Caliopsia FLOREA Bacteriologie i virusologie Caliopsia FLOREA Bacteriologie §i virusologie

Imunoglobulinele sunt eficace administrate inainte -sau

imediat dupa contactul infectant. Boala poate fl prevenita complet
sau modificata, cu simptomatologie clinica atenuata.
Se administreaza pentru urmatoarele boli virale:. rujeola,
rubeola, hepatita A, hepatita B, varicela-zoster; rabia,. in Capitolul XXIV
imunodeficiente.
Herpesvirusuri: v. herpes simplex,
Chimioterapia in viroze v. Varicela-zoster, v. Epstein-Barr,
v. Citomegal ·• 1
. Chimioterapia in viroze este combaterea unor agenti \t
infectio i ce au multiplicare intracelulara obligatorie, cu ajutorul I

chimioterapicelor, de aceea eficacitate agentilor antivirali va

· trebui sa satisfacii doua.exigente majore: · Clasificare
- actiune selectiva asupra virusului situat intracelular; Herpesvirusurile fac parte din familia .HERPESVIRIDAE,
- absenta toxicitaµi pentru gazda. sunt deoxiribovirusuri, cuprind eel puµn 110 virusuri cunoscute.
Principalele substante utilizate in terapia virozelor urnane: Aceasta familie este formata din trei subfamilii:
- inhibitori ai initierii infectiei virale: amantadina i Subfamilia Alphal,erpesvirinae
rimantadina; - Genul Simplex virus, din acest gen se va· studia:
- inhibitori ai sintezei .acizilor . nucleici: vidarabina, virusul herpes simplex (tip 1 i 2) - VHS1, VHS2;
aciclovir, ganciclovir, famciclovir, ribavirin, idoxiuridina; - Genul Varicellavirus: v. varicella-zoster (VVZ) (v.
- inhibitori ai ARNm: metisazona; herpetic uman 3).
- inhibitori ai polimerazei virale: foscarnet; Subfamilia Betal,erpesvirinae
- inhibitori nucleozidici ai reverstranscriptazei: -··Genul Cytomegalovirus: v. citomegalic (CMV) (v. herpetic
zidovudin, stavudin, didanozina; uman 5).
- inhibitori nonucleozidici ai reverstrancriptazei: Subfamilia Gammaherpesvirinae
nevirapine; Genul Lymphocriptovirus: v. Epstein-Barr (VEB) (v.
- inhibitoi-i benzodiazepini i: TIBO; herpetic uman 4).
- inhibitori ai proteazei virale: saquinavir, ritonavir;
- inhibitori ai neuraminidazei: zanamivir, oseltamivir. Structura
Au dimensiuni de 160-200 nm, sunt virusuri ADN dublu
. catenar, capsida are simetrie icosaedrica. Are un .centru dens, ce
confine genomul viral, inconjurat de capsida virala, iar la
exterior o zona de material dens, tegumentul, format din
'L 270 271
 Caliopsfa FLOREA · Bacteriologie i viruso/ogie Caliopsia FLOREA Bacteriologie i virusologie

· glicoproteine i proteine a caror compozip.e este specifica :fiecarei
subfamilii. La exterior virusul este invelit cu un peplos (dublu .I
strat lipidic). pe suprafata acestuia sunt spiculi scurp.,
glicoproteici, antigenici cu rol in fixarea pe receptorii celulari.
Herpesvirusurile .se replica intranuclear i formeaza
incluzii intranucleare.
Infectia primara (aparenta sau inaparenta) poate deveni.
infectie latenta, care se poate reactiva sub actiune·a unor factorii:
boli febrile, terapia imunosupresoare, senescenta, expunere la
U.V.• traume locale, stres, ducand la recurente.
Subfamilia Alp/1alierpesvirinae
Virusurile din aceasta subfamilie se localizeaza in ganglionii
nervo§i senzitivi, cranieni i spinali. VHS1 §i VHS2 aparp.n
genului Simplex virus §i prezinta neuro §i epiteliotropism, cele
doua specii prezinta omologie structurala in propoqie de 50%.
VHS 1 (v. l,erpes _sim plex 1)
Este·a&entul etiologic al herpesului cu localiz.are cutanata,
oftalmica i rofaringiana. . Poate produce urmatoarele afecµuni
. Poarta e intrare este o solutie de continuitate 'in tegumente
sau mucoas (bucale, conjunctivale sau genitale). Virusul se
multiplica la poarta de intrare in celulele epiteliale, apoi virusul
intra prin terminatiile nervilor senzoriali 'in ganglionii regionali.
Cele mai frecve·nte forme clinice· unt urmatoarele.
Gingivostomatita herpetica acuti
Este cea mai comuna forma a infectiei la copii. Are· o
incubatie de 3-5 zile. .
Debutul se caracterizeaza prin: febra, anorexie, senzatie de
arsura §i de uscaciune a mucoasei bucale.
272
! Leziunile caracteristice sunt veziculele, apare apoi edemul i
I
eritemul mucoasei orate. Aceste leziuni se gasesc pe gingii, limba,
mucoasa jugala, ·palat, buze, sunt insoµte de adenopatie
submandibulara. In scurt timp se transforma_ in eroziuni
superficiale, albicioase, foarte dureroase, uneori devin ulcerap.i,
ducand la sangerarii gingivale. Sunt insop.te de inapetenta,
disfagie. Se vindeca 'in 1-2 saptamani.
Herpesul bucal
Este cea mai comuna fonna de infectie a adultului, poate sa
I apara leziuni la nivelul amigdalelor i faring lui.
Formele bipolare (herpesul oro-genital §i oro-periungial).
i
\
I .Keratoconjunctivita
I
l
Se caracterizeaza prin secrep.i oculare nepurulente, ulceratii
( comeene, eruptie veziculara a pleoapelor i hipertrofia
! ganglionului perial;lricular.
i
!
VHS 2 (v. herpes simplex-
2)
Herpesul genital
Apare la 20-24 ani la ambele sexe. Leziunile sunt veziculo
ulcerative i localizate pe vulva, vagin, cervix la femei, penis la
barbati i regiunea perineala sau anala. Se insote te de disurie i
. hipertrofia ganglionilor inghinali. Durata imbolnavirii este de cca.
3 saptamani.
273
 Caliopsia FLOREA Bacteriologie 1i virusologie
Herpesul neonatal
Contaminarea se poate realiza: .
- in utero (5%) este corelata cu frecventa avorturilor
spontane, mai rar malfonnaµi congenitale ale ochiior, creierului,
plexului lombosacrat, cervical sau subdezvoltarea extremitatilor ,.,
- la na tere (75%) se produce prin contaminarea fatului cand
trece prin canalul genital, la aceste mame se recomanda cezariana;
- postnatal, de la mama (l 0%), .dar i prin contactul cu
persoanele care elimina virusul.
Incubatia este de 2-26 zile·(mai mar·e cand este interesat
creierul).
Tratamentul trebuie administrat cat mai curand.
Poate avea potential oncogen i poate da cancerul uterin,
vulvar (la 33% din cazuri s-a constatat asocierea cu infectia
primara). In aceste cazuri s-a constatat asocierea cu infectia u
papillomavirusurile.
Diagnostic de laborator
Produse patologice necesare: lichide din vezicule sau
ulceratii, sange (nu se folose te heparina, pentru recoltarea
· sangelui, inhiba dezvoltarea virusului), fragmente de organe Ia
necropsie.
Izolare pe culturi celulare i identificare prin
imunofluorescenta i seroneutralizare.
Diagnostic cert prin metodele biologiei moleculare. ·
Diagnostic serologic
Anticorpii specifici apar dupa 4-7 zile cu maxim la 2-4
saptamani, .fiin·d de tip IgM i Ig(v, determinarile se vor face pe
perechi de seruri ce·demonstreaza seroconversia.
L Tratamentul se face cu Acyclovir (Zovirax), 200 mg x
4/zi tirnp de 5 zile, nu poate·preveni recidivele.
l 274
Caliopsia FLOREA Bacteriologie # vjrusologie
VVZ (v. varicella-zoster)
Este agentul etiologic a doua afectiuni infectioase:
- varicela (varsat de vant);
- herpes zoster (zona)..
Varicela
Este o boala infectocontagioasa, este o boala..eruptiva a
copilariei, la adult se intalne te ocazional. Este o bohla febrila,
sistemica. . \/ .
Sursa de infectie este bolnavul de varicela. . I
Transmiterea 'se face pe care respiratorie, prin picaturil·e
ln
Pflugge (urmata de replicarea virusului ej>iteliului ctului
respirator i viremie cu focalizari ' sec _undare iri:
.
tegument, mucoase, plamani, sistem nervos).
I. ncubatia este intre 14-21 zi. le.
Debutul este cu febra §i stare generala alterata.
Exantemul 'apare in perioada de stare, este• constituit dtn
leziuni polimorfe: maculopapule (cateva ore) care se transforma
in vezicu le, cruste, evolueaza in mod obi uit benign,
complicatiile fiind rare. Aceste leziuni se extind de la scalp la
trunchi i la extremitaµ. Eruppa poate sa apara in valuri succesive,
mai ales la adulµ.
Contagiozitatea este cu 1-2 zile inainte i 4-5 zile. dupa
eruptie. Mai apare enantem oro-faringian (stomatita veziculara,
vezicule izolate pe partea dorsalii a limbii, bolta i valul palatin),
uneori este asociat cri enantem genital.
Complkapi: pneumonia primara, encefalita virala,
mielopatiile asociate, tromboze vasculare sau varicela hemoragica
(foarte rar). Suprainfecp.ile bacteriene ale leziunilor cutanate swit
complicaµi ce apar la copili mici.
275

Caliopsia FLOREA Bacteriologie §i viruso/ogie
Zonazoster
Este expresia clinica a reactivarii infecpei cu VVZ din
ganglionii senzoriali, apare la _adulti i batrani. Se manifesta
prodromal cu parestezii i durere intensa, limitata la aria unor
dermatoame. Leziunile sunt similare celor din varicela, evolueaza
lent (2-3 saptamani) i sunt unilaterale. Se insotesc cu ·adenopatie
regionala. Evolueaza spre · vindecare, crustele vor persista
1ndelungat.
Tratament
in formele comune pentru varicela este simptomatic. In
formele generalizate cu complicatii i imunodepresati se
administreaza acyclovir.
Subfamilia Betal,erpesvirinae
Aceste virusuri· ramati. cantonate la nivelul glandelor i
rinichilor, au o replicare lenta, prezinta reactii incruci ate datorita
omologiilor intinse intre regiunile genomice, infectia est·e de
obicei subclinica, este grava la gazdele imunocompromise,
- 1 Genul Citomegalovirus (CMV)
. J\
Denumirea se datoreaza dimensiunilor foarte man
("megalo")- 'ale volumului celulelor infectate 1 prezenjei
incluziilor intranucleare, foarte mari, cu aspect de "ochi de
bufnita".
Patogeneza ·\
Sursa este individul care elimina virusul, contactul direct este
modu.l de transmitere. in cca. 90% din cazuri infectia ste
asimptomatica sau cu semne clinice minore.
Sindromul de mononucleozi infectioasi .
Se observa la primoinfecµa copiilor i a adulµlor cu
imunitate normala.
276
'7
I
Caliopsia FLOREA Bacteriologie # virusologie
Incubatia de 4-8 saptamani, dupa care poata sa apara febra,
oboseala, adenopatie tranzitorie fara angina, afectare moderata
hepatica i test pentru Ac heteroflli negativ, este insotita de
viremie, leucocitele sunt elementul principal de diseminare a·
.infecpei, CMV se detecteaza in toate organele.
Evolutia clinica este moderata §i vindecarea este asociata cu
persistenta indelungata a CMV in glandele salivare, urina §i
secretii genitale.
Complicafiile sunt foarte rare §i anume: anemie hemolitica,
trombocitopenie, pneumonie interstip.ala, hepatita.
Primoinfectia simptomatica cu CMV este in 20-50%.
Poate sa apara la sugari, copii, adolescenti, mai rar la adulti. Se
transmite pe cale orala, prin mani murdare, saliva contaminata,
sexuala, transfuzii de sange, transplant de organe sau pe cale
verticala. Manifestarea mononucleozica .principala, raspunsul
negativ in Ac heterofili o diferenfiaza de mononucleoza cauzata
deVEB
Infectia congenitali i perinatali cu CMV
Este cea mai comuna forma transmisa in utero, rata de
infectie a fiitului este de 30-50%. Transmiterea se face
transplacentar, fiind urmata de invazia tesuturilor embrionare,
care poate duce la moartea fiitului, sau la malformatii congenitale
ale nou-nascutului: retard psihomotor, surditate, disfunctii de
smalt.
Boala cu incluzii citomegalice
Are o incidenta de 1-2 cazuri la l 0.000 de na§teri, este
infecp.a cu CMV la nou-nascup. care poate fi letala in 30% din
cazuri. Se caracterizeaza prin ·hepatosplenomegalie, · icter,
trombocitopenie, fenomene hemoragice (pete§ii), corioretinita,
atrofie optica §i anomalii a SNC. in tesuturile afectate (rinichi,
ficat, intestin, pulmon, creier) apar alterari qitologice
patognomonice, · de tip citomegalic: citoplasma destinsa,
· vacuolizata, nuclei mari cu incluzii bazofile (15 µm) mai rar
277
 ..
Caliopsia FLOREA Bacteriologie §i virusologie
eozinofile. Dup _·vindecare cca. 90% dintre paclenµ vor prezenta
tntarziere mental_a, anomalii oculare i auditive.··············>.··.
in infecti . subclinic·a a nou..,nascutulaj, pot sa . apara
complicapi tardive, pneumonii (dupa 6 luni) sau dupa 1-2 ani
burari neurologice, surditate. Se presupune ca 40% dintre
cazurile·d surditate se datoreaza infecpei cu CMV.
Nou-nascup.i in£:ectap. sunt excretori d virus de la varsta de
8-12 saptamani. ·
Diagnostic de laborator
Pr.oduse patologice: urina, saliva, spalaturi faringiene, LCR,
lichid niotic, sange prelevat pe anticoagu]ante (tn · vederea
obµnerii ·1eucocitelor periferice), sange fiira coagulant recoltat in
doua prize la interval de .14 zile pentru detectare Ac ·in ser,
fragmente de tesuturi necroptice. · HIV);
· - Examenul direct prin microscopie optica (a tesuturilor)
sau electr_onica a virionilor, PCR, IF, etc. .
- Izolare i. identificare pe cultuti·celulare.prin_ constatarea
efectului itopatic (culturi de fibroblaste umane, culturi diploide
. umane). . . · .
. · . - Diagnostic serologic prezenta Ac specifici de tip IgM sau
IgG, care pot fi detectati prin: ELISA, latex aglutinare, RFC,
chemiluminiscenta. • · ·
Tratament
Numai in _cazurile complicate sau la imunodeprimati cu
Acyclovir, Vidarabina i IFN.
. .
·. · Subfamilia Gallf'!aherpesvirinae .
Genul Lymphocryptovirus,virusul Epstein- arr (YEB)
A fo t descoperit de Epstein· i Ba,r in 1958. Sunt de doua
r . tiputi: VEB-1 i VEB:.2. . steag". in sange se evidentiaza anticorpii heterofili de tip IgM
!. .·
. Transmiterea infectiei se face pe cale oro-faringiana.(prin
s :lliva), sanguina, sextiala i veriicala. VEB se· replica in
celulele
278
Caliopsia FLOREA . Bacteriologie §i virusologie
epiteliale din mucoasa nazofaringiana, o parte din virionii ajun i ·
in saliva st,j. at mucoasa i infecteaza limfocitele B· din
fonnatiunile faringiene, dezvoltand o infectie latenta. Infectia este
diseminata in organism prin intermediul limfo itelor infectate.
VEB este considerat agentul etiologic al urmatoarelor
afectiuni:
- mononucleoza infecfioasa (boala sarutului);
- limfom Burkitt; _
- carcinom nazofaringian (afecteaza tn special barb!tii de 20-
50 ani);. \/
- boala Hodgkin i unele dintre limfoamble non
Hodgkiniene;
- leucoplazia paroasa a limbii (apare in cursul infectiei cu
- leucemia limfoblastica L3.
in cele ce urmeaza se va descrie cea mat ftecventa
manifestare i anume.mononucleoza infecfioasa.
Mononucleoza infecpoasi
Apare la copii i tineri.
lncubafie 30-50 zile.
Debutul insidios cu: febra (cca. 10 zile), adenopatie
generalizata.
Perioada de stare: angina cu rinofaringita i icter, se poate
asocia i o eruptie eritematoasa (mai ales la pacientii tratap. cu
antibiotice).
Tabloul sanguin este caracteristic: in primele zile se observa
leucopenie cu granulopenie, apoi leucocitozi:i cu limfocite
mononucleare anormale (50-99%) cu dimensiuni -mari, citoplasma
este bazofila, cu vacuole i granulatii azurofile, nucleul este "in
(reacµa Paul-Bunnell-Hanganutiu-Davidsohn pozitiva).
Forma comuna de boala este autolimitanta cu vindecare in 2-
3 saptamani. Uneori pot sa apara complicatii: hepatosplenomegalie
279
n
Caliopsia FLOREA Bacteriologie # virusologie
p na la ruptura de splina i necroza hepatica, anemie hemolitica,
trombocitopenie, edem faringian pana la asfixie, encefalita,
meningita aseptica.
Diagnostic de laborator
· 1. Examen direct microscopie electronica, PCR antigenele
virale prin IF. · .
2. Izolare i identificare pe culturi celulare se constata
morfologia limfoblastoida i agregarile celulare.
3. Examen citologic pe sange periferic, se constata prezenta
mononuclearelor anormale, cu citoplasma intens bazofila,
vacuolizata i nuclei "in steag" de peste 10%
4. Diagnostic serologic, testul de electie este reactia Paul
Bunnell-Hanganutiu-Davidsohn, ce evidentiaza anticorpii
heterofili fata de hematiile de oaie, efectuat pe o proba de sange,
in truse comercializate. Testul este rapid i pozitiv la 80-85%
dintre pacienµ. Titrurile crescute se observa in prima luna de la
infectie i descresc in urmatoarea tuna. Daca reacµa este negativa,
este necesara i testarea Ac specifici anti VE_f3 prin: IF directa sau
indirecta, SN, ELISA.
Tratament
Simptomatic,
. . l
igieno-dietetic.
Acycl virul nu influenteaza evolutia mononucleozei
infectioase,ireduce eliminarea virusului prin saliva.
...
280
Caliopsia FLOREA Bacteriologie i vznisologie
Capitolul XXV
Parvovirusuri, adenovirusuri, poxvirusuri
i parapoxvirusuri
Familia Parvoviridae
Confine doua subfamilii:
- subfamilia Parvovirinae, care infecteaza vertebratele.
- subfamilia Densovirinae care infecteaza insectele·.
Subfamilia Parvovirinae are trei genuri:· Parvovirus,
Erytrovirus care· sunt capabile de replicare autonoma i
Dependovirus care necesita pentru replicare prezenta unui
"helper", adenovirus sau herpesvirus.
Sunt virusuri AON, cu capsida icosaedrica, ne'invelite, sunt
foarte mici de 18-26 nm. Sunt foarte rezistenti, rezista lh Ia 56°c,
pentru ca nu sunt invelite sunt stabile in prezenta solvenp.lor
lipidici (eter, cloroform) i la mari concentratii de saruri.
Parvovirusurile autonome se replica numai'in celulele care
se gas sc m diviziune activa. Ele grupeaza cca. 30 de virusuri
ale
mamiferelor i pasarilor afectand: cairn, pisici, iepuri, porci,
bovine, cai, cai, oi, oareci. Pot produce enterite, hepatite,
encefalite.
Exernplu boala nurcii aleutine cu hipergamaglobulinemie,
glomerulonefrita, poliartrita (a generat epizootii in crescatoriile de
nurci).
281