Niveluri de procesare a informației/

Niveluri ale înțelegerii

Abordări taxonomice
Ce resurse implică învățarea?
Dimensiuni ale învățării Cognitivă
(procesare de
informație)

Învățare- Metacognitivă
(supervizare și
dimensiuni autoreglare)

Non-cognitivă
(emoție,
autoeficacitate,
social, atitudini)

Acțională (aplicare,
transfer)
 Cum definim componenta operație cognitivă? (conținutul și
capacitatea de operare cu conținutul)

• Cum definim componenta observabilă (performanța)?

Pe parcursul lecției, elevul își va antrena competența de a
rezolva adunări de tipul a+ x=c, mobilizându-și capacitatea de
reversibilitate a gândirii. La finalul lecției, el își va demonstra
competența, fiind capabil să rezolve singur n operații de acest
tip prin aplicarea regulii de aflare a termenului necunoscut, în
calcule matematice mintale și în situații de rezolvare de
probleme matematice.
Nivele de procesare a informaţiei - un model general
• Învăţarea de suprafaţă
• Focalizare pe părţile componente, pe elementele de formă
• Focalizare pe memorarea conţinuturilor în vederea evaluării
• Generalizările sunt reduse
• Sarcinile de învăţare sunt impuse din exterior

• Învăţarea de profunzime
• Focalizare pe esenţa conţinuturilor
• Cunoaşterea nouă este conectată cu cea deja asimilată
• Ideile teoretice sunt conectate cu experienţele de viaţă
• Focalizare pe identificarea ideilor centrale şi a argumentelor
• Părţile componente sunt structurate în imagini sintetice relevante
• Sarcinile de învăţare sunt auto-asumate

• Procesare de suprafață - Procesare de adâncime

• Study Process Questioneer, Biggs, 1987
• Approaches to study inventory, Entwistle, 1981
• RASI, Duff, 2004
Prelucrarea de adâncime a informației poate fi încurajată prin… (Mih,
2010) – comportamente de învățare
• Să găsească argumente logice sau experimentale
pentru ideile susținute;
• Să coreleze informațiile din mai multe surse;
• Să identifice relații între evenimente care par izolate,
prin aplicarea unor reguli și concepte învățate anterior,
sau prin conexiuni noi;
• Să realizeze comparații și analogii;
• Să deducă consecințe aplicative;
• Să identifice structura invariantă a unui fenomen;
• Să aplice cunoștințele învățate în contexte noi;
• Să sesizeze diferențele semnificative.
Prelucrarea de adâncime a informației poate fi încurajată prin… (Mih,
2010) – comportamente de predare
• Diversificarea sarcinilor
• Construirea progresivă a sarcinilor pe categorii de obiective
• Analiza și evaluarea validității procesului utilizat în
formularea unei ipoteze sau rezolvarea unei probleme
• Examinarea unui număr de ipoteze alternative și selectarea
celei mai bune opțiuni
• Exemplificarea variată
• Integrarea cunoștințelor de la diferite discipline
• Exerciții de generalizare
 COGNITIV AFECTIV PSIHOMOTOR
ANII 1950 Bloom et. al (1956)
ANII 1960 Cognitiv Afectiv Psihomotor
ANII 1970
+ Dave (‘67 –‘70)
Krathwohl ( 1964) Simpson (’66 / ’72) =
Harrow (’72)
ANII 1980 Biggs & Collins (1982)
Taxonomia SOLO
ANII 1990 Anderson et.al (2001)
Cognitiv – adaugă dimensiunea tiplogiei
cunoștințelor
2000- 2010 Fink (2003)Taxonomia învăţării semnificative
Norman Webb (1997, 2002) DoK model

2009 Karin Hess , Dennis Carlock, Ben Jones și John Walkup

Cognitive Rigor Matrix / Hess Matrix
2016 Bill Daggett Matricea Rigoare / Relevanță în învățare
 Benjamin Bloom
• O taxonomie a
comportamentelor de
prelucrare a informației
• model de clasificare a
comportamentelor de
gândire care erau
considerate a fi direct
implicate în învăţare
• 1956
• Taxonomy of Educational • 1913-1999
Objectives: Handbook I, The
Cognitive Domain
6 categorii de capacități instrumentale
A cunoaște Rememorare sau recunoașterea unui material (a enumera trei mijloace
cinematografice prin care se poate crea suspansul)

A înțelege Restituirea sensului cunoștințelor în alți termeni ( a explica semnificația

unui text literar)

A aplica Utilizarea de reguli, principii, algoritmi, cunoștințe pentru a rezolva o

problem (implică transferul)

A analiza Identificarea părților constitutive ale unui întreg și a relațiilor dintre ele
(fiind date două texte de presă pe acceași team, să se desprindă ideile
principale)

A sintetiza Producerea unei perspective de ansamblu (inexistentă anterior) prin

combinarea de elemente

A evalua Emiterea unei judecăți de valoare în funcție de anumite criterii

 Clasificări anterioare
• D Hainaut (1977, revizuită după 1991):
• Guilford (1958): • Reproducerea celor învățate
• Cogniție • Conceptualizare
• Memorie • Aplicare
• Producție convergentă • Explorarea extractive a realului
• Producție divergentă • Explorarea inferențială a realului
• Judecată • Explorarea posibilului
• Mobilizarea convergentă
• Mobilizarea divergentă
Taxonomia lui B. Bloom revizuită
• Loris Anderson

• Schimbări la nivelul:
• terminologiei
• structurilor
• accentelor

• (Anderson & Krathwohl, 2001, pp. 67-68)

Nu pot învăța pe nimeni nimic, pot doar să-i ajut să
gândească. Socrate
Clasificarea comportamentelor psihomotrice
(Dave, 1972)
• A imita
• A manipula
• A preciza
• A structura
• A naturaliza

Nu pot învăța pe nimeni nimic, pot doar să-i ajut să

gândească. Socrate
Clasificarea comportamentelor de angajare
personală (Krathwohl, 1984)
• A primi
• A răspunde
• A valorize
• A organiza
• A caracteriza

Nu pot învăța pe nimeni nimic, pot doar să-i ajut să

gândească. Socrate
Schimbări terminologice
• Transformarea substantivelor în verbe
• Sursa: http://www.odu.edu/educ/roverbau/Bloom/blooms_taxonomy.htm
Schimbări structurale
• Dimensiunea cunoştinţelor
• Cunoştinţe factuale
• Cunoştinţe conceptuale
• Cunoştinţe procedurale
• Cunoştinţe metacognitive
• Dimensiunea proceselor cognitive
• Actualizarea din memorie/ A-și aminti: amintirea, recunoaşterea, reproducerea din memorie
• Înţelegerea/ a înțelege: interpretarea, exemplificarea, clasificarea, rezumarea, deducerea,
compararea, explicarea
• Aplicarea/a aplica: execuţia, implementarea
• Analiza/ a analiza: diferenţierea, organizarea, atribuirea
• Evaluarea/ a evalua: verificarea, raportarea critică,
• Crearea/ a sintetiza: generarea, planificarea, producerea
Schimbări de accent
• Eficientizarea procesului didactic

• Proiectare curriculară

• Optimizarea evaluării
Utilizare educaţională
• Formularea finalităţilor procesului de învăţământ
• Structurarea întrebărilor
• Corelarea acestora cu sarcini de învăţare ce implică
nivele gradual crescătoare de prelucrare a
informaţiei/ de gândire
• Evaluarea didactică
• Asigurarea coerenţei pe axa: finalităţi – sarcini de
învăţare – comportament de învăţare – produse ale
învăţării expectate: ex.: designul curricular la
Universitatea de Stat Oregon, Modelul lui James Curry
şi John Samara de dezvoltare curriculară
Nu pot învăța pe nimeni nimic, pot doar să-i ajut să
gândească. Socrate
Nu pot învăța pe nimeni nimic, pot doar să-i ajut să
gândească. Socrate
 Modelul SOLO (Biggs, J. & Collis, K.
(1983)
• SOLO: Structure of the Observed Learning Outcomes
• Taxonomie a comportamentelor de învățare / a rezultatelor învățării
 Taxonomia SOLO (Structured Overview of Learning
Outcomes – Biggs & Collis, 1993)

PRESTRUCTUR UNI- MULTI- RELAȚIONAL EXTINS -ABSTRACT

AL STRUCTUR STRUCTURAL
AL
Nu știe nimic Poate Poate mențional Aspectele menționale Cunoașterea este
despre subiect menționa mai multe sunt integrate într-o generalizată sau
un aspect aspecte distincte structură logică transferată spre un
despre despre subiect domeniu nou
subiect
- - enumeră, - descrie, - analizează, explică, - anticipează,
numește, clasifică, integrează, compară, generează, teoretizează,
redă din combină, evaluează, dezbate, compune,
memorie, urmează o serie organizează, distinge, argumentează
urmeaz de pași chestionează
proceduri
simple
învățare de suprafață învățare de profunzime
incompetent competent
 5 nivele de definire a obiectivelor, sarcinilor și rezultatelor învățării
NIVELE ALE Trăsături caracteristice Verbe evocative
ÎNVĂŢĂRII
PRESTRUCTURAL Nu ştie, nu a înţeles -
UNISTRUCTURAL Cunoaşte un aspect relevant enumeră,
« o idee » numeşte,
redă din memorie
identifică
urmează proceduri simple
MULTI- Cunoaşte mai multe aspecte relevante distincte descrie
STRUCTURAL « mai multe idei » clasifică
combină
aplică algoritmi
RELATIONAL Diferite aspecte ale cunoaşterii sunt integrate în analizează
structuri relevante aplică
« idei asociate » argumentează
compară
abordează critic
explică cauzele
corelează
justifică
EXTINS ABSTRACT Generează idei noi creează
« idei dezvoltate » formulează
generează
formulează ipoteze
reflectează
teoretizează
Aplicaţii ale taxonomiei SOLO
• Suport pentru proiectarea didactică şi pentru chestionare
• Permite identificarea cunoştinţelor anterioare ale elevilor
• Suport pentru redactarea obiectivelor educaţionale
• Suport pentru identificarea criteriilor de evaluare a nivelului de înţelegere şi
învăţare
• Suport pentru autoevaluare
• Poate indica zona proximei dezvoltări
• Poate reprezenta un suport pentru antrenamentul cognitiv (ce fel de strategii
stăpâneşte elevul, cum învaţă)
 Cum se poate utiliza?
• Formularea finalităților
• Asigurarea învățării de
profunzime
• Autoevaluare și autoreglare
• Asigurarea feedbackului
• Structurarea aplicațiilor
• Proiectarea secvențelor de
învățare viitoare
 Taxonomia lui Fink (2003, 2009) privind învăţarea semnificativă

• Cunoaştere de bază
Taxonomia Fink • identifică,
numeşte, descrie,
enumeră
A învăța să înveți
• a deveni un elev
Cunoștințe de • Aplicare
mai bun bază:
• a investiga un
• analizează,
• idei interpretează, aplică
subiect
• a-ți regla propria • informații
învățare • Integrare
Preocupare • conectează,
Aplicare integrează, descrie
• dezvoltarea de
noi:
•deprinderi relaţii
•gândire critică,
• valori creativă, practică •
• emoții
Orientare către ceilalţi
•managementul
• interese proiectelor • reflectează,
Dimensiunea Integrare evaluează,
umană contextualizează
conectarea:
a învăța despre
sine • ideilor • Preocupare
a învăța despre
• oamenilor • reflectează,
• aspectelor de interpretează,
ceilalți
viață contextualizează
• Învăţarea învăţării
• abordează critic,
Creating Significant Learning Experiences:
analizează,
An Integrated Approach to Designing
chestionează,
College Courses, Dee Fink, 2003. planifică
Cum se poate utiliza?
• Formularea finalităților
• Asigurarea învățării cu sens
• Focalizarea pe achiziții transversale și pe crearea unor experiențe de
învățare diverse
• Focalizarea pe metacogniție
Nu pot învăța pe nimeni nimic, pot doar să-i ajut să
gândească. Socrate
Norman Webb: modelul DoK (Depth of
Knowledge)
• Propune un model de organizare a sarcinilor de învățare / evaluare în
funcție de:

• Modul în care interacționăm cu cunoașterea / informația

 Norman Webb Depth of Knowledge
Se așteaptă ca elevii:
Să acumuleze cunoștințe? (DOK-1)?
Să aplice cunoștințele (DOK-2)?
Să analizeze, să cunoștințele (DOK-3)?
Să-și dezvolte cunoașterea (DOK-4)?
•DOK-1: Actualizare din memorie și reproducerea datelor, definițiilor, detaliilor, faptelor, informației și procedurilor (Achiziție)
•DOK-2: Utilizare a conceptelor și a abilităților cognitive pentru a răspunde la întrebări, a rezolva probleme, a realiza sarcini, a analiza texte și
subiecte specifice (Aplicare)
•DOK-3: Gândirea strategică și rațională asupra motivelor și manierei în care pot fi utilizate coceptele, ideile, operațiile și procedurile pentru
a formula și justifica răspunsuri, concluzii, rezultate, produse (analiza cunoașterii)
•DOK-4: Gândirea extinsă cu privire la modul în care se mai poate proceda, în care mai poate fi utilizată cunoașterea în învățarea ulterioară și
în viața reală. (dezvoltarea cunoașterii)

Nu pot învăța pe nimeni nimic, pot doar să-i ajut să

gândească. Socrate
Modelul Webb al
modalităților de
interacțiune cu
cunoașterea
(combină
taxonomia Bloom
revizuită cu
modelul SOLO)
Karin Hess along with Dennis Carlock, Ben
Jones, and John Walkup
• Bloom’s Taxonomy measures the cognitive level students are
expected to show in order to prove a learning experience occurred.
While the DoK is focused more on the context—the scenario, the
setting, or the situation—in which students are expected to express
the learning.

Nu pot învăța pe nimeni nimic, pot doar să-i ajut să

gândească. Socrate
Karin Hess (2014): matricea RIGORII în
utilizarea informației
• Rigoare: profunzimea învățării (elevul se raportează critic și creativ la
cunoașterea disciplinară și transdisciplinară)

• Combină taxonomia Bloom cu modelul Webb

DoK 1
Alcătuiește o hartă conceptuală care descrie un subiect sau un proces •
trasează o friză cronologică. • enumeră ce știe despre un subiect • alcătuiește o
diagram privind… • spune ceva despre… • scrie în cuvinte proprii • colează sau
desenează o imagine care ilustrează un eveniment, process, întâmplare•
Prezintă în fața clasei • scrie un rezumat în care explică evenimentele,
procesele, întâmplările • parafrazează • scoate ideile principale • face calculi
simple, rezolvă probleme cu o singură operație • identifică informația dintr-o
sursă dată • rezolvă sarcini de recunoaștere direct a unor idei, caracteristici etc.
• rezvolvă sarcinid e scriere care presupun aplicarea unor reguli, algoritm •
rezolvă sarcini simple de măsurare (folosind instrumete etalon)• aplică formule
simple• identifică informații pe hartă, imagine, grafic, diagramă
DoK3
Foloseste o diagram Venn de comparație • proiectează un chestionar pentru a
colecta date • categorizează acțiunile personajelor unei cărți • pregătesc un
raport • fac o investigație prin care să obțină informații care să susțină o ipoteză
• scrie un raport de evaluare • pregătesc și conduc o dezbatere • pregătesc o
listă de criterii de evaluare • scriu un discurs persuasiv • scriu o broșură cu
conținuturi esenția (ex: cinci reguli de care să tinem cont…). • desfășoară
proiecte de durată scurtă care presupun transferuri de informații în situații
similar, predictibile• valorifică concept abstracte • sarcini de recunoaștere în
lumea reală, care presupun uneori clasificarea unor informații atipice •
probleme complexe, care presupun o abordare procesuală • sarcini de scriere
sau comunicare ce presupun modificarea discursului pentru adaptarea la
auditoriu • crearea de grafice, tabele, scheme • formularea de întrebări de
cercetare și de planuri de obținere a unui răspuns prin investigație • sarcini de
DoK2
• Pune în ordine pașii unei acțiuni, proces
• alcătuiește un model, pentru a arăta cum se prezintă sau funcționează ceva •
exersează un rol si îl prezintă în fața clasei • alcătuiește o diorama penru a prezenta
un eveniment sau o realitate • scrie o pagină de jurnal sau de blog • alcătuiește un
portofoliu • alcătuiește o hartă• face un puzzle sau un joc pe temă• scrie o
explicație • elaborează un model • realizează sarcini aplicative simple (ex: aplică un
set simplu de reguli) • evidențiază relațiile dintre mai multe concept și reguli/
principii • realizează sarcini de recunoaștere mai complexe, care implică concept sau
procedure ce pot apărea în forme variate • rezolvă sarcini de calcul mai complexe
(în mai mulți pași) • rezolvă sarcini de scriere sau de tip proiect mai complexe, care
implică documentare, organizare, prezentarea de informații Realizează sarcinid e
măsurare care implică gestiunea de variabile pentru o perioadă de timp și presupun
agregarea datelor în tabele sau grafice
DoK4
Aplicarea informației pentru a rezolva probleme slab structurate • sarcini a căror
rezolvare presupune abilități cognitive și fizice variate • sarcini de cercetare și
scriere care presupun procese de durată de testare a ipotezelor • Sarcini care
presupun decizii startegice și multiprocesuale și care implică integrarea pe parcurs a
unor noi informații • sarcini ce implică asumarea unui punct de vedere și
colaborarea • crearea de grafice, scheme, diagrame care implică articularea de
informații si pentru acre elevul nu are indicații clare din partea profesorului •
sarcinid e scriere cu un puternic character persuasiv • proiectați un mod de a afla…•
un meniu original pentru un restaurant care să conțină… • vine o idee • un clip de
promovare • practică în corporații, care presupune sarcini de lucru autentice
Bill Daggett
(2016)
 A CREA R ASIMILARE ADAPTARE
6 I C D
G aplică, construiește, adaptează, adaptează, argumentează, compune, creează,
A EVALUA O demonstrează, prezintă, dramatizează, descoperă, explorează, formulează, inventează,
5 A potrivește, interpretează, măsoară, modifică, planifică, anticipează, prioritizează,
R modelează, operează, produce, pune în propune, ierarhizează, recomandă, predă
A E relație, ordonează secvențial, rezolvă
ANALIZA
4
ACHIZIȚIE APLICARE
A B
A APLICA
calculează, alege, descrie, definește, identifică, analizează, categorizează, citează, clasifică,
3
numește, enumeră, potrivește, actualizează din concluzionează, dezbate, apără, prezintă
memorie, indică, arată schematic, diferențiază, discriminează, evaluează,
A
examinează, explică, exprimă, generează, judecă,
ÎNȚELEGE
justifică, demonstrează, investighează, studiază,
2
rezumă

A -ȘI
AMINTI RELEVANȚĂ
1
1 2 3 4 5

CUNOAȘTERE APLICĂ ÎN APLICĂ APLICĂ ÎN SITUAȚII DE APLICĂ ÎN SITUAȚII

ASOCIATĂ CU O CADRUL UNEI INTERDISCI VIAȚĂ PREDICTIBILE, DE VIAȚĂ NOI,
SINGURĂ DISCIPLINĂ DISCIPLINE PLINAR TIPICE ATIPICE