OPERAŢIONALIZAREA OBIECTIVELOR

CONCRETE ALE LECŢIEI

Clasificarea obiectivelor după criteriul domeniilor vieţii

psihice sau după domeniile comportamentale este
necesară pentru ca profesorul să aibă mai mare precizie
atunci când anticipează tipurile de rezultate imediate ale
îvăţării exprimate de elevi în comportamente prin care
demonstrează că ştiu ceva nou sau ştiu să facă ceva nou.
Obiectivele cognitive semnifică însuşirea de cunoştinţe,
de deprinderi şi capacităţi intelectuale. Obiectivele
afective exprimă formarea de sentimente, atitudini noi,
iar obiectivele psihomotorii se referă la însuşirea
comportamentelor bazate pe acţiunea fizică, spre
exemplu, diferite îndemânări, acţiuni practice şi chiar
însuşirea capactăţii de comunicare nonverbală.
Pentru ca aceste obiective să poată indica măsura
învăţării realizate de elev este nevoie ca ele să fie
operaţionalizate, adică să fie formulate astfel încât să
descrie un rezultat al învăţării observabil şi
raportabil la o performanţă. Dacă, de exemplu, într-o
lecţie, profesorul îşi propune să-i înveţe pe copii
cunoştinţe generale despre plante el va trebui să exprime
clar şi precis prin ce comportamente observabile şi uşor
măsurabile va demonstra elevul că a învăţat acele
cunoştinţe. Va anticipa prin obiective faptul că elevul va
preciza numele plantelor, va caracteriza modul lor de
viaţă şi va şti cel mai probabil să recunoască acele
plante în mediul lor de viaţă.
Definiţie: Operaţionalizarea obiectivelor înseamnă
formularea acestora astfel încât ele să descrie
comportamente observabile şi măsurabile în termen,
timp limitat.
Cel mai simplu model care ne învaţă să operaţionalizăm
obiectivele concrete este MODELUL LUI ROGER
MAGER. Acest model propune ca obiectivele
operaţionale să fie formulate printr-un enunţ care să
cuprindă trei parametri.Cu alte cuvinte, când vom
formula obiectivele operaţionale, vom aplica un algoritm
constituit din trei paşi. Astfel :
- Descrierea comportamentului final al
elevului, comportament rezultat al învăţării,
printr-un verb concret. Verbele concrete sunt
verbe care arată acţiuni exterioare, vizibile. Cel
mai indicat este ca aceste verbe să fie în forma
modului conjunctiv:
să recunoască, să traducă, să descrie, să
transforme, să exprime, să diferenţieze, să
 compare, să relateze, să povestească, să
spună, să recite, să citească, să argumenteze.

- Descrierea condiţiilor în care se va realiza

comportamentul, pe de o parte condiţii
materiale, adică obiecte, instrumente de care se
va folosi elevul şi pe de altă parte, condiţii
psihologice, adică anumite cunoştinţe pe care le-
a învăţat anterior:
folosind rigla….
utilizând dicţionarul explicativ…
- Precizarea nivelului performanţei acceptabile
înseamnă că profesorul va descrie un nivel
calitativ al performanţei elevului tradus prin totul
sau nimic sau punctele acumulate, sau
procentajul admisibil al reuşitei.
De exemplu, dacă într-o lecţie elevul va învăţa
timpurile verbului atunci obiectivul operational
formulat de profesor referitor la acest conţinut al
învăţării ar fi:
Să scrie o scrisoare construită din zece fraze
în care să utilizeze toate timpurile verbului.
Dificultăţile operaţionalizării sunt legate de faptul că
obiectivele cognitive şi cele psihomotorii sunt mai uşor
de operaţionalizat, în timp ce obiectivele afective, care
descriu achiziţii ale învăţării foarte importante ce ţin de
sensibilitate şi umanitate sunt mai greu sau imposibil de
operaţionalizat dat fiind caracterul greu exteriorizabil al
acestora şi durata mare de timp în care se formează.
“Într-adevăr, la ce foloseşte afirmaţia că o lecţie de
morală formează cetăţeni buni, dacă nu ştim să-i
recunoaştem pe cei care au devenit buni sau sunt pe
cale să devină?”(V.G.de Landsheere)
O soluţie ar trebui să fie aceea de a măsura indirect
rezultatele afective ale învăţării, respective convingerile,
sentimentele, atitudinile, interesele elevilor prin
intermediul constatării aspectelor vizibile din structura
acestora.

Ori de câte ori Verbul Verbul se va

Finalitatea Obiectivul potrivit „lega” în
generală de pentru a obiectiv cu
este: generalitate defini un
medie fiind: obiectivul complement
operaţional direct din
al activităţii categoria
dv. Va fi celor de mai
unul dintre jos:
cele de mai
jos:
1. 1.10. - -
Cunoaşterea Cunoaşterea
( nivelul datelor
elementar al particulare
clasificării 1.11. a identifica, Vocabular,
obiectivelor Cunoaşterea a distinge, a Terminologie
în taxonomia terminologiei defini, ,
lui Bloom a reproduce, Semnificaţii,
exprimă a recunoaşte Definiţii,
toate referenţi,
obiectivele elemente
de simplă 1.12. A
achiziţie a Cunoaşterea reproduce,
informaţiilor faptelor A
de către elev particulare recunoaşte,
în special A dobândi,
prin A identifica
memorare ) 1.20. - -
Cunoaşterea
mijloacelor
care permit
utilizarea
datelor
particulare
1.21. A aminti, Forme,
Cunoaşterea a identifica, convenţii,uza
convenţiilor a recunoşte, nţe, reguli,
a dobandi modalităţi,
simboluri,
reprezentări,
stiluri, etc.
1.22. A aminti, Acţiuni,
Cunoaşterea a procese,
tendinţelor şi recunoaşte, mişcări,
secvenţelor a dobândi, dezvoltări,
a identifica tendinţe,
secvenţe,
cauze, relaţii,
forţe,
influenţe
1.23. A aminti, Arii,
Cunoaşterea a tipuri,caracte
clasificărilor recunoaşte, ristici,
şi a dobândi, clase,ansamb
categoriilor a identifica luri,
clasidficări,
categorii
diviziuni
1.24. A aminti, Criterii, baze,
Cunoaşterea a elemente
 criteriilor recunoaşte,
a dobândi,
a identifica
1.25. A aminti, Metode,
Cunoaşterea a tehnici,
metodelor recunoaşte, abordări,
a dobândi, procedee,
a identifica tratamente
1.30. - -
Cunoaşterea
reprezentăril
or abstracte a
le legilor
1.31. A aminti, Principii,
Cunoaşterea a legi, părţi
principiilor şi recunoaşte, esenţiale,
legilor a dobândi, generalizări,
a identifica elemente
fundamentale
1.32. A aminti, Teorii, baze,
Cunoaşterea a intercalaţii,
teoriilor recunoaşte, structuri,
a dobândi, organizări,
a identifica formulări
2. 2.10. A traduce, Semnificaţii,
Comprehensi Transpunere a exemple,
unea ( al transforma, definiţii,
doilea nivel a exprima abstracţii,
în taxonomia în cuvinte cuvinte, fraze
lui Bloom; proprii,
este nivelul a ilustra,
elementar al a pregăti,
înţelegerii – a citi,
care permite a
celui care reprezenta,
învaţă să a schimba,
cunoască a scrie din
ceea ce este nou,
studiat fără a a redefini
stabili cu 2.20. A interpreta, Pertinenţe,

necesitate o Interpretare a reorganiza, relaţii, fapte

a rearanja, esenţiale,
legătură între
a diferenţia, aspecte, puncte
acest
a distruge, de vedere,
material şi
a face, caracterizări,
un altul; a-şi a stabili, concluzii,
da seama de a demonstra metode, teorii,
însemnătatea abstracţii

a ceea ce 2.30. Explorarea A estima, Consecinţe,

studiază ) a introduce, implicaţii,

a conchide, concluzii,
factori,
 a prevedea, ramificaţii,
a diferenţia, semnificaţii,
a determina, corolare,
a extinde, efecte,
a interpola, probabilităţi
a extrapola,
a completa,
a stabili
3. A aplica, Principii, legi,
Aplicarea( elev a generaliza, concluzii,
ul învaţă să a stabili efecte, metode,
utilizaze la legături, teorii,
cazuri a alege, abstracţii,
particulare şi a dezvolta, situaţii,
concrete a organiza, generalizări,
reprezentările a utiliza, procese,
abstracte ) a se servi de, fenomene,
a transfera, procedee.
a restructura,
a clasifica
4. 4.10. Căutarea A distinge, Elemente,
Analiza( obiecti elementelor a detecta, ipoteze,
vele din al a identifica, concluzii,
patrulea nivel a discrimina, supoziţii,
al taxonomiei a recunoaşte, enunţuri de
lui Bloom a categorisi, fapte, enunţuri
presupun a-l a deduce de intenţie,
învăţa pe elev argumente,
să separe părţi particularităţi
constructive ale 4.20. Căutarea A analiza, Relaţii,
unei relaţiilor a contrasta, interrelaţii,
comunicări în a compara, teme, evidenţe,
aşa fel încât să a distinge, erori,
lămurească a deduce argumente,
ierarhia relativă cauze, efecte,
a raporturilor consistenţe,
ideilor părţi, idei, căi
exprimate ) indirecte
4.30. Căutarea A analiza, Forme, metode,
principiilor de a distinge, scopuri, puncte
organizare a detecta, de vedere,
a deduce tehnici,
mijloace
indirecte,
structuri, teme,
aranjamente,
organizări
5. 5.10. Crearea A scrie, Structuri,
Sinteza( obiecti unei opere a povesti, modele,
vele prin care personale a relata, produse,
elevul este a produce, proiecte,
învăţat să a constitui, performanţe,
îmbine a crea, lucrări,
elementele şi a transmite, comunicări,
părţile pentru a a modifica, fapte originale
forma a documenta
ansambluri, 5.20. A propune, Planuri,
întreguri ) Elaborarea unui a planifica, obiective,
plan de acţiune a produce, specializări,
a proiecta, scheme,
a modifica, operaţii, soluţii,
a specifica modalităţi,
mijloace
5.30. Derivarea A produce, Fenomene,
unor relaţii a deriva, taxonomii,
abstracte dintr- a dezvolta, concepte,
un ansamblu a combina, scheme, teorii,
a organiza, relaţii,
a sintetiza, abstracţii,
a clasifica, generalizări,
a deduce, ipoteze,
a formula, percepţii,
a modifica modalităţi,
descoperiri
6. 6.10. Critica A judeca, Pertinenţe,
Evaluare( obiec internă a argumenta, veracităţi,
tivele prin care a valida, lacune, sofisme,
se urmăreşte a decide grade de
formarea precizie
capacităţilor de 6.20. Critica A judeca, Scopuri,
a formula externă a argumenta, mijloace,
judecăţi de a considera, eficienţă,
valoare ) a compara, economicitate,
a standardiza, utilitate,
a evalua alternative,
planuri de
acţiune,
standarde,
teorii,
generalizări
 A. FINALITĂŢILE EDUCAŢIEI ŞI DETERMINĂRILE LOR MACROSOCIALE

IDEALUL SOCIO-ECONOMIC, SOCIO- IDEALUL EDUCAŢIONAL

CULTURAL ŞI UMAN

PROGRAMELE PERSPECTIVE ALE FORMAREA PERSONALITĂŢII INTEGRATE A

DEZVOLTĂRII SOCIO-ECONOMICE ŞI COMPETENŢELOR SOCIO-PROFESIONALE
CULTURALE

POLITICA ŞCOLARĂ ACTUALĂ ŞI DE PERSPECTIVĂ

B. SCOPURILE ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIEI ŞCOLARE

I. SCOPURILE GENERALE ALE EDUCAŢIEI REALIZATE PRIN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

II. OBIECTIVE EDUCAŢIONALE INTERMEDIARE PROFILATE, DE NIV.PROSPECTIV MEDIU

OBIECTIVELE PE NIVELURI DE OBIECTIVE PE TIPURI ŞI PROFILE DE PREGĂTIRE

ŞCOLARIZARE( CICLURI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ) ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ

III.OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE DISCIPLINELOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT

III.a OBIECTIVE EDUCAŢIONALE CARE NU SE III.b OBIECTIVE OPERAŢIONALE

OPERAŢIONALIZEAZĂ

IV. IERARHIZAREA ŞI INTERRELAREA OBIECTIVELOR OPERAŢIONALIZATE ŞI NEOPERAŢIONALIZATE ÎN

CADRUL PROIECTULUI SISTEMULUI DE LECŢII, AL PROIECTULUI DE LECŢIE, RESPECTIV, ÎN ACTIVITATEA
INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ