Stabilirea şi formularea

obiectivelor
operaţionale
 În timp ce

 SCOPUL lecţiei poate fi descris în termeni

generali (atât din perspectiva profesorului,
cât şi din cea a elevului),
 OBIECTIVELE învăţării

se formulează în termenii unor

COMPORTAMENTE OBSERVABILE şi
MĂSURABILE
formate/ dezvoltate/ modificate la ELEV.
Astfel, formulări de tipul
“transmiterea de cunoştinţe despre…”;
“demonstrarea principiului/teoremei…”
ca scopuri ale unor lecţii, se referă la activitatea
PROFESORULUI.
În acelaşi timp, formulări de tipul
“… (elevii) să înţeleagă cauzele destrămării imperiului
roman”;
“… (elevii) să-şi dezvolte deprinderea de exprimare
orală ..”
“ efectuarea în laborator a experienţelor necesare
înţelegerii …”
“ aplicarea legii X în …”
pot constitui şi ele definiri ale SCOPULUI unor lecţii,
dar NU definesc obiective OPERAŢIONALE ale
învăţării, întrucât nu descriu comportamente
observabile şi măsurabile.
 1. Operaţionalizarea obiectivelor
La nivelul practicii şcolare este necesară
cunoaşterea modului în care se poate ajunge la
obiectivele operaţionale, adică la obiective ce
exprimă comportamente observabile şi
măsurabile. Considerând că obiectivele trebuie
să descrie ceea ce ne aşteptăm să apară (să se
formeze) la elevi ca rezultat al procesului
instructiv‑educativ, definirea lor operaţională
trebuie să cuprindă:
a) identificarea (denumirea) comportamentului
observabil,
b) descrierea condiţiilor în care trebuie să se
manifeste comportamentul respectiv,
c) criteriile unei performanţe acceptabile.
Întrucât operaţia practică de definire este destul de dificilă
–categoriile comportamentale reprezentând un plan
abstract, au fost elaborate variate instrumente care îi pot
facilita profesorului procesul de operaţionalizare.

 În tabelul următor se dau verbele care denumesc

comportamentele cele mai tipice pentru fiecare
categorie taxonomică (după taxonomia lui
Bloom), precum şi clase exemplificative de
conţinuturi cu care operează la unele discipline.
 Nivelul Infinitivul Complementul direct
1 2 3
1. Cunoaştere/ a defini, a distinge, a
Reamintire identifica, a aminti, a
recunoaşte
1.1.1 Cunoaşterea
terminologiei a aminti, a recunoaşte, a
dobândi, a identifica
1.1.2 Cunoaşterea
faptelor particulare vocabular, termeni, terminologie,
semnificaţie(ii), definiţie,
referenţi, elemente, fapte,
1.2 Cunoaşterea informaţii faptice, surse, nume,
mijloacelor care date, evenimente, persoane,
permit utilizarea locuri, perioade de timp,
datelor proprietăţi, exemple, fenomene
particulare
a aminti, a identifica, a
1.2.1 Cunoaşterea recunoaşte, a dobândi
convenţiilor
1.2.2 Cunoaşterea
tendinţelor şi
secvenţelor a aminti, a recunoaşte,
a dobândi, a identifica
 Nivelul Infinitivul Complementul direct
1 2 3

1.2.3 Cunoaşterea
a aminti, a recunoaşte, a formă(e), convenţii, uzanţe,
clasificărilor şi dobândi, a identifica
datelor utilizări, reguli, modalităţi,
mijloace, simboluri, reprezentări,
stil(uri), format(e), acţiune(i),
a aminti, a identifica, a proces, mişcare(ări), continuitate,
1.2.4 Cunoaşterea recunoaşte, a dobândi dezvoltare(ări), tendinţă,
criteriilor secvenţă(e), cauze, relaţie(ii),
forţe, influenţearie(ii), tip(uri),
caracteristică(i), clasă(e),
a aminti, a recunoaşte, ansamblu(ri), diviziune(i),
1.2.5 Cunoaşterea a dobândi, a identifica aranjare(ări), clasificare(ări),
metodelor
categorii, criterii, baze, elemente
 Nivelul Infinitivul Complementul direct
1 2 3

1.3 Cunoaşterea
reprezentărilor
abstracte a aminti, a recunoaşte, a
dobândi, a identifica

1.3.1 Cunoaşterea metode, tehnici, abordări,

a aminti, a identifica, a
principiilor şi legilor utilizări, procedee,
recunoaşte, a dobândi
tratamente principiu(ii), lege(i),
propoziţie(ii),

a aminti, a recunoaşte,
1.3.2 Cunoaşterea a dobândi, a identifica
teoriilor
 Nivelul Infinitivul
1 2
2. Înţelegere a traduce, a transforma, a
exprima prin propriile
cuvinte, a ilustra, a pregăti,
2.1 Transpunere
a citi, a reprezenta, a
schimba, a scrie din nou,
Complementul direct
3
semnificaţie(ii), exemplu(e),
definiţii, abstracţii, reprezentări,
cuvinte, fraze

a redefini, a interpreta, a
pertinenţă, relaţii, fapte esenţiale,
2.2 Interpretare reorganiza, a rearanja, a
aspecte, punct(e) de vedere
diferenţia, a distinge, a
nou(i), caracterizări, concluzii,
face, a stabili, a explica, a
metode, teorii, abstracţii
demonstra

a estima, a induce, a
conchide, a prevedea, a
diferenţia, a determina, a consecinţe, implicaţii, concluzii,
2.3 Extrapolare extinde, a interpola, a factori, ramificaţii, semnificaţii,
extrapola, a completa, a efecte, probabilităţi
stabili
 Nivelul Infinitivul
1 2
3. Aplicare a aplica, a generaliza, a
stabili legături, a alege, a
dezvolta, a organiza, a
utiliza, a se servi de, a
transfera, a restructura, a
clasifica
4. Analiză a distinge, a detecta, a
4.1 Căutarea identifica, a clasifica, a
elementelor discrimina, a recunoaşte, a
categorisi, a deduce
4.2 Căutarea
relaţiilor a analiza, a contrasta, a
compara, a distinge, a
deduce
4.3 Căutarea
a analiza, a distinge, a
principiilor de
detecta, a deduce
organizare
Complementul direct
3
principii, legi, concluzii, efecte,
metode, teorii, abstracţii, situaţii,
generalizări, procese, fenomene,
procedee
elemente, ipoteză(e), concluzii,
supoziţii, enunţuri (de fapte),
enunţuri (de intenţii), argumente,
particularităţi
relaţii, interrelaţii, pertinenţă,
temă, evidenţă, argumente,
cauză(e), efect(e), consistenţă(e),
părţi, idei, căi indirecte
forma(e), patern(uri), scop(uri),
punct(e) de vedere, tehnici, mijloc
indirect, structură(i), temă(e),
aranjament(e), organizare
 Nivelul Infinitivul Complementul direct
1 2 3
5. Sinteză

5.1 Crearea unei a scrie, a povesti, a relata, structură(i), model(e), produs(e),

opere a produce, a constitui, a performanţă(e), lucrare(ări),
personale transmite, a crea, a comunicări, efort(uri), fapte
modifica, a documenta specifice, compunere(i)

plan(uri), obiective,
a propune, a planifica, a specificare(ări), fapte schematice,
5.2 Elaborarea
unui plan de produce, a proiecta, a operaţii, modalitate(ăţi),
modifica, a specifica soluţie(i), mijloace
acţiune

a produce, a deriva, a fenomene, taxonomii, concept(e),

schemă(e), teorii, relaţii,
5.3 Derivarea unor dezvolta, a combina, a abstracţii, generalizări, ipoteză(e),
organiza, a sintetiza, a
relaţii percepţii, modalităţi, descoperire
clasifica, a deduce, a
abstracte
formula, a modifica
 Nivelul Infinitivul Complementul direct
1 2 3

6. Evaluare

6.1 Critică internă a judeca, a argumenta, a exactitate(ăţi), pertinenţă(e),

valida, a evalua, a decide erori, veracitate, lacune, sofisme,
precizie, grad de exactitate

eficienţă, scopuri, mijloace,

6.2 Critică externă a judeca, a argumenta, a
considera, a compara, a economie(i), utilizate,
contrasta, a standardiza, a alternative, planuri de acţiune,
evalua standarde, teorii, generalizări
 2. Diferenţierea obiectivelor
operaţionale
 Obiectivele operaţionale pot fi diferenţiate după
tipul de comportament solicitat de sarcina de
lucru necesară pentru a-l pune în evidenţă.

 Să presupunem că după studierea subcapitolului

„Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit”
(Fizică, clasa a VIII-a), solicitând unor profesori
să redacteze proba (testul) prin care să se pună
în evidenţă atingerea obiectivului propus se pot
obţine următoarele formulări de itemi:
 Comparând sarcinile de lucru (ce anume i
se cere elevului) constatăm următoarele:
a. Care din următoarele  Itemul (a) solicită
relaţii reprezintă expresia recunoaşterea unei relaţii
corectă a legii lui Ohm învăţate anterior; este
pentru o porţiune de evident că nu avem de‑a
face cu rezolvarea unei
circuit? probleme, ci cu regăsirea
unei informaţii memorate;
I U R  UI I I  RU
U I R
R R S
 U
b. Care este expresia corectă a legii lui Ohm, dacă formula ei este I  ?
R
1. legea lui Ohm este relaţia dintre I, U şi R;
2. rezistenţa unui conductor este direct proporţională cu curentul ce se
stabileşte prin el;
3. pentru un conductor dat, intensitatea curentului este direct
proporţională cu tensiunea aplicată la capetele lui;
4. rezistenţa unui conductor este direct proporţională cu lungimea şi
invers proporţională cu aria secţiunii sale;

Itemul (b) presupune traducerea informaţiei dintr‑un limbaj

(simbolic) în altul (propoziţional); realizarea ei ar însemna că
elevul cunoaşte simbolurile folosite şi înţelege relaţiile dintre ele;
c. Spirala unui fierbător electric are rezistenţa de 44 ohmi.
Fierbătorul a fost conectat la tensiunea de 220 V. Ca urmare a
acestui fapt, prin spirală va trece un curent de:
1. 5 A;
2. 5 V;
3. 0,5 A;
4. 0,2 A;
5. 0,2 V.

Itemul (c) îi cere elevului să identifice o relaţie şi să rezolve un

exerciţiu; prin urmare, este vorba de o aplicare;
 d. Fără a efectua nici o modificare, poate fi folosit un fier de călcat pentru
tensiunea de 120V într‑o locuinţă în care tensiunea este de 220 V?
A) da, dar fierul s‑ar încălzi foarte încet;
B) da, fierul ar funcţiona normal;
C) nu, deoarece s‑ar produce un scurtcircuit;
D) nu, deoarece rezistenţa este prea mare şi curentul ar fi prea mic;
E) nu, deoarece rezistenţa este prea mică şi curentul ar fi prea mare
putând să o ardă.

Itemul (d) nu mai oferă indicaţii directe pentru rezolvare; afirmaţia „fără a
efectua nici o modificare” trebuie tradusă în „menţinând rezistenţa
constantă”, iar relaţia dintre tensiune şi rezistenţă trebuie corelată cu
expresia cantităţii de căldură degajată de un conductor parcurs de un curent
electric. Este vorba deci, de mai mult decât de o aplicare, şi anume, de o
rezolvare de probleme.
 Concluzie
Înseamnă că la unul şi acelaşi segment de conţinut
(Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit -
Fizică, clasa a VIII-a) pot fi formulate ca rezultate
aşteptate ale instruirii, deci ca obiective,
COMPORTAMENTE DIFERITE: recunoaşterea
unor informaţii – (însuşire de cunoştinţe),
înţelegerea unor elemente specifice, aplicarea
unor cunoştinţe, rezolvarea unor probleme.
Stabilirea unor obiective
operaţionale şi itemi prin
care se realizează
evaluarea acestora
Exemplul 1

Disciplina: Economie
Clasa: a XI-a
Tema: Şomajul
 I. Obiective
O1. – să enumere agenţii economici
implicaţi pe piaţa muncii pe baza
unui text dat prin sublinierea
termenilor ce corespund cererii şi
ofertei de muncă;
O2. – să completeze un grafic al
cererii şi ofertei de muncă prin
plasarea cuvântului şomaj în zona
corespunzătoare acestei situaţii;
O3. – să identifice, prin încercuire,
dintr-o listă de termeni (are 18
ani, nu munceşte, este apt de
muncă, este student, are 15 ani,
nu este disponibil, caută un loc de
muncă, nu caută un loc de
muncă, nu desfăşoară o activitate
în scopul obţinerii de venituri etc.)
pe cei care cumulativ definesc
şomajul, conform reglementărilor
B.I.M.;
II. Itemi de control
I1. – Se dă textul „...”. Subliniază cu
o linie termenii ce corespund
cererii de muncă şi cu două linii
pe cei ce corespund ofertei de
muncă.
I2. – Se dă graficul „...”. Plasează
cuvântul şomaj în zona
corespunzătoare pe grafic.
I3. – Încercuieşte din lista de termeni
alăturată pe cei care cumulativ
definesc şomerul conform
reglementărilor B.I.M.: are 18
ani, nu munceşte, este apt de
muncă, este student, are 15 ani,
nu este disponibil, caută un loc de
muncă, nu caută un loc de
muncă, nu desfăşoară o activitate
în scopul obţinerii de venituri.
 I. Obiective
O4. – să formuleze un enunţ care să
pună în evidenţă o relaţie cauzală
utilizând doi termeni, la alegere,
dintre cei daţi (criză economică,
şomaj, activităţi sezoniere etc.);
O5. – să ierarhizeze măsurile
antişomaj în funcţie de eficienţă,
numerotându-le de la 1 la n,
dintr-o multitudine de situaţii ce i
se prezintă;
O6. – să construiască un exemplu, cu
valori numerice, prin care să
ilustreze relaţia dintre ocupare şi
şomaj.
II. Itemi de control
I4. – Formulează un enunţ care să
pună în evidenţă o relaţie cauzală,
utilizând doi dintre cei trei termeni
daţi: şomaj, criză economică,
activităţi sezoniere.
I5. – Ierarhizează în funcţie de
eficienţă măsurile antişomaj,
numerotându-le de la 1 la n,
desprinse din următoarele situaţii:
plata akutorului de şomaj,
investitori străini în Valea Jiului,
deschiderea parcului de soft de la
Galaţi, recalificarea persoanelor de
la secţia Oxigen de la Mittal Steel,
cursuri de reconversie profesională
la Social Trade, indexarea salariilor
profesorilor, plata salariilor în
avans la S.C. Dodo, privatizarea
BCR.
I6. – Construieşte un exemplu simplu,
cu valori numerice, în care să pui
în evidenţă relaţia dintre „ocupare”
şi „şomaj”.
 Exemplul 2
Disciplina: Matematică
Clasa: a VIII-a
Tema: Poziţiile relative a două
drepte în spaţiu
 I. Obiective II. Itemi de control
O1. – să identifice două drepte I1. – Marchează prin X muchiile
concurente pe reprezentări grafice concurente cu muchia dată.
ale prismei şi piramidei, prin I2. – Marchează pe rând, prin X,
marcare; toate celelalte vârfuri care
O2. – să identifice două drepte împreună cu unul dintre cele două
paralele pe reprezentarea grafică date, determină o dreaptă
a unei prisme, prin marcare; concurentă cu dreapta suport a
O3. – să identifice două drepte muchiei determinate de cele două
necoplanare pe reprezentarea vârfuri date.
grafică a unui cub, prin marcare; I3. – Marchează muchiile paralele cu
O4. – să aleagă dintr-o mulţime de muchia dată.
drepte dată perechi de drepte I4. – Marchează muchiile
paralele, prin marcare; necoplanare cu muchia dată.
O5. – să aleagă dintr-o mulţime de I5. – Alege perechile de drepte
drepte dată perechi de drepte paralele, eliminându-le pe
necoplanare, prin marcare. celelalte prin marcare.
I6. – Marchează două trenuri care
pot circula simultan fără a
produce accidente prin ciocnire.
 Exemplul 3
Disciplina: Fizică
Clasa: a VII-a
Tema: Energia mecanică
 I. Obiective II. Itemi de control
O1. - observând ilustraţiile I1. (O1) – În ilustraţiile alăturate sunt
corespunzătoare, să identifice prin reprezentate corpuri în interacţiune.
marcare corpurile asupra cărora se Identificaţi în fiecare imagine şi încercuiţi
efectuează lucru mecanic corpurile asupra cărora se efectuează
O2. - observând ilustraţiile lucru mecanic.
corespunzătoare, să identifice prin I2. (O2) – Analizând ilustraţiile prezentate,
marcare corpurile care efectuează identificaţi în fiecare imagine şi marcaţi cu
lucru mecanic X corpurile care efectuează lucru mecanic
O3. - să definească cu propriile cuvinte
energia cinetică, menţionând „... corp I3. (O4, O5) – Se consideră mişcarea (fără
în mişcare” frecare) a unui corp pe un plan înclinat, ca
în figura alăturată. Corpul porneşte din
O4. - să definească cu propriile cuvinte repaus, din vârful planului înclinat
energia potenţială, menţionând „... corespunzător. Ordonaţi crescător, după
corpuri în interacţiune” valorile energiei cinetice la baza planului,
O5. - pornind de la o situaţie concretă situaţiile descrise în figurile A, B, C.
(ilustraţie- problemă), să aplice
teorema de variaţie a energiei
cinetice
 Exemplul 4
Disciplina: Biologie
Clasa: a V-a
Tema: Tulpina
I. Obiective II. Itemi de control
O1. – Fiind date ilustraţiile unor
plante, elevul să identifice cel I1. – Alegeţi din coloana B cel
puţin 4 elemente (muguri puţin 4 elemente constitutive
foliari, nod, întrenod, tulpina caracteristice tulpinii şi scrieţi-
volubilă, tulpina agăţătoare, le în locul cifrelor din
tulpina dreaptă etc.) ale ilustraţiile de la punctul A.
A.
tulpinii, marcând grafic aceste
elemente pe ilustraţii.

A. B.
Tulpina dreaptă
Mugure foliar
Frunză
Tulpină volubilă
Mugure terminal
Tulpină agăţătoare
Nod
Întrenod
I. Obiective II. Itemi de control
O2. – Elevul să distingă toate tipurile În prima coloană sunt fotografii cu
de tulpini (aeriene, subterane, diferite plante, iar în coloana a
acvatice), poziţionând elementele doua sunt enumerate tipuri de
pe ilustraţiile prezentate. tulpini. Scrieţi în faţa cifrelor din a
doua coloană litera
corespunzătoare din prima
coloană.

a. fotografie nufăr 1. tulpină aeriană

b. fotografie floarea soarelui 2. tulpină subterană
c. fotografie ceapă 3. tulpină acvatică
I. Obiective II. Itemi de control
 O3. – Fiind dată ilustraţia secţiunii  I3. – Înlocuiţi semnele de
longitudinale, transversale a întrebare din ilustraţia
tulpinii, elevii să marcheze grafic reprezentând o secţiune
şi să dea denumirea părţilor longitudinală/ transversală prin
constitutive (scoarţă, epidermă, tulpina (A) cu părţile constitutive
vase lemnoase, vase liberiene) a din următoarea coloană (B).
structurii interne a tulpinii.
A.

A. B.
1. epidermă
2. scoarţă
3. vase lemnoase
4. vase liberiene
5. măduvă
Material preluat de la TEHNE - Centre for
Innovation in Education
Prof. Olimpius Istrate