Moțan Robert, clasa a XII-a A, 3 Decembrie 2022

Domnii moldovei de la Lațcu la Alexandru Cel Bun

Lațcu a fost domn al Moldovei în perioada: post iulie 1368-1375. A fost cel de-al doilea fiu al
lui Bogdan I și al soției acestuia, Maria, care a fost de origine polonă. Numele de Lațcu (vezi Lațco)
este o formă rutenizată din Laszlo - Ladislau -Vladislav. Nu se știe exact cum s-a schimbat domnia
între Petru I și Ratsk, dar se crede că a început undeva între iulie 1368 și sfârșitul anului. Laschuk,
căutând protecția romanilor asupra Regatului Ungariei și Poloniei, i-a trimis la Papă pe franciscanii
Nicolae de Mehrascu și Paul de Schweidnitz pentru a-l pregăti pe el și pe poporul său să treacă la
catolicism. Episcopul a fost numit Andrei de Cracovia (Vasilo Jastrzewiec), fost vicar al soției lui
Ludovic I de Anjou Elisabeta de Anjou.
Petru al II-lea (Fiul Margaretei Mușata), numit și Petru Mușat (n. secolul al XIV-lea – d.
decembrie 1391) de unii istorici, a fost domnul Moldovei între 1375 și decembrie 1391. Petru al II-lea a
fost fiul lui Costea și al Margaretei (Mușata) fiica lui Bogdan I. Întrucât Lațcu nu a avut fiu, ci doar o
fiică, Anastasia, Petru al II-lea a urcat la tron ca nepot. A fost în relații amicale cu regele Poloniei,
Vladislav al II-lea Yagello. În 1387, în ziua Înălțării Sfintei Cruci, printr-un act de evlavie săvârșit la
Liov, Petru și-a recunoscut stăpânirea. La ceremonie a fost prezent și mitropolitul Kiprian al Kievului.
Petru al II-lea l-a mai îndemnat pe Mircea cel Bătrân să încheie o alianță cu Vladislav Iagello, care a
fost încheiată, după negocierile purtate din decembrie 1389 până în martie 1390 la Radom, Lublin și
Suceava, pe picior de egalitate, printr-o alianță militară împotriva regelui Ungariei, Sigismund de
Luxemburg. Petru a bătut primele monede moldovenești, groși și jumătăți de groși de argint, care pe o
parte aveau un scut cu flori de crin și bare transversale, iar pe cealaltă, un cap de bour.
Roman I, cunoscut de unii istorici și sub numele de Roman Mușat (sec. XIV - 1400 d.Hr.) a fost
stăpânul Moldovei după moartea fratelui său, Petru I, care a urcat pe tron din decembrie 1391 până în
martie 1392, sfârșitul domniei sale în Decembrie 1394. Era fiul voievodului Costea si Musata.
Ștefan I (n. c. 1364 - d. înainte de 28 noiembrie 1399) a fost domn al Moldovei în perioada
decembrie 1394 - înainte de 28 noiembrie 1399. Analizele ADN recente au dovedit că a fost fiul cel
mare al lui Roman I din prima căsătorie a acestuia cu o verișoară primară. Prima referire la domnia lui
Stefan I este la 6 ianuarie 1394, intr-un document facut la Suceava, prin care noul domn anunta ca am
ocupat si stabilit domnia lui Kari Moldavei. A urcat pe tron cu ajutorul lui Vladislav al II-lea Yagello,
care l-a preferat pe vărul său Roman, fiul lui Petru al II-lea. Așa că a devenit vasal al regelui Poloniei și
a promis că îl va ajuta împotriva oricăror dușmani.

1
 Moțan Robert, clasa a XII-a A, 3 Decembrie 2022

Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, care pretinsese stăpânirea Moldovei și întreținea

relații adverse cu Polonia, a organizat o expediție împotriva lui Ștefan I, trecând munții și asediând
cetatea.
Iuga Ologul este al doilea fiu al Moldovei Roman Mușat și al Anastasiei Mușat. Potrivit unor
surse istorice, Iuga a domnit câteva luni. Potrivit altor surse, Iuga a domnit doi ani. Porecla „Ologul”
apare doar în Letopisețul de la Putna, întocmit în secolul al XVI-lea. Nu se știe cu exactitate motivul
pentru care rămâne în istorie cu această poreclă (poate că a suferit de o boală, făcându-l incapabil să se
miște). În sursele istorice, există confuzie între Iuga Ologul și prințul lituanian Yuri Koriatovich (numit
și Jurg Coriatovici sau Iurie Koriatovici) din Podolia. Această confuzie se datorează faptului că numele
Iuga este o adaptare locală a numelui rutenian Yuri.
Alexandru cel Bun (n. secolul al XIV-lea – d. 1 ianuarie 1432, Suceava, Moldova) a fost
domnul Moldovei între anii 1400 - 1432. Alexandru cel Bun a fost fiul cel mare al lui Roman I Mușat,
voievod al Moldovei între 1391-1394, și al Anastasiei Mușat. La 23 aprilie 1400 devine domn al
Principatului Moldovei ca moștenitor al tronului lui Iuga (1399-1400), care fusese destituit de
guvernatorul Țării Românești, Mircea cel Bătrân. La început, Alexandru cel Bun a domnit împreună cu
fratele său Bogdan până în 1407 când a devenit singur domnitor. Lunga sa domnie de 32 de ani a
corespuns unei perioade de pace, rezultat al politicii stricte al domnului moldovean. Titlul lui
Alexandru cel Bun pare a fi scris pe un trifoi cu patru foi identificat in Rusia si mentionat de Nicolae
Iorga. Ca domn al Moldovei, Alexandru cel Mare avea o stemă formată dintr-un scut și un cap de taur
suprapus.
Cele 8 dungi orizontale galben-verzui reprezinta dinastiile Basarabiei si Asanesti iar crinul
galben reprezinta Casa Anjou, posibil un descendent al lui Petru I Musat, care avea si o stema de
culoarea crinului.

Webografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_domnilor_Moldovei

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_cel_Bun