie si len"erie :
7costumele de baie confectionate din tricot ce are in compoitie firme %;cra, tricot obtinut pe
masinile proprii, +obett si testat in laboratoarele firmei Du <ont7$l(etia.
Sistemul de derulare a contractelor cu firmele straine este de tip =o/n.
1.- 0aracteriarea te/nolo*iei de fabricatie
Faele principale ale procesului de fabricatie la S.0. Ar*os S.A. 0lu"78apoca sunt urmatoarele9
a>.Depoitarea materiilor prime si materialelor in depoite amena"ate, cu suprafete betonate
in spatii inc/ise si desc/ise.
b>.2ricotarea firelor de bumbac si tip bumbac, poliesterice lana si tip lana, l;cra pe masini
circulare de tricotat cu diametru mare si pe masini de tricotat din ureala.
c>.Finisarea tricoturilor crude prin procesele de spalare, albire, (opsire, termofi1are pe
aparate specifice ce lucreaa cu parametrii la presiune normala sau ridicata.
d>.&mprimarea tricoturilor in metra" sau panouri cu /artie termotransferabila sau <)0
e1pandat.
e>.0roirea se face in metra"7 span la masina de croit cu banda, prin stantare sau manual.
f>.0onfectionarea produselor se realieaa pe masini de cusut specifice fiecarui sortiment in
parte.
*>.Ambalarea produselor finite se face in pun*i polietilena sau cutii, indi(idual sau colecti(
conform cerintelor clientilor.
/>.Depoitarea produselor finite se face in depoite special amena"ate, cu suprafete betonate,
dotate cu rafturi.
2
1.3 &ndicatorii folositi pentru caracteriarea ni(elului calitatii si modul de determinare a
calitatii la S.0. ?Ar*os S.A. 0lu"78apoca
<rincipalii indicatori pentru caracteriarea ni(elului calitatii folositi la S.0. Ar*os
S.A. sunt9
7aspectul e1terior al produsului care este influentat de o serie de factori9
7materia prima folosita
7modul de prelucrare @tricotare7finisare>
7calitatea cusaturilor
7simetrii
7dimensiuniile stabilite prin standarde, norme interne, caiete de sarcini.
Aodul de determinare a calitatii se realieaa in doua feluri9
7control statistic, cunoscand standardele din industria tricota"elor si confectiilor:
7control 100B @bucata cu bucata> prin care se depisteaa atat defectele ce se repeta in toate
e1emplarele cat si defectele care se *asesc doar in unele e1emplare.
7Cespectarea te/nolo*iei. Se (erifica daca s7a respectat te/nolo*ia de fabricatie data de atelierul
proiectare7cercetare si folosirea materiilor prime si materialelor impuse de normele de consum.
7Ambalarea. Se (erifica respectarea te/nolo*iei de ambalare si apoi modul de depoitare, care
trebuie sa asi*ure inte*ritatea produsului pana la beneficiar.
<ractic, in determinarea calitatii se porneste de la receptia materiilor prime si materialelor si se
termina cu incarcarea in mi"loacele de transport si e1pediere.
0ontrolul materiilor prime se face in depoit: pentru firele apro(iionate se fac determinari ale
parametrilor fiico7mecanici si se compara cu cei pre(auti in S2AS-uri. Daca materiile prime sau
materialele nu corespund din punct de (edere calitati(, se intocmesc procese (erbale de refu, se
anunta furniorul si i se returneaa marfa.
0ontrolul tricotului metra" crud si finisat se face pe rampa 020, incadrandu7se fiecare balot in
clase de calitate corespunatoare.
<entru tricoturile cu defect se intocmesc referate de constatare, cu (ino(ati sau nu si se
stabileste si destinatia tricotului respecti(.
<iesele croite se (erifica prin sonda" inainte de inceperea operatiei de confectionare.
<rodusele finite se (erifica bucata cu bucata.
&n final, se supra(e*/eaa modul de ambalare si depoitare a produselor finite, astfel incat sa se
preintampine de*radarea lor.
%a e1pediere, se (erifica starea de curatenie a mi"locului de transport si se supra(e*/eaa
modul de incarcare.
Urmarirea defectelor de calitate in faele si sectoarele de lucru prin care trece produsul se face
cu a"utorul punctelor @demeritelor> inre*istrate de controlori pe fae de lucru si a proceselor (erbale
de constatare.
0ertificarea calitatii produselor se face prin D0ertificatul de calitate care insoteste fiecare
marfa atat pentru piata interna cat si pentru e1port si care elibereaa in functie de reultatele
controlului prin sonda" efectuat in depoitele de produse finite.
3
CAPITOLUL II
iste$ul infor$ational in do$eniul calitatii la
.C. %Argos! .A.
-.1 Sistemul informational in domeniul calitatii
.-.1.1 0erinte preciate in standarde si norme internationale
0erintele standardelor internationale din seria &S' 9000 sunt minimale si respectarea lor nu
asi*ura prin ea insasi un a(anta" concurential. 8erespectarea lor, insa, poate constitui un imens
/andicap in calea competi(itatii.
0riteriile pentru obtinerea premiilor de calitate importante E Demin*, Aalcolm Faldri*e,
Fundatia $uropeana pentru Aana*ementul 0alitate E constituie pro(ocarea actuala la care se
supun firmele serioase.
0erintele &S' 9000 pri(ind sistemele de calitate9
GS2AS &S' 3!0-9 1991
70alitate. )ocabular
GS2AS &S' 90009 1991
7Standarde pentru conducerea si asi*urarea calitatii. 4/id pentru selectie si utiliare.
GS2AS &S' 90019 1991
7Sistemele calitatii. Aodel pentru asi*urarea calitatii in proiectare6de(oltare, productie,
monta" si ser(ice @controlul proiectarii, ser(icii dupa (anare>:
GS2AS &S' 900-9 1991
7Sistemele calitatii. Aodel pentru asi*urarea calitatii in productie si monta".@0alitatea in
marHetin*: apro(iionare: productie: masuri corecti(e: audituri interne>
GS2AS &S' 90039 1991
7Sistemele calitatii. Aodel pentru asi*urarea calitatii in inspectia si in incercarea finala
@Caspunderea conducerii: Sistemul de calitate: &dentificare produse si trasabilitate: 0ontrol situatie
(erificari: )erificare produse: 0ontrol produse neconforme: Aanipulare, depoitare, ambalare
li(rare: 0ontrol produse neconforme: Aanipulare, depoitare, ambalare li(rare: 0ontrol documente:
&nre*istrari pri(ind calitatea: <ersonal @instruire>: Utiliare metode statistice>.
GS2AS &S' 900!9 1991
70onducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii7 4/id @Securitatea pri(ind produsul si
raspunderea "uridica pentru produs: Aspecte economice7 consideratii asupra costurilor le*ate de
calitate>.
0erinta esentiala pentru a fi admis pe piata 0$$, pe pietele bo*ate, nu este certificatul de
conformitate cu o lista de cerinte @&S' 9000 de e1emplu>, ci renumele de buna calitate a produsului, de
serioitatea producatorului.
A nu a(ea sistem calitate conform &S' 9000 ec/i(aleaa cu a nu e1ista: a a(ea sistem calitate
&S' 9000 nu inseamna nimic, este implicat, de la sine inteles.
Succesul pe piata presupune introducerea unor abordari noi, cum ar fi Aana*ementul 0alitatii
2otale @2IA> care se refera la imbunatatirea continua a calitatii.
4
-.1.- &nformatii pri(ind calitatea si circulatia informatiilor
8e(oia de informatii precise, obiecti(e9
7este *enerata de ne(oia de deciii eficiente si de lipsa fricii de ce informatiile ar putea scoate la
i(eala:
7*enereaa ne(oia de instrumente informational7mana*eriale, intre care se afla si sistemul
calitate.
<rin asi*urare, calitatea intra in ona informationala si preia din concepte, principiile si
mi"oacele specifice abordarii ener*iei 9campul informational, ener*ia informationala, siner*ia,
entropia, etc. .
'biecti(ul principal pentru asi*urarea calitatii este pre(enirea neconformitatilor, iar
pre(enirea se baeaa pe informatii in timp util si c/iar real.
Sistemul calitate este un sistem informational E informati( E informatic de care nu se poate lipsi
or*aniatia care intra in mileniul &&&. Administrarea informatiilor este astai principala sursa de
a(anta" concurential.
0omponentele de baa ale sistemului informational9
&ntrari 2ransformare &esiri
date prelucrari rapoarte si doc.
Aemorie de date
F$$D FA0+ @control>
Datele care urmeaa a se prelucra @intrarile> sunt interne si e1terne. &esirile trebuie sa
fie concise, rele(ante si complete, sa se bucure de acuratete si actualitate.
-.- .Faele or*aniarii si functionarii sistemului informational al calitatii
&ndeplinirea cerintelor clientilor si satisfacerea acestora in mod constant necesita
implementarea unui sistem informational in domeniul calitatii, eficace si eficient. 0u a"utorul
computerului, datele statistice pri(ind calitatea se pot colectiona, inre*istra si analia automat,
economisind timp si efort uman care se poate utilia mai profitabil.
%a cule*erea softJare trebuie a(ute in (edere urmatoarele cerinte9
a.caracterul pre(enti( al mana*ementului calitatii totale pentru imbunatatirea calitatii si
reducerea costurilor de realiare a acesteia:
b.accesul direct la informatii pri(ind capabilitatea proceselor desfasurate, identificarea
problemelor, planificarea eliminarii cauelor perturbatoare si implementarea actiunilor corecti(e
@controlul produsului preferabil cu ilustrare *rafica>.
Asi*urarea calitatii asistata de computer @0AI> permite9
a.construirea bibliotecii cu date caracteristice si de referinta
b.construirea bibliotecii cu instructiuni de calcul
c.construirea bibliotecii cu criterii de e(aluare @acceptare, respin*ere>:
d.stabilirea marimii esantionului supus inspectiei calitati(e si a inter(alelor dintre prele(ari:
e.stabilirea limitelor de inter(entie in functie de reultatele analiei procesului:
f.interfata on7line pentru proiectarea asistata de calculator @0AD>:
5
$(aluarea furniorilor permite ierar/iarea acestora in functie de raspunsurile obtinute la
intrebarile9
a.cine si ce a li(rat, in ce cantitati si la ce termene:
b.caracteristicile calitati(e incluse in comeni si deciiile adoptate in urma receptiei calitati(e
@acceptare, respin*ere>:
c.stocurile.
4estiunea matrolo*ica pe computer permite cunoasterea promta a situatiei mi"loacelor de
masurare si etaloanelor, termenele fi1ate pentru (erificari, reultatele acestora, tabelarea (alorilor
masurate, solicitarile pentru (erificari.
0u a"utorul computerului se reol(a 0alculele de e(aluare a fiabilitatii, mentenantei si
disponibilitatii produselor realiate atat prin metoda (erosimilitatii ma1ime de estimare a
parametrilor precum si prin alte metode specifice esantioanelor cu (olum redus.
Fancile de Date pri(ind calitatea pot fi inte*rate in retele de computere de tip 0&A @0omputer
aided Aana*ement>.
Sistemul informational 0AI este ce(a (iu, nu birocratic: pentru a fi (iabil el necesita
implicarea fiecarui salariat din societate.
-.3 Subsisteme in domeniul calitatii si controlului de calitate
Subsistemul pentru conducerea si asi*urarea calitatii se realieaa prin articularea acti(itatilor
si subacti(itatilor orientate spre problemele calitatii din toate functiuniile de structura ale societatii,
rol precumpanitor a(and functiunea de cercetare7de(oltare, cea de productie si cea de personal.
Structural, acest sistem cuprinde9
7substructura de conducere @functionala>:
7substructura de e1ecutie
7substructura controlului de conformitate
Substructura de conducere realieaa acti(itatile pentru indeplinirea sarcinilor pri(ind9
a.planificarea calitatii
b.pre*atirea te/nica
c.realiarea calitatii
d.controlul calitatii
Substructura de e1ecutie realieaa restul sarcinilor pri(ind realiarea calitatii.
Substructura controlului de conformitate realieaa restul sarcinilor pri(ind controlul calitatii.
CAPITOLUL III
Perfectionarea acti&itatii de control al calitatii
3.1 Factori care influenteaa modificarea calitatii
6
0alitatea nu poate fi considerata o care*orie economica care planeaa inafara factorilor
economici, iesita de sub actiunea acestora, ci trebuie inteleasa ca fiind intr7o continua modificare si in
stransa interactiune cu acesti factori economico7sociali.
0alitatea poate fi situata pe poitia de factor de influenta asupra altor cate*orii economice si in
special asupra reultatelor economico7financiare ale firmei.
A.&nfluenta factorilor te/nico7creati(i
Factorii de natura te/nica se refera la structura si starea utila"elor din dotare, de al caror
randament depinde buna si eficienta desfasurare a procesului te/nolo*ic.
Factorii de natura creati(a au o deosebita importanta in modificarea calitatii si realiarea unor
produse cu un inalt *rad de competi(itate @desi*n, moda, cerintele clientului>.
Spiritul creator este cel mai important element al oricarei firme. Fara el o firma de(ine
birocratie si este *u(ernata de rutina. Daca este mare, sufera de compartimentiare. De(ine un *rup
de mici birocratii luptandu7se una cu alta.
F.&nfluenta factorilor materiali
' importanta deosebita o are atat calitatea materiilor prime si au1iliarele utiliate, cat si
calitatea operatiilor te/nolo*ice e1ecutate de7a lun*ul flu1ului te/nolo*ic.
0.'r*aniarea controlului calitatii productiei si produselor
De modul in care este or*aniat controlul calitatii productiei si a produselor obtinute depinde
in mod direct si nemi"locit cresterea rentabilitatii si (alorificarea superioara a materiilor prime.
&n urma controlului se ierar/ieaa factorii de influenta asupra calitatii, se e(alueaa cauele
care au determinat produse de calitate inferioara astfel incat, in urma unor analie critice sa reulte o
cat mai obiecti(a *rupare a sortimentelor si *rupelor de produse in (ederea orientarii productiei catre
acele sortimente care sa asi*ure o eficienta sporita a acti(itatii a*entului economic.
$ste necesara introducerea in procesul de productie numai a acelor materii prime care au
caracteristicile de calitate pre(aute in standardele sau normele in(ocate de beneficiari in momentul
specificarii acestor materii prime la lansarea comenii.
$1ecutarea unui control ri*uros pe flu1ul de fabricatie care sa nu permita promo(area de
produse neconforme cu documentatia si te/nolo*ia omolo*ata, presupune o acti(itate sustinuta a
controlorilor de calitate.
Acestia trebuie sa dea do(ada de pre*atire profesionala, e1perienta in profesie, capacitate de
deciie si colaborare cu e1ecutantii, maistrii, pentru solutionarea problemelor care apar si totodata, sa
aiba preocupari de autoinstruire si autodepasire.
D.&nfluenta calificarii fortei de munca
0alitatea produselor inseamna nu numai materii prime si materiale de calitate, utila"e si
metode ci si profesionalismul celor ce le realieaa.
<rofesionist e o persoana care casti*a satisfactie, impliniri nu doar salariu. <rofesionalism
inseamna sa nu te pricepi la orice9 daca te7ai nascut poet nu scrii si te1te de muica usoara si loinci si
dialo*uri pentru filme.
3.- $(aluarea cauelor care au determinat obtinerea de produse de calitate inferioara
Un punct important in analia critica a sistemului in care functioneaa S.0. Ar*os il
constituie depistarea prin control a cauelor care determina obtinerea de produse de calitate
inferioara.
7
<entru o analia statistica a acestor caue se urmareste ponderea acestor caue in obtinerea
produselor de calitate inferioara in anii 199,, 199. si primele luni ale anului 1993.
0AUK$
A8U%
UA 1
'A
-
material
3
masina
2'2A%
FU0 !!3. 1109 1335 .!31
199, B ,0 15 -5 100
FU0 !1.- .!0 109! ,00,
199. B .0 1- 13 100
FU0 1331 -31 ,-, -.33
1993 B ,. 10 -3 100
FU0 10!90 -130 3,05 1,--5
2'2A% B ,5 13 -- 100
0auele care au determinat obtinerea unor produse de calitate inferioara sunt9
1.Folosirea la unele locuri de munca a fortei de munca necorespunatoare din punct de (edere
al calificarii.
-.Folosirea unor materii prime si materiale necorespunatoare.
3.Defectiuni cauate de uura utila"elor.
<onderea defectelor cauate de om a inre*istrat o oarecare scadere, dar se mentine la un ni(el
destul de ridicat datorita unor fluctuatii crescute a personalului, an*a"arii continue de personal nou.
&n ceea ce pri(este ponderea defectelor datorate unor materiale de calitate necorespunatoare,
se obser(a o scadere datorata selectarii continue a contractantilor.
<onderea defectelor datorate uurii utila"elor se mentine inca la un ni(el ridicat desi s7au
inlocuit si moderniat o parte din ele.
3.3 <erfectionarea metodelor si te/nicilor de control
Una din cerintele de baa ale cresterii ni(elului calitati( al productiei si produselor o constituie
si or*aniarea corespunatoare a acti(itatii de control a calitatii.
Asi*urarea unui ni(el calitati( al produselor, in corelatie permanenta cu ni(elul ma1im al
cerintelor beneficiarilor si satisfacerea acestora intr7un *rad cat mai ridicat face necesara
imbunatatirea acti(itatii de control.
Aasurile propuse in acest scop sunt9
1.Caspunderea pentru calitatea operatiilor sa re(ina maistrului pentru toate locurile de munca
din sfera lui de acti(itate. Asi*urarea desfasurarii la un ni(el inalt calitati( al tuturor operatiilor
cerute in procesul de productie repreinta una din sarcinile de baa ale maistrilor in sectoarele pe care
le conduc.
-.4rupele de control interfaic sa7si concentree acti(itatea in punctele c/eie ale procesului
te/nolo*ic.
3.$fectuarea unui control prin sonda" asupra operatiunilor trecute sub raspunderea directa a
maistrilor.
!.$1tinderea autocontrolului din partea muncitorilor. Aceasta forma de control a calitatii
preinta, pe lan*a aspectul economic, si alte aspecte de o deosebita importanta sociala le*ata de
psi/olo*ia muncii si anume, sporirea raspunderii muncitorilor pentru lucrarile e1ecutate.
8
<rocesul calitate se poate transforma utiliand resursa cea mai pretioasa9 oamenii. 'amenii
care lucreaa pentru intreprindere au adeseori cele mai bune idei pentru imbunatatirea calitatii si
producti(itatii. 2otul este ca acesti oameni sa se simta in si*uranta9 sa nu se teama sa7si e1prime ideile:
sa nu se teama sa puna intrebari.
Se recomanda ca in cadrul unitatii sa se or*aniee cursuri de perfectionare profesionala si
instruire in domeniul asi*urarii calitatii pentru intre* personalul, indiferent de poitia pe care o
ocupa.
3.! $fectele economice ale perfectionarii acti(itatii de control
Aasurile pentru perfectionarea acti(itatii de control (ieaa in principal ridicarea ni(elului
calitati( al productiei. &n acest scop se poate actiona in doua directii9
&. &mbunatatirea acti(itatii de pre(enire a aparitiei defectelor care duce la reducerea ponderii
productiei cu defecte in totalul productiei si se concretieaa in urmatoarele efecte9
1.Ceducerea pierderilor datorate obtinerii de produse cu defecte.
-.Scaderea c/eltuielilor necesare remedierii defectelor constatate @efecte specifice noilor
masuri> deci se calculeaa in functie de c/eltuielile necesare remedierii, daca s7ar fi aplicat masurile
de"a e1istente.
3.&mbunatatirea structurii pe calitati a productiei @cresterea ponderii produselor de calitate
superioara in totalul productiei pe seama actiunii de pre(enire a defectelor>.
&&.&mbunatatirea acti(itatii de identificare si remediere a defectelor, a(and drept efect
imbunatatirea structurii pe calitati a productiei.
8oile masuri luate nu (or duce la e(itarea pierderilor datorate defectelor ci doar la o
imbunatatire a calitatii productiei obtinute prin remedierea defectelor.
<entru cuantificarea efectelor sub forma sporului de beneficiu se (a porni de la formula
*enerala de calcul a beneficiului.
FLM@p7c> unde9
FLbeneficiul total realiat @mii lei>
MLproductia fiica @bucati>
pLpretul de (anare @lei>
cLcostul de productie @lei>
<entru a stabili influenta factorilor asupra beneficiului, formula *enerala de calcul a acestuia
(a fi transformata astfel9

FLM@p7c>LM@p7c>Ga6aLIGs@p7c>LIGsGbn unde9
ILproductia fiica totala @bucati>
sLponderea productiei de o anumita calitate in totalul productiei realiate
bnLbeneficiul unitar @lei6bucata>
0onform relatiei FLIGsGbn e1ista 3 factori de influenta de *radul & a beneficiului9
a>.I, (olumul fiic al productiei
b>.s, structura productiei
c>.bn, beneficiul unitar
Analia factoriala a beneficiului se realieaa astfel9
1.&nfluenta (olumului fiic al productiei9
9
F6IL@I1NI->Gs0Gbn0
-.&nfluenta structurii productiei9
F6SLI1@s17s0>Gbn0
3.&nfluenta beneficiului unitar9
F6bnLI1Gs1@bn17bn0>
8otatie9 @1>7 perioada curenta
@->7 perioada de baa
&mbunatatirea acti(itatii de control a calitatii influenteaa asupra structurii productiei si
implicit asupra beneficiului prin intermediul urmatorilor factori de *radul &&9
a>.reducerea pierderilor datorate obtinerii de produse cu defecte @pd>
b>.imbunatatirea structurii pe calitati a productiei @sc>
c>.reducerea c/eltuielilor necesare remedierii defectelor @c/ r>
Sporul de beneficiu obtinut pe seama influentei acestor factori poate fi cuantificat cu a"utorul
urmatoarelor formule de calcul9
1.&nfluenta produselor defecte9
F6pdL7sdGI1Gcu0L7@sd17sd0>GI1Gcu0 unde9
sdLmodificarea ponderii produselor cu defecte in totalul productiei in urma aplicarii noilor
masuri
cu0Lcostul unitar inainte de aplicarea noilor masuri @lei6buc.>
I1Lproductia fiica realiata dupa aplicarea noilor masuri @buc.>
-.&nfluenta structurii pe calitati a productiei9
F6scLS1GI1Gbn10GS-GI1Gbn-0 unde9
S1,S-Lcuantificarea ponderii produselor de calitate superioara @S1> respecti( de calitate
inferioara @S-> in totalul productiei, in urma aplicarii noilor masuri
bn10,bn-0Lbeneficiul unitar aferent productiei de calitate superioara @bn10>, respecti(
inferioara @bn-0> obtinut inainte de aplicarea noilor masuri @lei6buc.>.
3.&nfluenta c/eltuielilor necesare remedierii defectelor9
F6c/ r Lc/ r0Gsd6sd0 unde9
c/ r0Lc/eltuieli de remediere a defectelor inainte de aplicarea noilor masuri @mii lei>
sd0Lponderea produselor defecte in totalul productiei inainte de aplicarea noilor masuri
<entru doua din sortimentele realiate la S.0. Ar*os S.A. datele necesare calcularii defectelor
masurilor propuse (or fi preentate in urmatorul tabel9
8r.
Sortimente Sutiene 0ostu me de Faie
0rt. $lemente 0al & 0al && 2otal 0al & 0al && 2otal
1. <roductia fiica 119!5. -9! 119.51 11!-- 9 11!31
10
@buc>
-. <ret de (anare
@lei>
.300 ,5.0 7 1.500 15.50 7
3. 0ost unitar
@lei6buc>
!500 !500 7 10.!, 10.!, 7
!. Feneficiu unitar
@lei6buc>
900 1.0 7 -1!9 399 7
5. <roduse cu
defecte @buc>
330 -5
,. <onderea
produselor cu
defecte @B>
0,-. 0,-1
.. <roduse care
beneficiaa de
inter(entii pt.
pre(enirea de7
fectelor @buc>
!30 30
3. <onderea
produselor
beneficiare de
pre(enire a de7
fectelor @B>
0,35 0,-,
9. 0/eltuieli
necesare
remedierii de7
fectelor@mii lei>
50. 1.5
<rodusele de calitate a doua sunt repreentate de sutiene cu diferente de nuante intre piesele
componente si costumele de baie ce preinta ebrari neuniforme, pete din imprimare.
Situatia produselor cu defecte si a c/eltuielilor pentru remedierea acestora, pe caue, se
preinta astfel9
Sotiment Sutiene 0ostume baie
pd c/ r <d c/ r
0aue FucB Aii lei FucB Aii lei
1.Defectiuni
datorate uurii
utila"elor
-00
,3B
11, ,
,,B
!.,5
-.Defectiuni
datorate
materialelor
necorespun7
atoare
3!
-3B
3.,5 -
--B
1,,-
3.Defectiuni
le*ate de
calificarea
omului
10
!B
!5 1
1-B
9,5
2'2A% -!3,5 .3,-
<roductia lunii mai pe sortimente a fost estimata pe baa ritmului mediu de e(olutie, luand in
considerare productia efecti( realiata pe ! luni precedente, dupa cum urmeaa9
11
Sortiment <roductia realiata @buc.>
&anuarie Februarie Aartie Aprilie
Sutiene 1155-3 1159.5 119.51 11591,
0ostume de
baie
O 5!5! 11!-- 95-9
Citmul mediu de e(olutie se (a determina dupa formula9
O
rLP@Ifebr7Iian>N@Imart7Ifebr>N@Iapr7Imart>Q63
O
ImaiLIaprNr
O
rsutieneL1-9 bucati
O
rcostObaieL31., bucati
Deci ImaiL11591,N1-9L11,0!5 bucati @sutiene>
ImaiL95-9N31.,L1-.05 bucati @costume de baie>
0u a"utorul datelor preentate (or fi determinate in continuare, in functie de masurile luate,
efectele economice ale perfectionarii acti(itatii de control, pe sortimente, astfel9
1.<entru eliminarea defectelor cauate de uura utila"elor se ac/iitioneaa utila"e moderne
pentru producerea sutienelor si costumelor de baie.
a>.&n caul productiei sutienelor se reduc cu -5B produsele de calitate inferioara, ceea ce
repreinta @0,-5B60,,3BL0,1.B din totalul productiei acestui sortiment. &n acelasi timp creste cu
0,1.B productia de calitate superioara.
1D.Spor de beneficiu obtinut prin reducerea pierderilor datorate obtinerii de produse defecte9
F6pdL711,0!5@70,1.6100>G!500L33.,.!! mii lei
-D.Spor de beneficiu obtinut pe seama imbunatatirii structurii calitati(e a productiei9
F6scL11,0!5@0,1.6100>G900L1..,5!3 mii lei
3D.&nfluenta c/eltuielilor necesare remedierii defectelor9
F6c/ rL11,@0,1.60,,3>L-9 mii lei
Deci sporul de beneficiu aferent productiei de sutiene este de 1.09!.-9- lei.
12
b>.<entru productia de costume de baie, aplicarea masurii a dus la reducerea cu -5B a
produselor de calitate inferioara, ceea ce repreinta 0,1,B din totalul productiei acestui sortiment
@0,,,B60,-5BL0,1,B> si la o crestere cu 0,1,B a produselor de calitate superioara.
Sporul de beneficiu (a fi determinat ca si in caul sortimentului sutiene9
1D. F6pdL71-.05@70,1,6100>G10.!,L-13,!!! mii lei
-D. F6scL1-.05@0,1,6100>G-1!9L!3,,3! mii lei
3D. F6c/ rL!.,5@0,1,6100>L11,515 mii lei
Sporul de beneficiu in acest ca este de -.3.,!3 lei.
&n urma aplicarii primei masuri, sporul de beneficiu aferent intre*ii productii este de9 1.3,..935
lei.
-.&n ceea ce pri(este propunerea facuta pentru perfectionarea de control prin instruirea
personalului, studiul se face pornind de la situatia reultata in urma aplicarii primei masuri de
perfectionare.
a>.&n caul productiei de sutiene
a1.<onderea produselor cu defecte s7a redus cu 0,1.B de(enind 0,10B din totalul productiei.
a-.<onderea produselor care beneficiaa de inter(entii de pre(enire a defectelor a crescut cu
0,1.B de(enind 0,5-B din productia totala.
a3.0/eltuielile necesare remedierii defectelor au scaut cu -9 mii lei de(enind !.3 mii lei.
&n urma aplicarii celei de a doua masuri se presupune ca ponderea produselor de calitate
inferioara se (a reduce cu 10B, repreentand din productia totala a acestui sortiment
@0,0!BG0,10BL0,00!B>. 2otodata (a creste cu 0,00!B ponderea produselor de calitate superioara.
Sporul de beneficiu (a fi determinat astfel9
1D. F6pdL711,0!5@70,00!6100>G!500L-0,333 mii lei
-D. F6scL11,0!5@0,00!6100>G900L!,1.. mii lei
3D. F6c/ rL!5000G@0,00!60,0!>L!,500 mii lei
Deci sporul de beneficiu aferent productiei de sutiene (a fi de -9,5,5 mii lei.
b>.&n caul productiei de costume de baie9
b1.<onderea produselor cu defecte s7a redus cu 0,1,B de(enind 0,05B din totalul productiei:
b-.<onderea produselor care beneficiaa de inter(entii de pre(enire a defectelor a crescut cu
0,1,B de(enind 0,!-B din productia totala.
b3.0/eltuielile necesare remedierii defectelor au scaut cu 11515 lei de(enind 1,3,!35 mii lei.
&n caul acestui sortiment aplicarea celei de7a doua masuri (a determina o reducere a
produselor cu defecte cu 10B ceea ce repreinta @0,19BG0,1-BL0,01-B> 0,01-B din productia totala
si o crestere cu 0,01-B a productiei de calitate superioara.
Sporul de beneficiu estimat a se obtine (a fi calculat astfel9
1D. F6pdL71-.05@70,01-6100>G10.!,L1,,333 mii lei
13
-D. F6scL1-.05@0,01-6100>G-1!9L3,-., mii lei
3D. F6c/ rL9,5G@0,01-60,1->L950 lei
Deci sporul de beneficiu la costum de baie (a fi de -0.,09 lei iar sporul total la intrea*a
productie (a fi de 50.1.! lei.
&n urma aplicarii acestei masuri, diferentele care apar fata de situatia initiala sunt9
a>.%a sutiene9
a1.<onderea productiei de calitate inferioara se (a reduce pana la 0,09,B.
a-.<onderea produselor care beneficiaa de inrer(entii de pre(enire a defectelor (a creste cu
0,00!B, a"un*and la 0,5-!B din productia totala.
a3.0/eltuielile de remediere a defectelor (or scadea cu !.500 lei a"un*and la !.3,500 mii lei.
b>.%a costume de baie9
b1.<onderea productiei de calitate inferioara se (a reduce pana la 0,033 din totalul productiei.
b-.<onderea produselor care beneficiaa de inter(entii pentru pre(enirea defectelor a crescut
la 0,!3-B din productia totala.
b3.0/eltuielile necesare remedierii defectelor au scaut cu 950 lei de(enind 1,-,535 mii lei.
3.' scadere a ponderii productiei de calitate inferioara se poate obtine prin dotarea
laboratorului cu aparate necesare testarii materialelor inainte de a fi introduse in fabricatie.
a>.0a urmare a acestei masuri ponderea produselor de calitate inferioara la sutiene scad cu
15B ceea ce repreinta @0,15B60,-3BL0,0!-B> si in acelasi timp cresc produsele de calitate
superioara cu 0,0!-B.
0alculul sporului de beneficiu este urmatorul9
1D. F6pdL711,0!5@70,0!-6100>G!500L-19,3-5 mii lei
-D. F6scL11,0!5@0,0!-6100>G900L!3,3,5 mii lei
3D. F6c/ rL3.,5@0,0!-60,-3>L13,1-5 mii lei
<entru productia de beneficiu de sutiene sporul de beneficiu ca urmare a aplicarii acestei
masuri (a fi de -.,,315 mii lei.
b>.&n caul productiei de costum de baie, ca urmare a aplicarii acestei masuri, ponderea
productiei de calitate inferioara poate sa scada cu 10B ceea ce repreinta @0,1060,--L0,0--B> 0,0--
din totalul productiei. &n acelasi timp (a creste cu 0,0--B ponderea produselor de calitate superioara.
Sporul de beneficiu se calculeaa astfel9
1D. F6pdL71-.05@70,0--6100>G10.!,L30,03, mii lei
-D. F6scL1-.05@0,0--6100>G-1!9L,,00, mii lei
3D. F6c/ rL1,,-@0,0--60,-->L1,,-0 mii lei
Sporul de beneficiu obtinut (a fi de 3.,,,- mii lei.
14
Sporul total de beneficiu obtinut ca urmare a aplicarii acestei metode este de 313,9.. mii lei.
&n concluie, prin aplicarea noilor masuri se estimeaa obtinerea urmatoarelor efecte9
1.Ceducerea ponderii produselor cu defecte astfel9
%a sutiene de la 0,-.B la 0,05!B iar la costume de baie de la 0,-1B la 0,01,B.
-.Ceducerea c/eltuielilor necesare remedierii defectelor cu !,,,-5 lei la sutiene @de(enind
!,0,3.5 mii lei > si cu 1!,035 lei la costume de baie @de(enind 1,0,915 mii lei>.
3.Spor de beneficiu datorat masurilor de pre(enire a defectelor @e1clusi( cel datorat reducerii
c/eltuielilor> conform urmatorului tabel9
AASUCA Spor de beneficiu @mii lei>
Sutiene 0ostum de baie
AASUCA 1 10,5,-9- -,-,1-3
AASUCA - -5,0,5 19,,59
Deci sporul total de beneficiu obtinut pe seama noilor masuri de pre(enire a aparitiei defectelor
este9
F6mpL10,5,-9-N-,-,1-3N-5,0,5N19,,59L13.-,1!! mii lei
!.Spor de beneficiu datorat masuriilor de identificare si remediere a defectelor9
F6mirL-,3,190N3,,0!-L-99,-3- mii lei
3.5 Filantul calitatii
Filantul calitatii reflecta corelatia dintre costul calitatii si efectele economice ale imbunatatirii
acti(itatii de control9
&n partea de efecte bilantul cuprinde9
1.Sporul de beneficiu reultat in urma aplicarii masurilor de pre(enire a aparitiei defectelor9
F6mpLI1@S117S10>b107I1@Sd17Sd0>0u10
-.Sporul de beneficiu reultat in urma aplicarii masurilor de identificare si remediere a
defectelor, care se determina astfel9
F6mirLI1@S117S10>Gbn107I1@Sd-17Sd-0>Gbn-07I1@Sd17Sd0>0u10
3.Sporul de beneficiu in urma reducerii c/eltuielilor de remediere a defectelor @aferent noilor
masuri>9
F6c/ rLc/ r0@Sd17Sd0>6Sd0 unde9
I17productia fiica realiata dupa aplicarea masurilor de asi*urare si imbunatatire a calitatii
@buc.>
15
S10,S117ponderea produselor de calitate superioara in totalul productiei inainte, respecti( dupa
aplicarea masurilor de imbunatatire a calitatii
S-0,S-17ponderea produselor de calitate inferioara in totalul productiei inainte, respecti( dupa
aplicarea masurilor de imbunatatire a calitatii
Sd0,Sd17ponderea produselor cu defecte in totalul productiei inainte, respecti( dupa aplicarea
masurilor de imbunatatire a calitatii
bn10,bn-07beneficiul unitar aferent productiei de calitate inferioara,obtinut pe seama
masurilor de asi*urare a calitatii @lei6buc.>
0u107costul unitar aferent productiei de calitate superioara realiat pe seama masurilor de
asi*urare a calitatii
c/ r07c/eltuieli necesare remedierii defectelor in conditiile masurilor de asi*urare a calitatii
@mii lei>
&n partea de c/eltuieli, bilantul calitatii cuprinde urmatoarele cate*orii de costuri9
1>0osturi de pre(enire a defectelor care cuprind9
1.1.)erificarea calitatii conceptiei @desi*n>
1.-.Dotarea cu aparate de masura si control
->0osturi de identificare a defectelor9
-.1.Ceceptia calitati(a a materiilor, materialelor
-.-.0ontrolul procesului te/nolo*ic
-.3.0ontrolul semifabricatelor si a produselor finite
3>0osturi de remediere a defectelor9 care cuprind consumurile de materie prime, c/eltuieli cu
salariile, amortiarea.
Aceste costuri se stabilesc concret in functie de continutul acti(itatilor de tipul respecti( din
Societate.
A.0alculul efectelor. $1ista doua cate*orii de efecte9
1.$fecte aferente masurilor de asi*urare a calitatii e1istente de"a.
-.$fecte aferente noilor masuri de imbunatatire a calitatii.
Aasurile de asi*urare a calitatii e1istente de"a se estimeaa ca ar fi dus la o structura a
productiei lunii mai de *enul celei inre*istrate in aprilie9
a>.&n caul productiei de sutiene, ponderea produselor cu defecte repreinta 0,-.B din totalul
productiei, iar ponderea produselor care beneficiaa de inter(entii de pre(enire a defectelor
repreinta 0,35B din totalul productiei, deci 99,.3B din productie (a fi repreentata de produsele de
calitate superioara.
0onform acestei structuri masurile de pre(enire a defectelor e1istente de"a duc la o reducere cu
0,35B a ponderii produselor cu defecte si o crestere cu 0,35B a productiei de calitate superioara.
b>.&n caul productiei de costume de baie, ponderea produselor cu defecte repreinta 0,-1B din
totalul productiei, iar ponderea produselor beneficiare de inter(entii de pre(enire a defectelor este de
0,-,B din totalul productiei: reulta ca 99,.9B din totalul productiei consta in produse de calitate
superioara. Datorita masurilor de pre(enire a defectelor ponderea produselor de calitate superioara
creste cu 0,-,B si scad cu acelasi procent produsele de calitate inferioara.
Sporul de beneficiari (a fi stabilit pe baa urmatoarelor formule9
1.Sporul de beneficiu datorat masurilor e1istente de pre(enire a defectelor (a fi9
@sutiene>
F6mpL11,0!5@0,356100>G900711,0!5@70,356100>G!500L
16
L-193,-50 mii lei
@costume de baie>
F6mpL1-.05@0,-,6100>G-1!971-.05@70,-,6100>10.!,L
L!-5,9,0 mii lei
@total>
F6mpL-,19,-1 mii lei
-.Sporul de beneficiu datorat masurilor e1istente de identificare si remediere a defectelor (a fi9
@sutiene>
F6mirL11,0!5@0,-.6100>G900711,0!5@0,-.61.0>L--3,.-! mii lei
@cpstume de baie>
F6mirL1-.05@0,-16100>G-1!971-.05@0,-16100>G399L!,,,90 mii lei
@total>
F6mirL--3,.-!N!,,,90L-.5,!1! mii lei
$fectele estimate aferente masurilor propuse sunt preentate la punctul 5.!.9
F6mpL13.-,1!! mii lei
F6mirL-99,-3- mii lei
F6c/ rL,0,.1 mii lei
F.0alculul c/eltuielilor
1.0/eltuieli pentru pre(enirea defectelor
1.1.)erificarea calitatii conceptiei @desi*n, proiectare>9 salariul mediu lunar pentru persoana
care se ocupa de aceasta acti(itate este de 950.000 lei6luna.
1.-.<entru aparatele de masura si control e1istente in laborator ca si pentru cele propuse a fi
ac/iitionate amortiarea lunara se (a calcula pe baa datelor din tabelul urmator9
8r.
0rt.
Denumirea
aparatului
)aloare de
in(entar
)aloarea
amortia7
ta
)aloarea
ramasa
Cata
lunara
1 Aasina incercat
2ractiune
-3,135.0 55!3,,0 -30.!910 -535.0
- Aparat pentru
determinarea
$lasticitatii
51.,0 51.,0 7 7
3 Aparat pentru
determinarea
umiditatii
1,-09300 !313190 1139,,10 1..5,0
! )artelnita fire 1551330 !1.1!0 113!-!0 1,930
5 Aparat pentru
determinarea
reistentei de
rupere
-!333-0 1!!,0,0 93.-,0 31350
, 2ensiometru 3,0-.90 193.3!0 ,,1!950 93.30
. Falanta fire 159!1.0 3...-0 1-1,!50 131,0
3 <laniscop 3!33350 195.,30 ,5-,--0 9.!00
Se (a ac/iitiona si o balanta analitica pentru laborator.
17
8oul utila" are o (aloare de 30 mil. lei si urmeaa a fi amortiat in 15 ani incluandu7se astfel
inplus o amortiare lunara de 1,,.,,0 lei6luna.
-.0/eltuielile pentru identificarea defectelor9
-.1.Ceceptia calitati(a a materiilor prime, materialelor (a ocaiona urmatoarele c/eltuieli9
0/eltuieli cu salariile, ceea ce inseamna -G950.000 lei6pers.L1.900.000 lei6luna.
-.-.0ontrolul semifabricatelor si produselor finite (a ocaiona c/eltuieli salariale de !G950.000
lei6pers.L3.300.000 lei6luna.
3.0/eltuieli pentru remedierea defectelor9
&n urma masurilor propuse, c/eltuielile cu remedierile defectelor (or fi de !,,03,.50 mii lei
pentru sutiene si de 1,,09,150 mii lei pentru costume de baie, in total ,,-1-,900 mii lei.
CAPITOLUL I'
Concluzii si (ro(uneri
0alitatea a fost in(entata si aplicata pe insule e1cesi( de bo*ate9 SUA si pupilele ei intru ale
asi*urarii calitatii E =aponia, An*lia. 0a si economia de piata, abordarea calitatii a fost impusa de a
administra prea multa bo*atie.
<rincipala bariera pe care o are de inlaturat asi*urarea calitatii la noi este de ordin cultural. %a
<ortile 'rientului, timpul cur*e altfel decat in tarile de bastina ale asi*urarii calitatii.
0umparatorii supusi, care suntem, se deosebesc de consumatori prin lipsa con(in*erii ca un
a(ocat destept poate casti*a impotri(a *u(ernului.
&mbunatatirea calitatii produselor la S.0. Ar*os se poate realia pe baa9
1.calitatii conceptiei produselor:
-.calitatea materiilor prime si materialelor apro(iionate:
3.microclimatului psi/ic @relatiile de colaborare dintre maistrii si e1ecutanti etc.>:
!.cunoasterii de catre muncitori a cinci elemente9
7ce sa facaR
7cum sa facaR
7cu ce sa facaR
7de ce sa facaR
7ce au de facutR
Formularele, usile transparente, ecusoanele, sa*etile indicatoare si asi*urarea calitatii9
reflectari ale unui mura in *ura, atat de dra* americanilor, care sunt probabil, natiunea cu cei mai
multi nati(i intr7o alta limba decat cea oficiala.
&n cadrul S.0. Ar*os se simte acut lipsa unui sistem calitate9
7in lipsa lui, oamenii nu stiu ce sa faca cu informatiile care ii incon"oara:
7in cele mai multe acti(itati nu se *reseste niciodata pentru ca nu sunt stabilite in scris criteriile
de apreciere a lucrului bine facut:
7oamenii sunt platiti c/iar daca lucreaa prost:
7nu e1ista o *estiune a costurilor calitatii9 pierderea o platesc toti:
7nu e1ista o conceptie unitara de apreciere a calitatii sau noncalitatii.
Asi*urarea calitatii incepe acolo unde scrisul te poate ba*a in puscarie este sport de masa.
Abordarea calitatii, a afacerii in *eneral, presupune trecerea la sens propriu a multor notiuni
luate la fi*urat.
18
0U<C&8S

0ap.& <reentarea *enerala a S.0. Ar*os S.A. 0lu"78apoca
1.1.Scurt istoric.
1.- .0aracteriarea te/nolo*iei de fabricatie.
1.3 .&ndicatorii folositi pentru caracteriarea ni(elului calitatii si de determinare a
calitatii la S.0. Ar*os
0ap.&& Sistemul informational in domeniul calitatii la S.0. Ar*os S.A.
-.1.Sistemul informational in domeniul calitatii.
-.1.1.0erinte preciate in standarde si norme internationale
-.1.-.&nformatii pri(ind calitatea si circuitele informational.
-.-..Faele or*aniarii si functionarii sistemului informatic al calitatii.
-.3.Subsistemul in domeniul calitatii si controlului de calitate.
0ap.&&& <erfectionarea acti(itatii de control al calitatii
3.1.Factorii care influenteaa modificarea calitatii.
3.-.$(aluarea cauelor care au determinat obtinerea de produse de calitate inferioara.
3.3.<erfectionarea metodelor si te/nicilor de control.
3.!.$fectele economice ale perfectionarii acti(itatii de control.
3.5.Filantul calitatii.
0ap. &) 0oncluii si propuneri.
Fiblio*rafie.
0uprins.
19
Fiblio*rafie
1. Aana*ement E '. 8icolescu s.a. $ditura Didactica si
<eda*o*ica Fucuresti 199-
-. Sistemele calitatii in acti(itatea a*entilor economici Fuletin
economic le*islati( ,6199!
3. Asi*urarea calitatii E 2. 2edoru, Supliment 2ribuna
)ol. &7&& $conomica 1993
!. 'r*aniarea si conducerea sistemelor calitatii la ni(el de
intreprindere E &leana Soare si A.D. 0olceru
2ribuna $conomica, Fuc. 1995
5. 'r*aniarea si conducerea acti(itatilor de control te/nic de calitate E &. 0eausu
,. 0alitatea si fiabilitatea produselor E 2. Faron
.. 0alitate si fiabilitate E Al. &saic E Aaniu s.a.
3. Aasurarea, analiarea si optimiarea calitatii produselor E Al. 4/er*/iu s.a.
9. 2endinte actuale in domeniul planificarii si asi*urarii calitatii E 4. AaHa;
10. Asi*urarea calitatii E re(ista editata de AC0
11. 2ribuna 0alitatii E supliment 2ribuna $conomica
20
21