Ministerul Educatiei si Cercetarii Republicii Moldova

Colegiul de Ecologie

Aplicarea tehnicilor de determinare a

densitații lichidelor în efectuarea operaților
de analiză chimică

Elaborat:Lazăr Iuliana
Verificat :Sîrbu Ala
Eleva grupei E-031

Chișinău,2023
 Determinarea densitatii se face pentru produsele alimentare lichide (lapte, bere, vin, ulei etc.) si in
functie de valoarea densitatii se poate aprecia calitatea produsu-lui respectiv sau se poate determina
concentratia unor substante din solutie

Densitatea se poate determina prin diferite metode:

a• metoda b• metoda c• cu balanta

areometrica (cu picnometrica MOHR-
ajutorul (cu ajutorul WESTPHAL
areometrelor), picnometrului).
 Metoda areometrica

Principiul metodei.Determinarea densitatii prin metoda areometrica se bazeaza pe legea lui

Arhimede, conform careia un corp scufundat intr-un lichid este impins de jos in sus cu o forta
proportionala cu masa volumului de lichid dezlocuit.

S-a observat ca un corp introdus intr-un lichid se scufunda mai mult sau mai putin, dupa cum
densitatea lichidului este mai mica sau mai mare. Densitatea lichidelor variaza in functie de
concentratia substantelor dizolvate si de temperatura.

Areometrele sunt instrumente simple, confectionate din sticla, cu forma cilindrica si care pot pluti
intr-un lichid. Partea superioara (tija) este mai subtire si contine In interior o scala gradata in unitati
speciale indicand densitatea. Valoarea cea mai mare a densitatii este inscrisa pe tija In partea de
Jos, iar valoarea mai mica In partea la alcool de sus.
Gradatiile areometrelor pot fi diferite, in functie de scopul pen­tru care sunt utilizate:

- gradatii care indica densitatea: densimetre (ex. lactoden-simetrul);

- gradatii care indica continutul procentual al substantelor dizolvate in lichid, in procente de

masa sau volum (ex. alcoolmetre, zaharometre).

- cu ajutorul alcoolmetrelor se determina direct cantitatea de alcool etilic din solutiile apoase,
exprimata in procente de masa sau volum;

cu ajutorul zaharometrelor se determina direct cantitatea de zaharoza, exprimata in procente

de masa sau in grade,la temperatura la care este gradat instrumentui. Exista zaharometre
gradate in grade Balling si zaharometre gradate in grade Brix. Un grad zaharometric Balling
(0Bllg)corespunde la 1 g zaharoza dizolvata in 100 g solutie la temperatura de 17,5°C; un grad
zaharometric Brix (0Bx) corespunde la un gram zaharoza dizolvata in 100 grame solutie, la
temperatura de 20°C.
 Mod de lucru

1.Se toarna incet lichidul de analizat intr-un cilindru de dimensiuni corespunzatoare, curat si uscat, tinandu-l inclinat pentru a evita
formarea spumei.

2.Se introduce lent areometrul in lichid, tinandu-l cu mana de tija pana cand
incepe sa plutesca, avand grija sa nu se lipeasca de peretii clindrului. Nu i se
da drumul brusc areometrului in lichid, pentru a se evita spargerea lui.

3. Cand instrumentui are o pozitie perfect verticala, stabila, se citeste

densitatea de pe tija areometrului, la meniscul superior al lichidului,

4.Se citeste si se noteaza, de asemenea, si temperatura lichidului, in

momentul determinarii. La sfarsitul determinarii areometrul se spala, se
sterge si se introduce in tocul special, pentru protectia lui.
Daca determinarea s-a facut la o temperatura diferita de cea la care a fost etalonat instrumentul, este necesar sa
se faca o corectie de temperatura astfel:

dtl = d, ± 0,00026 Δt,

unde:

dt1 - reprezinta densitatea lichidului la temperatura de etalonare a densimetrului (in general, 20°C);
dt - reprezinta densitatea lichidului la temperatura determinarii;
Δt - reprezinta diferenta dintre temperatura lichidului in momentul determinarii si temperatura de etalonare a
densimetrului.

Daca in momentul determinarii temperatura lichidului este mai mare decat tem­peratura de
etalonare a densimetrului corectia se aduna, iar pentru temperaturi mai mici corectia se scade.
 Metoda picnometrica
Principiul metodei: Prin metoda picnometrica nu se determina densitatea absoluta (p), adica masa unitatii de volum, ci densitatea
relativa a lichidului respectiv (d), care reprezinta raportul dintre masa unui volum de substanta si masa aceluiasi volum de apa, la
aceeasi temperatura.

Metoda se bazeaza pe determinarea masei unui volum exact masurat din lichidul de analizat, raportata la masa aceluiasi volum de
apa, la aceeasi tempe­ratura cu cea a lichidului de analizat.

Dintre toate metodele de determinare a densitatii aceasta este cea mai exacta si se aplica, in special, in caz de litigiu

Clasificarea picnometrului

a- picnometrul cu capilar - este un balon de sticla, cu pereti grosi, avand un

dop rodat prevazut cu o deschidere capilara, care permite umplerea
completa a picnometrului cu lichid.

b - picnometrul cu termometru pentru masurarea temperaturii pe parcursul

determinarii;

c – picnometrul cu aducere la semn ieste asemanator cu balonul cotat.

 Mod de lucru

I -Inainte de folosire, picnometrul trebuie spalat cu amestec cromic si clatit cu apa distilata. Apa se indeparteaza
prin clatire cu alcool si eter, dupa care se usuca intr-un curent de aer..
Se cantareste la balanta analitica picnometrul gol, curat si uscat (m1)

II. - se umple picnometrul cu apa distilata, proaspat fiarta si racita la 18-20°C. Se pune dopul cu grija, astfel incat sa
nu ramana in interior bule de aer;
- se sterge la exterior si se termostateaza pe baie de apa la 20°C, timp de 30 de minute

III. - se sterge picnometrul la exterior si se cantareste la balanta analitica (mz).

IV. se umple picnometrul cu produsul de analizat;
- se termostateaza la 20°C timp de 30 de minute.

V. - se sterge la exterior;

- se cantareste la balanta analitica picnometrul cu produsul de analizat (m3).

 Mod de calcul

m2 -mt
- m, = masa picnometrului gol (g);
- m2 = masa picnometrului cu apa distilata la
20°C (g);
- m3 = masa picnometrului cu produs de
analizat la 20°C (g). In functie de valoarea se
poate stabili, de exemplu, concentratia
solutiei respective, folosind tabele speciale.
 Reguli de tehnica securitatii
≡ sticlele de reactivi să fie etichetate, chiar dacă sunt folosite în mod trecător;
≡ în toate cazurile, înainte de a trece la lucru cu un reactiv necunoscut, trebuie să se cunoască în prealabil
proprietăţile lui; în cazul unor inscripţii neclare pe etichete sau
când etichetele s-au pierdut, trebuie să se verifice neapărat dacă conţinutul borcanului sau sticlei de reactiv
corespunde cu reactivul sau cu produsul presupus;
≡ să nu se impurifice reactivii (la deschiderea sticlelor de reactivi dopurile trebuie puse
cu capătul inferior în sus sau ţinute în mână; să nu se schimbe dopurile, pipetele sticlelor de reactivi; sticlele de
reactivi nu trebuie lăsate deschise);
≡ pentru luarea reactivilor trebuie folosite linguri, spatule de sticlă sau porţelan, pipete
curate şi uscate (soluţiile concentrate de acizi şi alcalii (hidroxizii metalelor alcaline) nu trebuie sub nici un motiv
luate cu pipeta prin aspirare cu gura!);
≡ cântărirea sau măsurarea reactivilor trebuie făcută în vase şi ustensile curate, uscate.
≡ când se toarnă lichide care reacţionează violent cu apa vasul trebuie să fie perfect
uscat, în caz contrar lichidul va fi împroşcat în jur; acidul sulfuric concentrat se toarnă întotdeauna peste apă, nu
invers, încet şi sub agitare, în vase rezistente la căldură,
reacţia fiind puternic exotermă (degajare de căldură)!! În general reacţiile puternic exoterme să se facă cu multă
atenţie!
≡ să nu se toarne restul de substanţă nefolosită înapoi în borcanul sau în sticla de reactiv din care s-a luat;
≡ să nu se arunce la canal acizi concentraţi, substanţe periculoase sau substanţe care reacţionează cu apa; dacă
totuşi s-a întâmplat: să se dea drumul la apă multă!!!
≡ să se folosească substanţele în cantităţi mici, să nu se amestece la întâmplare, să nu se guste!