a.

Perspectiva narativă subiectivă:

➢ Viziune: ,,împreună cu"
➢ Focalizare internă
➢ Narator: – narator – personaj/martor, implicat, intradiegetic, narează la persoana
I (exemplu de 2 verbe).
➢ Efectul: de autenticitate, întâmplările (fac referire concretă la text) fiind filtrate
prin perspectiva unică a personajului narator– exemplu din text care să evidențieze
subiectivitatea – ,,mi se părea urâtă.″

Aplicație – perspectiva narativă subiectivă

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.

Pe la unsprezece noaptea am venit la cazinou. Mărturisesc, fără vreo emoție deosebită, căci
credeam că n-o s-o găsesc pe Irina, trecusem prin tot orășelul, și pe la cazinou chiar, și n-o
văzusem, și mă deprinsesem cu ideea că n-o s-o întâlnesc, după obicei. Printre mese, era și o masă
lungă, cu multă lume în jurul ei. Privirea mi s-a plasat, ca din întâmplare (sau poate dusă de cine
știe ce instinct), spre una din persoane, spre chipul ei. Totul s-a petrecut într-o secundă. Nu mi-
am dat seama că era Irina și nici n-am sesizat că ea se uita la mine. Ne uitam unul la altul, și eu
n-am priceput decât când ea și-a întors ochii. A fost o porțiune de timp (mai puțin ca o secundă)
când ea de-abia începuse să-și întoarcă ochii, și eu am înțeles că era ea. Singura dată când ne-
am mai văzut. Nu știu dacă ea s-a mai uitat la mine pe furiș, dar eu n-am mai avut curajul s-o
privesc, cu toate că am rămas la masa vecină încă un ceas. Am continuat cu prietenii mei să fiu
vesel, strident, să râd, să vorbesc tare, să dansez - tot timpul copleșit de prezența Irinei. Ce s-o fi
petrecut cu ea! Mi-aș da viața toată să știu ce se petrecea în ea! Reflecta: „Suport mai ușor
prezența lui decât mă așteptam”, sau era invadată de trecut și de dragoste? Sau mă privea cu
simpatie, ca o persoană în vârstă pe un copil? Ce concluzie pot să trag că n-a plecat imediat? Că
n-a vrut să facă nici un gest deplasat? Sau că nu era în stare să plece? Rămânând, îl umilea pe
bărbatul ei de alături, sau îi demonstra că, în sfârșit, avea tărie sufletească?
(Anton Holban, Obsesia unei moarte)

Fragmentul dat are o perspectivă narativă subiectivă, cu o viziune ,,împreună Prezentarea

cu", ce aparține unui narator-personaj, intradiegetic, implicat și care se perspectivei:
poziționează în interiorul universului ficțional - ,,am venit", ,,n-o văzusem", -tipul
,,n-am sesizat". Focalizarea este internă. Se creează efectul de autenticitate, -descrierea
astfel că evenimentele narate sunt prezentate din perspectiva unică a perspectivei
personajului narator, acesta filtrând realitatea prin propria-i subiectivitate.
Astfel, personajul-narator își mărturisește într-o manieră sinceră gândurile,
temerile, năzuințele legate de întâlnirea cu Irina, despre care cititorul poate -evidențierea
intui ca e fosta iubită - ,,mărturisesc, fără vreo emoție deosebită, căci credeam perspectivei
că n-o s-o găsesc pe Irina". Se observă dispariția omniscienței naratoriale și prin legătura
cu textul
limitarea perspectivei, astfel că, întâlnirea propriu-zisă devine o surpriză pentru
personajul-narator. Momentul contactului vizual e descris, de asemenea, așa
cum e perceput de acesta - ,,a fost o porțiune de timp,",,nu știu dacă ea s-a mai
uitat la mine pe furiș". Autocaracterizarea - ,,să fiu vesel, strident, să râd, să
vorbesc tare, să dansez" subliniază contrastul dintre tulburarea interioară a personajului-narator și
nepăsarea pe care intenționează să o transmită. Limitarea naratorială și îngustarea viziunii e
evidențiată de afirmația - ,,Mi-aș da viața toată să știu ce se petrecea în ea!". Viziunea ,,dindărăt"
e anulată, naratorul nu mai are acces la gândurile personajului. Urmează o serie de interogații care
care iau naștere în mintea personajului-narator, subiectivitatea momentului fiind evidentă prin
faptul că acesta oferă mai multe interpretări reacțiilor Irinei, însă nimic nu îi oferă siguranța
realității.

2.2.1.Barem
Prezentarea perspectivei narative din fragmentul dat 6 puncte
• precizarea tipului de perspectivă narativă: perspectivă de tip obiectiv – 2 puncte;
• prezentarea perspectivei narative precizate, de exemplu: relatare la persoana a III-a,
omnisciență narativă etc.: prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din fragmentul
dat – 4 puncte;
•prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 2 puncte;
•încercare de valorificare a fragmentului, simpla indicare a unor particularități ale perspectivei
narative, fără raportare la fragmentul dat – 1 punct;
Redactare 4 puncte– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct;
ortografia – 1 punct (0–1 greşeli ortografice – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte);
punctuaţia – 1 punct (0–1 greşeli de punctuaţie – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte)

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de

cuvinte şi să dezvolte subiectul propus