Mihail Sadoveanu

 Articol
 Discuție

 Lectură
 Vedeți sursa
 Istoric

povestitor, nuvelist, romancier și om politic român

Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu în 1949

Date personale
5 noiembrie 1880
Născut
Pașcani, România
19 octombrie 1961 (80 de ani)
Decedat
Vânători-Neamț , Republica Populară Română
Înmormântat Cimitirul Bellu
Cauza decesului cauze naturale (accident vascular cerebral)
Alexandru Sadoveanu - avocat
Părinți
Profira Ursache - fiică de răzeși
Profira Sadoveanu
Copii
Paul-Mihu Sadoveanu
Naționalitate română
 Cetățenie  România
Religie Biserica Ortodoxă
romancier, nuvelist, ziarist, eseist, traducător, poet, funcționar public,
Ocupație
activist, politician
Pseudonim Mihai din Pașcani, M. S. Cobuz
Partidul Comunist Român, Partidul Național Liberal-Brătianu, Partidul
Partid politic Poporului, Frontul Renașterii Naționale, Partidul Națiunii, Partidul Național
Agrar 
Limbi limba română 
Pregătire Alexandru Grigore Suțu 
Activitatea literară
Activ ca scriitor 1896–1952
Mișcare/curent
sămănătorism, realism, naturalism, fantastic, Realism socialist
literar
roman istoric, roman de aventuri, roman biografic, roman politic, nuvelă
psihologică, ficțiune polițistă, memorii, literatură de călătorie, roman despre
Subiecte
natură, roman fantastic, reportaj, biografie, schiță, literatură pentru copii,
genul liric
Specie literară roman, nuvelă, povestire
Opere Baltagul (1930)
semnificative Frații Jderi (1935-1942)
Influențe[ascunde]
Honoré de Balzac, Ion Luca Caragiale, Miron Costin, Mihai Eminescu, Gustave Flaubert,
Nicolae Gane, Nikolai Gogol, Wilhelm von Kotzebue, Ion Neculce, Anton Pann, N. D. Popescu-
Popnedea, Émile Zola,Barbu Ștefănescu Delavrancea
A influențat pe[ascunde]
Jean Bart, Nicolae N. Beldiceanu, Al. Lascarov-Moldovanu, Dan Lungu, Dumitru D.
Pătrășcanu, Cezar Petrescu, Damian Stănoiu
Note
Premiul Lenin internațional "pentru întărirea păcii între popoare"
Premii
Doctor honoris causa la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași[*] 
Cariera politică
Președinte în Marea Adunare Națională
În funcție
7 ianuarie 1958 – 11 ianuarie 1958
Președinte al Camerei Deputaților din România
În funcție
5 decembrie 1946 – 24 februarie 1948
Președinte al Senatului României
În funcție
18 iunie 1931 – 10 iunie 1932
Deputat în Marea Adunare Națională
 Senator al României
Deputat al României

PCR (din 1944)

FRN
Partid Partidul Națiunii
politic Partidul Poporului
Partidul Național Liberal-Brătianu
Partidul Național Agrar

Membru titular al Academiei Române

Prezență online Literatura română
Pe categorii
Internet Movie Database
Istoria literaturii române
Modifică date / text 
Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880,[1][2][3] Secolul 18 - Secolul 19
Pașcani, România[4] – d. 19 octombrie 1961,[4][1][5] Secolul 20 - Contemporană
[3]
Vânători-Neamț, Neamț, România[6]) a fost un Curente în literatura română
scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, Umanism - Clasicism
academician și om politic român. Este unul Romantism - Realism
dintre cei mai importanți și prolifici prozatori Parnasianism - Simbolism
români din prima jumătate a secolului al XX-lea, Naturalism - Modernism
având o carieră ce se întinde pe parcursul a Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru
Suprarealism - Proletcultism
romanele sale istorice și de aventuri, deși autorul
Neomodernism - Postmodernism
a creat pagini nemuritoare despre lumea Scriitori români
țărănească din Moldova, despre natura României Listă de autori de limbă română
și a scris, de asemenea, reportaje și pagini Scriitori după genuri abordate
memorialistice. Sadoveanu a fost unul din primii Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
colaboratori ai revistei tradiționaliste Poeți - Eseiști
Sămănătorul, înainte de a deveni un scriitor Nuveliști - Proză scurtă
realist și adept al curentului poporanist Literatură pentru copii
reprezentat de revista literară Viața Românească. Portal România
Opera sa se poate grupa în câteva faze care Portal Literatură
corespund unor direcții sau curente literare Proiectul literatură
dominante într-o anumită epocă: o primă etapă
sămănătoristă, cea de început, a primelor  v • d • m 
încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-
simbolică, din perioada interbelică (reflectată în
romane precum Creanga de aur sau Divanul persian). În această etapă, acțiunea operelor sale are
loc în general în regiunea istorică a Moldovei, cu teme preluate din istoria medievală și modernă
timpurie a României, în romane precum Neamul Șoimăreștilor, Frații Jderi și Zodia Cancerului.
Prin intermediul operelor precum Venea o moară pe Siret..., Baltagul și alte scrieri, Sadoveanu
acoperă o mai mare perioadă de timp, ajungând până în istoria contemporană, în care abordează
și alte stiluri precum romanul psihologic și naturalismul. Ultima etapă corespunde realismului
socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.

Ca om politic, a fost adept al naționalismului și umanismului, Sadoveanu oscilând în perioada

interbelică între forțele politice de dreapta și stânga. A făcut parte mai întâi din Partidul
Poporului, Partidul Național Liberal-Brătianu și Partidul Agrar al lui Constantin Argetoianu,
ocupând funcția de Președinte al Senatului. A fost colaborator al cotidianelor de stânga Adevărul
și Dimineața, și a fost ținta unei campanii de presă venite din partea partidelor de extremă
dreapta. Deși a fost un susținător al monarhiei în timpul regimului autoritar al lui Carol al II-lea,
își schimbă orientarea politică după cel de-al Doilea Război Mondial, făcând parte din Partidul
Comunist Român. În această perioadă este numit președinte al Adunării Deputaților și face parte
din cei cinci membri ai Prezidiului provizoriu al Republicii Populare Române, care a preluat
conducerea statului după abdicarea regelui. Scrie în favoarea Uniunii Sovietice și a
stalinismismului. Multe dintre operele și discursurile sale, printre care și romanul politic Mitrea
Cocor, dar și celebrul slogan Lumina vine de la Răsărit, sunt de asemenea considerate ca
propagandă în favoarea comunizării.

A fost președintele Uniunii Scriitorilor din România și, începând cu anul 1921, membru al
Academiei Române. A primit Premiul Lenin pentru Pace în 1961. În anul 1928 devine Mare
Maestru al Marii Loji Naționale din România.[7] A fost cumnatul criticului literar Izabela
Sadoveanu-Evan. Copiii săi, Profira și Paul-Mihu Sadoveanu, au mers pe urmele tatălui și au
devenit la rândul lor scriitori.

Ca om politic a avut o carieră destul de controversată, fiind președintele comisiei ce a refuzat ca

sculpturile lui Constantin Brâncuși să-i rămână statului român.[8][9][10]