CURRICULUM-UL CONSTRUCTIVIST.

IMPLICATII ASUPRA PROIECTARII CURRICULARE

Prof. univ. dr. Carmen Cretu

r

Asist. univ. dr. Nicoleta Rogoz

h |

mm

v w

Filosofie a invatarn
m

Reflectand asupra experientelor noastre, putem construi

propria noastra intelegere asupra lumii in care traim

/V

Invatarea = proces de aplicare a modelelor mentale in

vederea intelegerii sau a familiarizarii cu noile experiente

Teorie a cunoasterii

CunoaSterea reprezinta un proces activ de constructie din

partea subiectuliii cunoscator

CunoaSterea serveSte organizarii lumii experientiale Si nu

descoperirii realitatii ontologice

(Glasersfeld, von.E., 1989, Handbook of Curriculum research)

Model curricular
Fundamentele epistemologice ale constructivismului

certifica caracterul acestuia de paradigma interactionista (sec. XIX-Kronecker, Brouwer; Von Glasersfeld, Watzlawick, 1981); Contributiile autorilor mentionati pot fi considerate o adevarata opera de resuscitare a problematicii epistemologiei constructivismului la nivelul tiintelor educatiei. Formele constructivismului: radical (Von Glasersfeld, 1980)-cognitiv (Piaget,1972)-social (V?gotski,1971)-constructionism (Papert, 1970) determina raportarea la caracteristicile Tnvatarii.

Model curricular
Curriculum = intreaga experienta de invatare, in contexte

formale, nonformale Si informale

' r

Unitatea dintre predare-invatare-evaluare (specificul

proiectarii curriculare de tip constructivist)

Scopul intrinsec al invatarii din perspectiva elevului este

acela de a construi propriile intelesuri, Si nicidecum acela de a memora raspunsurile considerate adevarate Si formulate de altcineva sau de a accepta tacit intelesurile altora

A
Paradigma constructivista

Creeza o deschidere semantica flexibila

asupra analizei formarii profesorilor, dar si asupra procesului invatarii;

 Ofera o cale alternative pentru modelele

curriculare si pentru activitatea concreta de instruire si evaluare; Faciliteaza un proces educational care isi revendica caracterul de facilitator al invatarii, in scopul diminuarii proceselor regresive ce apar in cadrul formarii profesorilor sau in evolutia performantiala a grupurilor scolare.
i

Propune multiple deschideri semantice, care pot lua forma unui continuum descris de axa: cognitiv (Piaget, 1972, Barrouillet, Poirier, 1997, Bickhard, 1997, Kamii, 2000) - social (Dewey, 1933, Vigotsky, 1978, Garrison, 1998) - radical (Dearden, 1998, Mayer, 2004);

Determina o "cultura scolara" autogenerativa care imbina mtr-o maniera originala asteptarile

comune ale profesorului si elevului;

Activeaza o maniera colaborativa a procesului de mvatare, care are la baza un tip de relationare flexibil.

Impactul modelului curricular constructivist asupra proiectarii curriculare. Cercetare empirica (Rogoz, 2011)
Experti (reprezentanti ai mediului academic/scolar interesati de problematica impactului modelelor curriculare asupra proiectarii, dar si de tematica dezvoltarii si consilierii curriculare) -15 subiectiCanada- Quebec, Olanda si Romania (Iasi, Bacau, Suceava) Personal didactic care a participat la programe de formare in domeniul reformei - 60 subiecti-Iasi, Bucuresti, Brasov, Ploiesti, Barlad
I t ' 7 ' 7 ' 7 '

A L

PROTOTIPICCATEGORIAL^ (VERGES, 1992 V

id

Personal didactic in formare (studenti ai Facultatii de Psihologie si stiinte ale Educatiei care au parcurs cursuri pe tematica "Teoriei si metodologiei curriculum-ului" in anul I de studiu)60 subiecti-Iasi

Structura reprezentationala a celor trei loturi (Rogoz, 2011)

Dimensiunile integrate structurii reprezentationale a proiectarii in paradigma constructivista

Rezultate
Grupul studentilor Si cel al expertilor - continutul

reprezentarilor: centrarea pe elev Si respectiv, pe valorificarea experientelor de invatare (continuturi educationale, metodologie de predare-invatare)
Grupul format din personal didactic - continutul

reprezentarilor: metode de predare-invatare care faciliteaza dezvoltarea de competente la elev (metodologie de predare-invatare-evaluare, obiective educationale)

impactui modelului curricular constructivist asupra obiectiveior

Proiectarea axata pe obiective Si nu pe continuturi (obiective neplanificate, obiective de transfer)

Centrarea pe fiecare elev Si nu pe clasa de elevi Diferentierea obiectivelor operationale in functie de

nevoile fiecarui elev (obiective de transfer; solutii TIC)

constructivist asupra continuturilor

Inlocuirea unui curriculum standard pentru toti elevii, cu un

curriculum adaptat nevoilor fiecarui elev

Manuale Si suporturi curriculare alternative pentru fiecare

clasa eterogena

Impactul modelului curricular constructivist asupra metodelor de predare

Profesorii iSi construiesc strategiile de predare in functie

de raspunsiirile elevilor
/V

Incurajeaza elevii sa analizeze, sa interpreteze Si sa

anticipeze informatiile
Recurg sistematic la intrebari cu raspunsuri

multiple, promoveaza dialogul extins Si utilizarea strategiilor metacognitive la elevi

Raportul invatare evaluare constructivista

Exemplificarea caracteristicilor invatarii-evaluarii constructiviste

impactui modeiuiui curricular constructivist asupra evaiuarii

Evaluarea continua a progreselor elevului atat in plan

cognitiv, cat Si noncognitiv -motivational-atitudinal

Se raporteaza nu atat la performante, cat mai ales la mediul

care le-a facilitat Si la obiectivele proiectate

Integrarea activitatilor de evaluare continua in procesul de

invatare
r

Impactul modelului curricular constructivist asupra evaluarii

Notele Si testele standardizate sunt specifice doar

evaluarii sumative Si selectiei elevilor

0
r

V alorificarea resurselor utilizate de elev pe parcursul

predarii-mvatarii Profesorul furnizeaza permanent elevului informatii asupra calitatii propriei sale invatari (metafora pilotarii) Valorifica rolul capacitatilor, competentelor, valorilor in construirea cunoaSterii
r

Impactul modelului curricular constructivist asupra evaluarii

Caracter reglatoriu (determina reflectii nu atat asupra produsului exprimat in termeni de performante, cat mai ales asupra procesului-strategii metacognitive) Caracter prioritar formativ (presupune antrenarea elevului in aprecierea propriului progres prin auto-interevaluare, apreciereautoapreciere, reflectie-autoreflectie, analiza- autoanaliza, reglareautoreglare) Caracter compensatoriu/ameliorativ (elevului i se acorda sprijin procedural in eliminarea lacunelor, rolul feedback-ului pozitiv) Accent pe utilizarea metodelor/tehnicilor/instrumentelor alternative

impactui modeiuiui curricular constructivist asupra evaiuarii

Evaluarea achizitiilor mvatarii prin raportare la competence capacitati ce
permit elevilor sa iSi mobilizeze cunoStintele (savoir) Si abilitatile practice(savoir faire) in scopul rezolvarii de probleme (Francois-Marie Gerard, 2010; Jonnaert, 2002; Legendre, 2001; De Ketele, 2000; Rogers, 2000; Le Boterf, 1994; key'. 1996; Pcrrcnoud. 1997)

Parametri semnificativi in evaluarea prin raportare la competente:

> univers de referinta (resurse mobilizate de catre elev-savoirs, savoire-faire Si savoirc-clrc;
r

tip dc situatii la carc sc adaplcaza;

> tip Si numar de materiale suport utilizate; > tip de rezultate aSteptate, conditii de rezolvare Si criterii utilizate pentru evaluarea produselor invatarii (criterii minimale Si criterii maximale.
Exemplu:Adaptare model pentru Disciplina: Educatie civica, Clasa a IV-a

Continut educational: Manifestarea relatiilor dintre oameni in diferite situatii limita (Rogoz, 2011)
Univers de referinta in termeni de resurse mobilizate Tip de situatii la care se adapteaza Tip Si numar de materiale suport utilizate Filme de scurt metraj, fotografii, articole ziar, emisiuni radio sau tv, portofoliu de studii de caz etc.Numar: de la 2-4 Conditii de rezolvare Criterii utilizate pentru evaluarea produselor invatarii Criterii minimale: 1. adecvarea unor exemple la caracteristicile situatiilor limit a; 2. utilizarea corecta a unor concepte specifice

Savoirs: Tipuri de relatii interpersonale, modalitati de manifestare a unei relatii interumane, situatii limita (catastrofe, accidente, agresiuni, moartea) Savoir-faire: analiza unor tipuri de relatii in contexte diferite, experimentarea prin intermediul unor jocuri de rol a comunicarii a unor situatii limita, realizarea unor simulari de comportamente adecvate in cazul unor situatii limita Savoir- etre: identificarea Si adoptarea unei atitudini pozitive in raport cu situatii conflictuale, evidentierea unei atitudini responsabile in raport cu efectele unei situatii limita asupra unui grup

Situatii limita selectate din viata de zi cu zi (intalnite in medii diferite: familie, strada, comunitate sociala etc.)

Timp: 60 minute

Experimentarea unor situatii limita in conditiile in care acestea sunt traite individual sau intr-un grup

Forme de Criterii maximale/ de organizare: performanta: individual Si pe 1. calitatea grape documentarii legata de identificarea unor situatii limita adecvate;

Disciplina: Istorie, Clasa a Vlll-a

Continut educational: Constituirea Romaniei moderne

- Revolutia din 1848-1849

Univers de referinta in termeni de resurse mobilizate Savoirs: Evenimente semnificative ale perioadei istorice studiate; context socioeconomic; prsonalitati istorice implicate; Semnificatii ale evenimentului istoric studiat Savoir-faire: identificarea pe harta a elementelor specifice ce descriu evenimentul istoric studiat; desfaSurarea unor jocuri de rol de prezentare a unui discurs politic imaginat (specific perioadei i w o l u t i e i ) Savoir- etre: exprimarea unei atitudini pozitive in raport cu specificul revolutiei Si caracteristicile liderilor, evidentierea unei atitudini responsabile in raport cu efectele adoptarii unei decizii legate de viitorul tarii (analiza deciziilor luate in acea perioada istorica) Tip de situatii la care se adapteaza Studiu de caz: identificarea unor caracteristici comune ale evenimentului, reflectate in materiale diferite: documente istorice, massmedia, almanah istoric e t c . Experimentarea unor situatii limita care reactualizeaza evenimentul istoric, transformandu-i intr-o maniera pozitiva consecintele. Tip Si numar de materiale suport utilizate Filme de scurt metraj, fotografii, articole ziar, emisiuni radio sau tv, portofoliu de studii de caz etc. Conditii de rezolvare Timp: 60 minute Criterii utilizate pentru evaluarea produselor invatarii Criterii minimale: 1. adecvarea unor informatii la specificul evenimentului; 2. utilizarea corecta a unor concepte specifice Criterii maximale/ de performanta: 1. calitatea documentarii legate de caracetristicile personalitatilor marcante relationate cu evenimentul studiat

Numar de la 4-6 Forme de organizare: frontal, individual Si pe grape

Discipiina: Psihoiogie, Ciasa a X-a

Continut educational: Personalitatea. Tipuri temperamentale

Univers de referinta in termeni de resurse mobilizate Savoirs: Clasificari ale tipurilor temperamentale, utilizand criterii diferite; comparatii realizate intre componentele personalitatii Savoir-faire: analiza unor tipuri temperamentale in contexte diferite, experimentarea prin intermediul unor jocuri de rol a comunicariiintre doua sau mai multe persoane cu temperamente diferite, realizarea unor simulari de comportamente specifice unui tip temperamental in situatii decizionale sau de conflict Savoir- etre: identificarea Si adoptarea unei atitudini pozitive fata de diversitatea temperamentala, evidentierea unei atitudini tolerante in raport cu punctele slabe ale tipurilor temperamentale

Tip de situatii la care se adapteaza

Tip Si numar de materiale suport utilizate

Conditii de rezolvare Timp: 60 minute

Criterii utilizate pentru evaluarea produselor invatarii

Identificarea unor situatii Filme de scurt metraj, care permit exprimarea fotografii, portofoliu trasaturilor temperamentale de studii de caz etc. Studierea unor cazuri descrise prin adaptare/ neadaptare la un context Numar: de la 2-4

Criterii minimale: l.adecvarea unor exemple de trasaturi specifice unor tipuri Forme de temperamentale; organizare: 1 .idntificarea punctelor frontal, individual Si pe tari Si slabe ale unui Up grupe temperamental; Criterii maximale/ de performanta: l.recunoaSterea specificului temperamentului in raport cu celelalte componente.

Avantajele aplicarii metodologiei de predare-invatare-evaluare constructivista. Perspectiva profesorului

CreSterea motivatiei legate de cunoaSterea paradigmelor/modelelor/teoriilor ce explica dezvoltarea comportamentului de invatare la elevi Preocuparea pentru identificarea celor mai adecvate contexte de aplicare a metodelor Realizarea unor demersuri metodologice coerente Si diferentiate/personalizate pentru obtinerea unor performante sigure la elevf '' Identificarea corecta a raportului dintre metodologia aplicata Si competentele dezvoltate la elev (ca masura a eficientei/progresului in procesul de predare-invatare) '

Avantajele aplicarii metodologiei de predareTnvatare-evaluare constructivista. Perspectiva profesorului

Valorificarea resurselor existente (umane, materiale, de timp, de infrastructure!) Resemnificarea valentelor unor teme/continuturi in functie de achizitiile pe care le determina la elevi Alegerea unor modalitati creative de prezentare a continuturilor i a rezultatelor aplicarii metodologiei de evaluare constructivista Optimizarea relatiilor interpersonale, prin stabilirea realista a rolurilor in cadrul grupului profesional (alegerea unei metodologii ce faciliteaza crearea echipelor interdisciplinare de predare, si respectiv evaluare)
r r r

Avantajeie aplicarii metodeior de predareinvatare-evaiuare constructivista.

9

Perspectiva profesorului
Analiza realista a punctelor tari, dar Si a posibilelor obstacole pe care le determina aplicarea acestor instrumente Dezvoltarea capacitatilor reflective Si auto-reflective (utilizarea jurnalelor reflexive, structurate, comentariilor personale etc.) Stimularea interesului pentru cunoaSterea explicatiilor Stiintifice legate de specificul fiecarui instrument Si a conditiilor de aplicare a acestuia, in scopul dezvoltarii competentelor socio- culturale la elevi

Avantajele aplicarii metodologiei de predare-invatare-evaluare constructivista.

Perspectiva profesorului

Determinarea unui comportament psihopedagogic algoritmic, dar in acelaSi timp flexibil in raport cu obiectivele/competentele vizate Aplicarea metodologiei de evaluare constructivista faciliteaza intelegerea polimorfismului rolurilor profesorului!

Metode, tehnici si instrumente de * # evaluare constructivista

Observarea si analiza comportamentului atitudinal, cognitiv si actional al elevului Metode, tehnici, instrumente de exprimare si construire orala a cunoasterii Metode, tehnici, instrumente de organizare a cunoasterii prin redactare scrisa Probe experimentale Investigatia/ Studii Portofolii/ proiecte Autoevaluare/ Interevaluare de caz de Tnvatare

Dezbateri cu Jurnale reflexive/ Fise de evaluare oponent Exercitii structurate calitativa (evenimente de negociere, de Reprezentari grafice, didacticelansare de ipoteze, comportamente ale harti conceptuale/ identificare erori elevilor-interpretari cognitive Eseuri, psihopedagogice) Fise de cognitive, referate, eseuri expresii progres Scari de argumentative clasificare Liste de control cognitive Dictionare de termeni (procesare de experiente lacunare Formulare de de cunoastere) Tntrebari Aplicare solutii individual/grup Evaluare Comentariu liber, creare criteriala analogii, rezolvare conflicte sociocognitive

Creare de modele, machete tematice, desene, experimente Crearea liantului Tntre a sti, a sti sa spui, a sti sa faci, a sti sa fii, a sti sa devii (Cardinet, 1994) Evaluare cu ajutorul computerului- aplicatii pe calculator, chestionare AEL, softuri educationale

Derivarea unui stil de gandire/ organizare a materialului cognitiv Strategii de evaluare metacognitiva

Validitate, Completitudine, Elaborare si structurare, Creativitate (documentare, echilibru materiale teoreticeaplicative, organizare/ prezentare orala/ calitatea reflectiilor, diversitatea surselor si a competentelor dezvoltate)

Analize critice criteriale, comparative si obiective Aprecieri/ autoaprecieri Exercitii de constientizare a erorilor si consecintelor Analiza progreselor/ succeselor (factori determinanti, procese cognitive si reglatorii implicate etc.).

Modeiui competentelor profesoruiui constructivist (Rogoz, 2011)

Competente cognitive - de prelucrare a continuturilor specifice disciplinei de specialitate

Sa argumenteze importanta cunoaSterii specificul paradigmei constructiviste Si a aplicatiilor pe care aceasta le generea/a la mvelul clasei Sa creeze un cadru comprehensiv pentru integrarea continuturilor provenite din mediul socio-cultural Sa propuna structuri eficiente de prelucrare a materialelor, pe baza unei documentari de calitate Sa gestioneze demersuri interdisciplinare de selectie a continuturilor Sa stabileasca un repertoriu de notiuni-cheie, cu care se va opera pe parcursul predarii; Sa identifice un echilibru intre cultura generala Si cultura de specialitate, generata de continuturile specifice ariei curriculare de predare Sa dezvolte la elevi atitudini experimentale, care permit construirea unei imagini pertinente asupra real itati i Sa elaboreze rationamente care faciliteaza intelegerea materialelor predate Sa propuna permanent modalitati diferite de explorare a lumii inconjuratoare, in scopul formarii la elevi a capacitatii de interpretare Sa manifeste tendinta de a elabora permanent ipoteze, care permit satisfacerea nevoii de cercetare St iinti fica Sa faciliteze demersuri constructive, bazate pe reflectii, re-structurari, re-sistematizari.

Modelul competentelor profesorului constructivist (Rogoz, 2011)

Competente psihopedagogice - de identificare a unor comportamente didactice flexibile

Sa identifice modalitati eficiente de creare a interactiunii intre obiective-competente- metodologieevaluare; Sa realizeze un repertoriu de instrumente, care sa faciliteze invatarea de tip contructivist; Sa acceseze surse diferite de formare, care permit o dezvoltare profesionala complexa Si unitara; Sa adopte un stil educational/didactic eficient, in acord cu secventele de instruire de natura constructivista; Sa faciliteze raportarea in predare-evaluare la stilul de invatare al elevului, la capacitatile pe care acesta le are, la profunzimea intelegerii Si respectiv, la caracteristicile mediului de invatare; Sa creeze o viziune asupra modului de proiectare, in acord cu specificul paradigmei constructiviste; Sa introduca noile tehnologii ca alternative in prelucrarea Si interpretarea continutului Stiintific spccil'ic disciplinei de predare; Sa aplice modalitati alternative de evaluare, in acord cu particularitatile grupului de elevi, respectiv a competentelor de format; Sa creeze situatii de auto-evaluare, bazate pe o atitudine reflectiva legata de propria activitate didactica.

Modeiui competentelor profesoruiui

constructivist (Rogoz, 2011)

Competente psiho-sociale - de facilitare a unui mediu psiho-social de natura constructivista

Sa antreneze elevii in activitati ce presupun valoricarea muncii in cadrul grupului, bazata pe principiile invatarii colahorative; Sa armonizeze modalitati diferite de comunicare, prin crearea unor retele care sa permita organizarea structurala a clasei; Sa se afirme comportamental ca un model moral; Sa identifice medii diferite de invatare, in acord cu obiectivele de formare; Sa lanseze activitati care sa stimuleze motivatia de participare Si sentimentul succesului; Sa creeze oportunitati pentru delimitarea unui bun management al timpului la nivelul clasei; Sa gestioneze eficient conflicte, indiferent de natura lor (sociala sau socio-cognitiva); Sa valorifice rolul contextului bazat pe participare activa, colaborare, auto-evaluare; Sa realizeze structuri din ansambluri de mobilier in cadrul clasei, care permit luarea in considerare a distantelor/ spatiilor umane (intim, personal, social, public).

Modelul competentelor profesorului constructivist

Intr-un mediu de predareinvatare-evaluare de tip constructivist... mainile ajung sa imparta cu mintea capacitatea de a comunica idei

intelectuale pure, iar intonatia imprima comunicarii aspectul unui zbor, in care cuvintele iSi frang semnificatiile...
r

Va multumim pentru atentie!

m