2.

Două trăsături ale modernismului regăsite în poezie

2.1.Dimensiunea modernă a textului arghezian constă în caracterul său de artă

poetică, înscriindu-se în tradiția artelor poetice moderne din perioada interbelică. Spre
deosebire de contemporanii săi, Blaga sau Barbu, Tudor Arghezi cultivă un modernism eclectic.
Poezia devine un act asumat, intelectualizat. În genere, pentru Tudor Arghezi, modernitatea nu
presupune anularea trecutului, ci asumarea acestuia, poezia fiind o sinteză de tradiționalism și
modernism. Singurul element tradițional se remarcă la nivel formal, rima, concepția despre
creație fiind una modernă, aspect subliniat încă din incipitul textului poetic – actul creației are
loc în condiții neobișnuite - ,,pe întuneric, în singurătate", folosind instrumente atipice -
,,unghie", ,,tencuială". De asemenea, artistul e un homo-faber care scrie ,,cu unghia pe
tencuială" în absența oricărui har inspirator.

Caracterul de artă poetică (trăsătura modernismului)

Arghezi = Blaga, Barbu

tradiție
Modernism eclectic – amestec de
modernitate

Modernitatea nu presupune anularea trecutului, ci o asumare a acestuia

• Singurul element tradițional – rima
• Concepția asupra creației – modernă artă poetică
• Artistul – ipostaza unui homo faber

2.2.În al doilea rând, noutatea se remarcă prin cultivarea esteticii urâtului, evidențiată
încă din titlu - ,,Flori de mucigai″ cu punct de plecare de la Charles Baudelaire care scrie poezia
,,Florile răului". Arghezi cultivă un limbaj neobișnuit printr-un amestec inedit de cuvinte
considerate până la el ,,neopoetice″- ,,mucigai", ,,ghiară". De asemenea, în lectura poeziei se
remarcă combinarea de registre stilistice diferite ale limbii: forme vechi ale unor cuvinte:
,,părete", arhaisme- ,,stihuri", cuvinte din sfera religiosului: Luca, Marcu, Ioan. Poezia aparține
esteticii uratului și datorită promovării categoriilor negative: noaptea - ,,pe întuneric″, golul
,,firidă goală″, ,,în singurătate″, absența divinității - ,,cu puterile neajutate″, alienarea1 - ,,Și nu
mi-a crescut/ Sau nu o mai am cunoscut″.

Cultivarea esteticii urâtului (trăsătură) – ilustrată prin:

• Titlu – Flori de mucigai – Florile răului, Baudelaire

• Limbaj neobișnuit - ,,mucigai", ,,ghiară"
• Registre stilistice diferite: - forme vechi ale unor cuvinte – ,,părete"
-arhaisme - ,,stihuri"
-cuvinte din sfera religiosului

1
Alienare – înstrăinare de sine însuși;
• Promovarea categoriilor negative: - noaptea - ,,pe întuneric"
-golul - ,,firidă goală″, ,,în singurătate″
-absența divinității - ,,cu puterile neajutate"
-alienarea - ,,Și nu mi-a crescut/ Sau nu o mai
am cunoscut″.