ŞCOALA GIMNAZIALĂ „B.P.

HASDEU” IAŞI AN ŞCOLAR 2020-2021

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SEMESTRUL I

Construcţii active, pasive, cu pronume reflexiv

Aplicaţii

1. Transcrie şi completează textul propus cu termenii următori: complement de agent, a

treia, forma, marcă:
„Pronumele/ cliticul reflexiv cu ______________ de acuzativ se are următoarele
caracteristici: apare doar în contexte de persoana ___________ singular şi plural şi
funcţionează ca _____________ sintactică a pasivului, intrând în structura verbului cu forma
pasivă; grupul se +verb este echivalent cu grupul auxiliar pasiv + participiu (să se repete =
să fie repetat); ca şi pasivul cu auxiliar, poate primi_______________ _____________.”
2. Identifică pronumele reflexive din exemplele următoare, precizând funcţia sintactică,
acolo unde este cazul.

Exemple Pronume reflexiv Funcţia sintactică

1.Când se prezintă ca salvatorul clasei,
când se caracterizează ca atotştiutor, nu
face decât să exagereze.
3. Mi-am cusut o ie.
4. Prietenele se susţin la greu.
5. Prietenii îţi transmit mesaje de
încurajare.
6. Şi-a vândut telefonul.
7. Fata s-a suit în car încăract cu zestrea-
şi.
8. Ei şi-au scris temele şi s-au felicitat
pentru notele bune obţinute.

3. Descoperă intrusul din seriile următoare, explicându-ţi alegerea:

a) a se bosumfla, a se codi, a se lăfăi, a se ramoli, a se prezenta, a se zbengui;
b) a-şi bate joc, a-şi lua tălpăşiţa, a se lamenta, a-şi lua ziua bună;
c) a-şi închipui, a-şi reveni, a-şi imagina, a se gândi.
4. Completează construcţiile reflexiv-pasive, adăugând complementele de agent adecvate.
a) Publicarea s-a decis____________________________ .
b) Rezultatele s-au publicat ________________________ .
c) Melodiile s-au cântat ___________________________ .
d) Lucrările s-au analizat __________________________ .
5. Folosind formele reflexive se cunosc, se apără, se ajută, se promovează, construieşte
enunţuri atfel încât:
a) Pronumele se să fie reflexiv reciproc
b) Pronumele se să fie reflexiv-pasiv
6. Transformă următoarele enunţuri prin pasivizare şi prin impersonalizare.

CONSTRUCŢII ACTIVE PASIVIZARE IMPERSONALIZARE

1. Elevii aşteaptă nota.
2. Candidaţii scriu tezele.
3. Iubitorii de lectură citesc textele.
4. Profesorii vor pregăti sălile de
Page 1 of 2
 examen.
5. Prietenii transmiteau mesaje
încurajatoare.

7. Integrează verbele a gândi, a juca, a hotărî, a ridica, a aştepta în

a) Construcţii active
b) Construcţii pasive
c) Construcţii cu pronume reflexiv
8. Scrie enunţuri cu forma nereflexivă şi cu forma reflexivă ale verbelor, indicând verbele
impersonale:

a) a putea / a se putea, c) a părea/ a se părea,

b) a cădea / a se cădea, d) a impune / a se impune

9. Analizează verbele din următoarele texte:

a) „Ea-şi urma cărarea-n codru,
Eu mă iau pe a sa urmă,
Când ajung cu ea alături
Răsuflarea-mi mi se curmă.

Ea se apără c-o mână

Şi se uită tot în lături.” ( Mihai Eminescu)
b) „Nu-mi amintesc episodul, dar mă recunosc în personajul iritat de întreruperea brutală a
tăcerii. Şi acum mi se întâmplă uneori ca, afându-mă pe marul mării sau colidând o pădure, cu
prietenii, să-mi doresc din toată inima ca ei să tacă pentru a putea trăi pe deplin momentul de
contemplaţie şi de fericire melancolică.” ( Ioana Revnic)
c) „Fusesem sfătuit să evit planeta celor doi sori, așa cum făceau de regulă rătăcitorii
solitari, dar tocmai aceasta mă decisese. Nu speram să închei, în cursul unei singure vieți,
ocolul coloniilor terestre de la frontierele galaxiei, dar o vizită în plus nu era de lepădat.
Despre Ahra circulau tot soiul de basme, dar nimeni nu mă avertizase concret şi practic să-mi
aduc un sac de dormit. Din fericire aveam pe navă un culcuș exemplar, astfel că răul nu avea
să dureze…” (Horia Aramă)

Page 2 of 2