Vasiliu Daiana- Lisa

RO-FR

OPINII - COMENTARII
Marea Unire de la 1918, pagina sublimă a istoriei
românești. CRONOLOGIE

Publicat
 acum 6 luni 
în
 30 noiembrie 2021
De
 Ziarul Unirea
Marea Unire din 1 Decembrie 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei
românești • Cum s-a înfăptuit Marea Unire • Cronologie (pe scurt), despre cum s-a
făcut Marea Unire de la Alba Iulia din 1918 • Marea Unire referat • Cine a făcut Marea Unire • 1
Decembrie, Ziua Națională a României.
Primul pas spre Marea Unire a reprezentat-o Mica Unire de la 24 ianuarie 1859, Unirea
Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza
România întregită s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe
cale democratică, prin adunări cu caracter reprezentativ: unirea Basarabiei, a Bucovinei, a
Transilvaniei cu țara-mamă.
4/17 ianuarie 1918 — Apare, la Paris, primul număr din publicația săptămânală „La Roumanie”
care avea drept scop sprijinirea, în emigrație, în plan publicistic și diplomatic a revendicărilor
românești.
23 ianuarie/5 februarie 1918 — Ultimatum adresat României de Puterile Centrale, prin care
era somată, ca, în termen de patru zile, să-și facă cunoscute intențiile în vederea încheierii
păcii.
24 ianuarie/6 februarie 1918 — Chișinău. Sfatul Țării, întrunit în ședință solemnă, votează, în
unanimitate, independența Republicii Democratice Moldovenești. Consiliul Director se dizolvă,
puterea executivă fiind încredințată unui Consiliu de Miniștri, sub președinția lui Daniel
Ciugureanu. „(…) Ne proclamăm, în unire cu voința poporului, Republică Democratică
Moldovenească slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și
hotărî soarta în viitor” — se spune în proclamația Sfatului Țării.
Citeste si: Mesaje de Ziua Nationala
24 august/6 septembrie 1918 —Se creează, la Paris, Consiliul Național Român Provizoriu,
care, în 20 septembrie / 3 octombrie, a proclamat formarea Consiliului Național al Unității
Române, organ reprezentativ, având în conducere pe Take Ionescu, Vasile Lucaciu, Octavian
Goga, dr. Constantin Angelescu și Ioan Th. Florescu (vicepreședinți). Consiliul este recunoscut
la 29 septembrie/12 octombrie de guvernul francez, la 23 octombrie/5 noiembrie de guvernul
S.U.A., la 29 octombrie/11 noiembrie de guvernul englez, iar la 9/22 noiembrie de cel italian
drept exponent al intereselor poporului român.

29 septembrie/12 octombrie 1918 —Comitetul Executiv al Partidului Național Român din

Transilvania, întrunit la Oradea, adoptă în unanimitate o declarație, redactată de Vasile Goldiș,
privind hotărârea națiunii române din Transilvania de a se așeza „printre națiunile libere”, în
temeiul dreptului ca fiecare națiune să dispună liber de soarta sa. Se revendică recunoașterea
conducerii P.N.R. ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei. Se constituie un „Comitet
de acțiune”, cu sediul la Arad, avându-l în frunte pe Vasile Goldiș.
Vasiliu Daiana- Lisa
RO-FR

Stilul publicistic reprezintă dezvoltarea presei limbii române și relatarea pentru public a
vieții sociale, politice, culturale, atât naționale cât și internaționale, cu scopul de a informa. Stilul
publicistic se situează între cele două variante : scrisă și orală, năzuind, însă, spre varianta scrisă.

Structura textului este determinată în mod esențial de către destinatar, un destinatar care
există încă de la început, spre deosebire de stilul științific sau cel belestristic, unde nu există
propriu zis un destinatar, ci un receptor. Această structură a textului se află într-o strânsă legătură
cu realitatea unui mesaj, pentru că se vizează relatarea unor noțiuni concrete.

Textul selectat reprezintă un articol dintr-un ziar, ce are un scop informativ pentru
destinatari și prezintă aspecte generale, precise, despre cum s-a realizat Marea Unire.

Voi analiza acest text publicistic din perspectiva nivelurilor limbii punând accentul pe
stil, pe trăsături și, nu în ultimul rând, pe exemplificarea acestora.

Din punct de vedere al nivelului fonematic, în raport cu cele două variante esențiale,
orală și scrisă, acest nivel fonematic se îmbină cu cel grafic și cel prozodic. Fiind un articol, o
variantă scrisă, nu putem menționa de sunet, care are un rol fundamental pentru transmiterea
semnificației, sau de intonație, accent, pentru că textul dat nu reprezintă, de exemplu, o
transmisie.

În schimb, putem menționa un alt aspect definitoriu pentru stilul publicistic, și anume
aspectul grafic. Conținutul mesajului este concretizat prin dimensiune ( în acest caz, articolul are
o dimensiune medie, deoarece sunt prezentate idei principale, succinte, referitoare la Marea
Unire, urmărind captarea atenției cititorului), prin culoarea caracterelor tiprografice ( titlul are o
mărime mai mare față de restul textului, este îngroșat cu bold; ideile fundamentale sunt marcate,
de asemenea, cu bold), prin prezența unor semne grafice (linii de reliefare a enunțului: „Primul
pas spre Marea Unire a reprezentat-o Mica Unire de la 24 ianuarie 1859, Unirea Principatelor
Române sub Alexandru Ioan Cuza”, ghilimelele: Consiliul Director se dizolvă, puterea executivă
fiind încredințată unui Consiliu de Miniștri, sub președinția lui Daniel Ciugureanu. „(…) Ne
proclamăm, în unire cu voința poporului, Republică Democratică Moldovenească slobodă, de
sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor”).
Vasiliu Daiana- Lisa
RO-FR

Fonemul are o funcție semnificativă, rezultând din prescurtarea grupurilor care denumesc țări,
partide, instituții: „S.U.A”, „ recunoașterea conducerii P.N.R”.

Sub aspetul nivelului morfematic, predomină substantivul, acesta fiind ușor de remarcat
la lectură. În fiecare paragraf al textului se remarcă o sumedenie de substantive care oferă
substanță textului, substantive pe care le vom clasifica în : substantive proprii (Marea Unire, ,
Mica Unire), antroponomastice (Alexandru Ioan Cuza, , toponomastice (România, Basarabia,
Bucovina, Transilvania, Paris,

Verbul reprezintă următoarea unitate lexico-gramaticală care predomină în stilul publicistic.

Datorită acestei preferințe pentru substantiv, stilul publicistic se îndepărtează de cel beletristic și
se apropie de cel științific