Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONJUNCTIVA
ANATOMIA CONJUNCTIVEI
PATOLOGIA CONJUNCTIVEI
Patologia cel mai frecvent întâlnită la nivelul conjunctivei este reprezentată de afecțiunile
inflamatorii ale acesteia, denumite generic conjunctivite.
CONJUNCTIVITELE
1
- bacterieni; ex: stafilococi, streptococi, E.coli, haemophillus;
- virali: cel mai frecvent adenovirus;
- fungici sau parazitari;
- iritativi: - iatrogeni (diverse coliruri);
- prin agenți fizici sau chimici (ex: fum, vânt, gaze, acizi, baze, lumină
artificială,
căldură, frig, săpun, rimel, tutun);
- altele: vicii de refracție, iritație prin cili, hipersecreție sebacee;
- cronici.
2
4. Modificări de relief conjunctival. Apar:
- Foliculi: mici proeminențe cu centrul clar sau gălbui, avasculare,
înconjurate de neovase; reprezintă hipertrofia foliculilor limfatici
subepiteliali;
- Papile: formațiuni mici, poliedrice, centrate de un vas mic, înconjurat de
stromă edemațiată; reprezintă aspectul modificat al epiteliului hiperplastic,
încărcat cu celule specifice inflamației cronice.
Uneori se pot asocia inflamația palpebrală și adenopatia preauriculară.
PINGUECULA
Este o afecțiune degenerativă a conjunctivei, cu aspect de proeminență gălbuie:
- situată nazal sau temporal, perilimbic;
- frecvent bilaterală și asimetrică;
- asimptomatică (excepție cazurile când se inflamează sau atinge dimensiuni
mari).
Factori de risc:- expunere excesivă la soare
- iritații conjunctivale cronice;
3
- ochi uscat;
- hipercolesterolemia.
Tratament: - preventiv: administrare de lacrimi artificiale;
- curativ: excizia chirurgicală, când atinge dimensiuni mari sau produce
fenomene inflamatorii recurente.
PRERIGIONUL
4
CORNEEA
ANATOMIA CORNEEI
5
- diminuarea AV mai mult sau mai puțin marcată, funcție de sediul,
extinderea
și densitatea tulburării de transparență a corneei.
Obiectiv: - congestie conjunctivală de tip perikeratic;
- leziuni corneene fie sub formă de pierdere de substanță, fie infiltrate
inflamatorii ce modifică transparența corneei;
- reacții ale uveei anterioare;
- fenomene reacționale de vecinătate: chemozis, edem palpebral.
Clasificare:
- din punct de vedere clinic:
- superficiale, ulcerative;
- profunde, infiltrative.
- din punct de vedere anatomic:
- periferice, însoțite de o reacție vasculară intensă ce tinde să vindece
procesul
ulcerativ;
- centrale: se caracterizează prin distrucție tisulară mai intensă și reacție
vasculară mai redusă.
- după criteriul etiopatogenic:
- infecțioase: bacteriene, virale, fungice, etc;
- cu determinism imuno-alergic;
- neurotrofice;
- traumatice;
- alte keratopatii.
6
Examenul obiectiv relevă:
- congestie perikeratică intensă;
- ulcerația corneană de dimensiuni variabile, gălbuie, cu baza și marginile infiltrate și
acoperite de o secreție purulentă;
- reacție uveală intensă: iris congestionat, pupilă miotică cu tendință la sinechii
posterioare (aderențe între marginea pupilară a irisului și capsula anterioară a
cristalinului), hipopion (masă de puroi alb-gălbui ce colectează decliv în camera
anterioară a globului ocular).
Evoluția fără tratament este prin extensie în suprafață și profunzime, ducând la perforația
corneei.
Tratament:
- etiologic. Se recoltează secreție pentru examenul de laborator, apoi se instituie
antibioterapie pe baza datelor clinice. Administrarea se face sub formă de coliruri
concentrate (nu preparate comerciale), frecvent (din oră în oră), sau injecții
subconjunctivale. Administrarea sistemică este rezervată formelor severe sau
imunodeprimaților. Tratamentul ulterior va ține cont de evoluția clinică și de datele
de laborator.
- Simptomatic: se combate spasmul iridociliar prin administrare de cicloplegice
(atropină 1%) sau midriatice (fenilefrină 2,5%). Aceste substanțe previn formarea
sinechiilor posterioare și durerea cauzată de spasmul iridociliar.
- Aplicarea unui pansament ocular (sau lentilă de contact terapeutică) grăbește
vindecarea.
KERATITE VIRALE
7
produce replicarea și reactivarea virusului, care ajunge de-a lungul nervilor senzitivi la nivelul
organelor țintă și determină infecția recurentă.
KERATITA LAGOFTALMICĂ
8
Obișnuit, keratita lagoftalmică afectează jumătatea inferioară a corneei; apar mici
eroziuni epiteliale care pot conflua, determinând ulcere ‶în hartă geografică.″. Suprainfecția
defectelor epiteliale este constantă.
În formele ușoare, administrarea de lacrimi artificiale ziua și unguente noaptea este
suficientă. În formele moderate și severe sunt necesare: îndepărtarea lagoftalmiei (tratament
etiologic) și asigurarea ocluziei palpebrale sau protecția corneei cu lentile de contact terapeutice.
CICATRICILE CORNEENE
Sunt modificări definitive ale transparenței corneene, survenite în urma unor procese
distructive ce au interesat în profunzime mai mult decât epiteliul cornean (leziunile epiteliale
corneene se vindecă fără a lăsa cicatrici).
BIBLIOGRAFIE
9
3. Tiutiuca C. Aspecte practice în Oftalmologie. Editura Zigotto, Galați, 2017.
4. Popa Cherecheanu A. Curs de Oftalmologie pentru Studenți. Editura Universitară Carol
Davila București, 2017.
10
Figura nr. 3 Secreție de tip seros în conjunctivite
11
Figura nr. 6 Pinguecula
12
Figura nr. 9 Keratită superficială dendritică
13