MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică

Departamentul Microelectronica si Ingineria Biomedicala

RAPORT
la lucrarea de laborator nr. 2

Tema: „RADIAŢIA LASER. DETERMINAREA

LUNGIMII DE UNDĂ ŞI ENERGIEI UNEI CUANTE”

Disciplina: „Biofizica”

A elaborat st. gr. IBM-211, Sobetchi Cristian

A verificat prof. Univ., Dr. Hab. Arama Efim

Chișinău, 2022

Scopul lucrarii:
● Studiul fenomenelor care stau la baza funcţionării laserelor;
● Descrierea laserului cu He-Ne și a rețelei optice de difracție;
● Montarea instalației de lucru și efectuarea măsurărilor necesare pentru
determinarea lungimii de undă;
● Evidențierea particularităților radiațiilor laser și utilizarea lor în domeniul
medico-biologic;
● Realizarea experienței demonstrative care confirmă legea lui Brewster
Aparate si materiale:
•Sursă de alimentare
•Suport pentru laser și rețea de difracție
•Laser
•Rețeaua de difracție
•Ecran
•Riglă
Teorie:
Cuvântul „Laser” provine de la iniţialele englezeşti ale principiului acestui fenomen, şi
anume: “Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation”, adică, în traducere,
amplificarea luminii prin emisia stimulată a radiaţiei. Conform legilor mecanicii cuantice,
energia electronului şi, prin urmare, a atomului de care el este legat, poate lua numai anumite
valori discrete E1 , E2 , E3  ...En , care sunt numite nivele energetice.
Procesul prin care are loc transmiterea de energie
necesară pentru realizarea inversiunii populaţiilor se
numeşte pompaj fotonic sau pompaj optic.
Realizarea pompajului fotonic se poate face pe
diferite căi: fotonică, electrică sau chimică.
Inversiunea populaţiilor nu se poate obţine prin
simplă încălzire a mediului activ laser, deoarece la
orice temperatură nivelele energetice superioare
sunt mai puţin „populate” decât cele inferioare.
Pentru a evita pierderea spre exteriorul mediului
activ a primilor fotoni stimulaţi şi, totodată, pentru a
lungi traiectoria acestora prin mediul activ, în
vederea dezexcitării stimulate a unui număr cât mai
mare de atomi, se impune existenţa unei cavităţi
rezonante.Cavitatea rezonantă obligă fotonii să
rămână un timp mai îndelungat în mulţimea de
atomi excitaţi, asigurând astfel o amplificare a
radiaţiei. O astfel de cavitate rezonantă poate fi
constituită dintr-un sistem de două oglinzi paralele,
cu rol de a reflecta cea mai mare parte a fotonilor
mediului activ laser. Una dintre oglinzi, numită
oglindă de extracţie, are un coeficient de reflexie mai
mic decât cealaltă oglindă, permiţând „ieşirea”
fasciculului laser.
Descrierea laserului cu He-Ne
Pentru a obţine inversiunea populaţiilor, deseori în calitate de mediu activ laser este folosit
un amestec a două gaze. În selectarea gazelor unul dintre criteriile necesare este ca ambele să
posede nivele energetice egale sau cel puţin foarte apropiate. Pompajul fotonic se realizează
prin descărcarea electrică în amestec. În laserul cu heliu-neon rolul gazului de bază aparţine
atomilor de neon, iar rolul gazului adăugat – atomilor de heliu. Prin ciocnire are loc transfer
de energie de la atomii de heliu la atomii de neon, obţinându-se popularea nivelului
metastabil. Tranziţiile stimulate în cavitatea rezonantă produc fasciculul laser. Menţionăm că
pentru fiecare amestec de gaze, care pot servi ca mediu activ laser, există o anumită valoare a
intensităţii curentului de descărcare electrică, la care se asigură cea mai înaltă inversiune a
populaţiilor.

Fenomenul difracției constă în abaterea de la propagarea rectilinie a undelor când întâlnesc

în calea lor obstacole sau fante, ale căror dimensiuni liniare sunt comensurabile cu lungimea
de undă. Acest fenomen este caracteristic atât pentru undele mecanice, cât și pentru cele
electromagnetice. Cel mai pronunțat, în domeniul vizibil al undelor electromagnetice,
fenomenul poate fi observat utilizând rețeaua de difracție. Ea reprezintă o plăcuță de sticlă pe
care, cu un cuțit din diamant, sunt trasate o serie de zgârieturi paralele și echidistante.
Distanța dintre două zgârieturi vecine trebuie să fie de ordinul 10–2 mm. Această mărime se
numește constanta rețelei de difracție, notată deseori prin d. Razele paralele de lumină la
trecerea prin rețea se dispersează sub diferite unghiuri și pe ecran, datorită interferenței, se
formează maxime simetrice în raport cu direcția inițială a razelor

Unghiul α format între direcția spre

un anumit maxim n și direcția
fluxului incident depinde de
lungimea de undă λ și constanta
rețelei conform relației:

În cazul când α, n și d sunt

cunoscute, este ușor de determinat
lungimea de  undă a radiației:
Fotografii efectuate în urma efectuarii laboratorului

Tabelul măsurărilor și a determinărilor

Nr deter n L, cm S, cm Sin φ λ, nm ν, Hz E, J
 1 1 37 2.4 0.064 648 4.625∗1014 2.782∗10−19
14 −19
2 2 37 4.85 0.131 655 4.573∗10 2.753∗10
14 −19
3 3 37 7.45 0.201 671 4.467∗10 2.768∗10
14 −19
Valoarea medie 658nm 4.555∗10 2.767∗10

S1+=2.4cm; S1-=2.4cm; S2+=4.8cm; S2-=2.4cm; S3+=7.5cm; S3-=7.4cm; L=37cm; d=0.01mm

S1 med =S ¿¿ ¿ Formule:
S2 med =S¿¿ ¿ Snmed =S ¿¿ ¿
S3 med =S¿¿ ¿ S d∗Snmed
tgα= λ=
L n∗L

c h∗c
S 1 2.4 cm S 2 4.85 cm ν= E=
tg 1 α= = =0.064 tg 2 α= = =0.134 λ λ
L 37 cm L 37 cm
S 3 7.45 cm
tg 3 α= = =0.201
L 37 cm

d∗S1 med 1 mm∗10−5 m∗2.4 cm∗10−2 m 2.4∗10−7 m −7

λ 1= = = =6.486∗10 m=648 nm
n∗L 1∗37 cm∗10 m−2 −2
37∗10 m

d∗S2 med 1 mm∗10−5 m∗4.85 cm∗10−2 m 4.85∗10−7 m

λ 2= = = =6.555∗10−7 m=655 nm
n∗L 2∗37 cm∗10 m
−2 −2
74∗10 m

d∗S3 med 1 mm∗10−5 m∗7.45 cm∗10−2 m 7.45∗10−7 m −7

λ 3= = −2
= −2
=6.711∗10 m=671 nm
n∗L 3∗37 cm∗10 m 111∗10 m

λ 1+ λ2 + λ3 648 nm+ 655 nm+671 nm

λ med = = =658 nm
3 3

c 299 792 458 m/s 14 c 299 792 458 m/s 14

ν1 = = =4.625∗10 Hz ν 2= = =4.573∗10 Hz
λ1 −7
6.486∗10 m λ2 −7
6.555∗10 m

c 299 792 458 m/s ν +ν +ν

ν3 = = =4.467∗1014 Hz ν med= 1 2 3 =4.555∗1014 Hz
λ3 −7
6.711∗10 m 3

h∗c J∗s∗299 792 458 m/s

E1= =6.02∗10−34 =2.782∗10−19 J
λ1 −7
6.486∗10 m

h∗c −34 J∗s∗299 792 458 m/s −19 E 1 + E2 + E 3

E2= =6.02∗10 =2.753∗10 J Emed = =¿
λ2 −7
6.555∗10 m 3
−19
¿ 2.767∗10 J
h∗c −34 J∗s∗299 792 458 m/s −19
E3 = =6.02∗10 =2.768∗10 J
λ3 −7
6.711∗10 m

Δ λ 1= ¿ λ 1- λ med|=648 nm−658 nm=10 nm Δ λ 2= ¿ λ 2- λ med|=655 nm−658 nm=3 nm

Δ λ 3= ¿ λ 1- λ med|=671 nm−658 nm=13 nm

Eroarea absolută
Δ λ1 + Δ λ2 + Δ λ3 10 nm +3 nm+ 13 nm
Δ λmed = = =8.666 nm
3 3

Eroarea Relativă
Δ λ med 8.66 nm
ε= ∗100 %= =1.31 % Rezultatul final: 658nm±1.31 %
λ med 658 nm

Concluzie

În urma efectuării lucrarii de laborator am făcut cunoștință cu studiul fenomenelor care

stau la baza funcționării laserelor. De asemenea am montat instalația care ne-a permis să
studiem laserul cu He-Ne și rețeaua optică de defracție. Am înțeles că n laserul cu heliu-
neon rolul gazului de bază aparţine atomilor de neon, iar rolul gazului adăugat – atomilor
de heliu. Prin ciocnire are loc transfer de energie de la atomii de heliu la atomii de neon,
obţinându-se popularea nivelului metastabil. Tranzițiile stimulate în cavitatea rezonantă
produc fasciculul laser.
Astfel în urma efectuarii lucrarii de laborator am obținut valoarea medie a lungimii de undă
al laserului egală cu 658nm, iar rezultatul final este de 658nm±1.31 % .