1. Cadrul conceptual al auditului.

Auditul reprezinta opinia unui specialist autorizat de o anume organizatie profesionala cu privire la starea economica
generala a unei companii, firme sau institutii asa cum este redata ea in sintezele contabile.

Starea ec. generala se refera la: bilantul contabil, contul de profit si pierdere, fluxuri de numerar,politica financiara.

2. Tipuri fundamentale de audit. ( financiar, de mediu, al calitatii)

a) in functie de momentul efectuarii auditului:
-audit preventiv ,examinarea operatiunilor administrative si financiare anterior desfasurarii lor avand ca scop
prevenirea prejudiciului inainte ca acesta sa se produca.
- audit ulterior examinarea operatiunilor administrative si financiare dupa desfasurarea lor.

b) d.p.d.v. al obiectivului si ariei de aplicabilitate a auditului:

- auditul conformitatii, evaluarea si examinarea conformitatii datelor financiare ale entitatii.

- auditul de atestare financiara, exprimarea unei opinii cu privire la credibilitatea datelor financiare furnizate de
entitatea ec.

- auditul performantei, consta in respectarea celor 3 E : economicitate, eficienta, eficacitate.

c) in functie de modul de organizare:

- audit intern

-audit extern

3. Principiile de etica in misiunile de audit.

a) sa actioneze in conformitate cu principiile stipulate in codul etic.( integritate, onestitate,confidentialitate,

competenta profesionala, comportamen profesional)

b) sa respecte prevederile standardelor internationale de audit.

c) sa actioneze cu un anumit grad de scepticism profesional.

4. Amenintari la adresa conformitatii cu principiile etice.Masuri de protectie impotriva lor.

Interesul propriu, Autorevizuirea, Intimidarea, Familiaritatea.

5. Definirea si tipologia riscurilor in misiunea de audit.

Riscul reprezinta ca un auditor sa concluzioneze ca sistemul de control intern este eficient , ca nu exista riscuri mari
sau erori semnificative cand in realitate situatia este inversa.

1. d.p.d.v. al riscului de aparitie :- riscuri potentiale - riscuri posibile

2. dupa specificul entitatii auditate: riscuri generale, specifice, privind sist informatice sau misiunea de audit.

6. Riscul in audit. Riscuri specifice domeniului de activitate.

Riscul nerespectarii fisei postului, riscul aparitiei unei erori informatice, riscul intimidarii, riscul familiarizarii sau
interesului propriu, riscul incompetentei personalului, riscul ca personalul sa nu respecte codul etic, riscul fluctuatiilor
de personal. ( in domeniul servicii turistice)

7. convenirea asupra termenilor misiunii de audit.

Intelegerea comuna privind termenii cu privire la misiunea de audit trebuie documentati intr-o scrisoare de misiune
sau alta modalitate adecvata de acord scris si care sa includa obiective si domeniul de aplicare al auditului situatiilor
financiare :

 responsabilitatile auditorului
  responsabilitatile conducerii
 identificarea cadrului de raportare financiara aplicabil firmei in cauza
 referiri privind forma si continutul raportului de audit si a opiniei ce urmeaza a fi emisa de auditor

8. Rolul planificarii in misiunile de audit.

obţinerea informaţiilor de context;

•obţinerea informaţiilor privind obligaţiile juridice ale clientului;
•efectuarea procedurilor analitice preliminare;
•fixarea pragului de semnificaţie şi estimarea riscului de audit acceptabil şi a riscului inerent;

9. Probe de audit: concept.

Reprezinta intreaga informatie utlizata de auditor pentru a ajunge la cea pe care se bazeaza opinia sa, continand atat
informatii preluate din contabilitate si care au stat la baza intocmirii situatiilor financiare cat si infromatii relevante in
legatura cu acestea.

-probe obtinute din date contabile.

-probe obtinute din alte surse.

10. ierarhizati procedurile de colectare a probelor de audit in functie de credibilitatea inf. Obtinute.

- verificarea inregistrarilor si documentelor.

-inspectia imobilizarilor corporale si a altor active.

-observarea.

- intervievarea

-confirmarea

-recalcularea

-reefectuarea

- revizuirea

-procedurile analitice

11. Tipurile de opinii exprimate de auditori si situatiile in care acesta le exprima.

- opinie fara rezerve (nu exista denaturari)

- opinie cu rezerve ( situatie de incertitudine )

-opinie contrara ( in urma datelor analizate concluzioneaza ca exista denaturari, erori sau frauda)

- imposibilitatea exprimarii opiniei (nu a obtinut probe suficiente si adecvate pentru a expima o opinie)

12. Forma si continutul raportului de audit.

a) partea de identificare (titlul raportului, cui ii este adresat raportul)

b)paragraful introductiv trateaza probleme legate de identificarea situatiilor financiare supuse auditului precum si
responsabilitatile asumate atat de conducere cat si de auditor pe parcursul misiunii de audit.

c) Exprimarea opiniei cu privire la sistemul financiar si anume daca acestea sunt sau nu sunt elaborate in conformitate
cu un cadru de raportare financiar.
d)partea finala prezinta in mod obligatoriu data de intocmire a raportului si semnatura auditorului.

13. Auditul calitatii: obiective si scop.

Este un proces sistematic independent si documentat de evaluare obiectiva a dovezilor de audit in scopul determinarii
in ce masura acestea sunt in conformitate cu anumite criterii prestabilite.

Obiective: - evaluarea conformitatii proceselor si rezultatelor acestora, produse sau servicii cu un anumit standard sau
document nativ.

- evaluarea conformitatii sistemului de management al calitatii cu cerintele specifice.

- initierea masurilor colective si de imbunatatire necesare privind procesele si rezultatele acestora
- urmarirea aplicarii masurilor colective si de inbunatatire stabilite.

14. Tipologia auditului calitatii.

a) in functie de scopul lor :

-audit intern (prima parte)

-audit extern (a doua si terta parte )

b) in functie de obiectivul acestuia:

- auditul calitatii produsului

- auditul calitatii procesului

-auditul sistemului de management al calitatii.

15. Efectuarea auditului calitatii.

Persoana care efectueaza auditul calitatii trebuie sa fie autorizat si certificat de catre asociatia registrul national al
auditorilor.

16. Responsabilizarea corporativa eco-sociala prin auditul de mediu: argumente pro si contra.

- asigurarea conformitatii cu strategia intreprinderii si cu legislatia de mediu

-identificarea problemelor care solicita atentie deosebita

-imbunatatirea contolului poluarii aerului, apei si solului

-minimizarea generarii deseurilor

-evitarea amenzilor

-reducerea riscului unor accidente de poluare

-crestera responsabilitatii angajatilor fata de protejarea mediului si imbunatatirea imaginii publice a entitatii.

17. Realizarea auditului de mediu.

a) activitatea de preaudit vizeaza : stablilirea scopului si a obiectivelor, selectarea domeniilor supuse auditului,
selectarea echipei de auditori, pregatirea planului de audit, programarea activitatilor si alocarea resurselor necesare.

b) desfasurarea auditului cuprinde : sedinta de deschidere, inspectarea sectorului auditat, colectarea datelor, evaluarea
datelor, evaluarea rezultatelor gasite si sedinta de inchidere.

c) activitati post audit: intocmirea raportului final, realizarea planului de actiuni colective, implementarea acestuia si
planificarea urmatorului audit.