MODUL:VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE

CAPITOL VIRUSOLOGIE GENERALA

AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

VIRUSOLOGIE GENERALA
1.CARACTERELE GENERALE ALE VIRUSURILOR
Virusologia sau inframicrobiologia este stiinta care se ocupa cu studiul
virusurilor sau al inframicrobilor si cu afectiunile provocate de acestia.
In anul 1892, Ivanovski a descoperit primul virus, agentul cauzal al mozaicului
tutunului.
In urmatoarele decenii au fost descoperite numeroase alte virusuri care provoaca
importante imbolnaviri la om cum sunt: variola,, rabia, polimielita,hepatita virala,
gripa etc.
Virusurile sunt germeni extrem de mici, foarte putin evoluati.Aceste forme
primitive de viata au o organizare rudimentara, incomplete, astefel ca nu isi pot
realiza un metabolism propriu, multiplicarea lor fiind legata de parazitarea
obligatorie a celulelor vii.
Particularitati:

Sunt particule foarte mici ;

Se pot evidentia doar cu ajutorul microscopului electronic;
Poseda un singur tip de acid nucleic ADN sau ARN;
Sunt filtrabile si ultrafiltrabile, si e baza acestui caracter pot fi separate de
bacterii;
Sunt paraziti intracelulari proprii, virusurile nu pot fi cultivate pe mediile de
cultura utilizate in bacteriologie;
Inmultirea lor se face prin replicare;
Sunt specifice: fiecare virus provoaca o anumita boala;
Produc incluzii in celulele parazitate.Prezenta acestor incluzii nucleare,
citoplasmatice, sau concomitent in nucleu si citoplasma, in anumite tesuturi,
usureaza diagnosticul de laborator al unor viroze deoarece sunt
caracteristice;
Fiecare virus prezinta o structura antigenica specifica.Omul si animalele
infectate cu un anumit virus produc anticorpi specifici iar imunitatea

MODUL:VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE

CAPITOL VIRUSOLOGIE GENERALA
AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

dobandita este solida si de lunga durata, iar tehnicile de serologie utilizate in

diagnosticul de laborator detecteaza acesti anticorpi;
Sunt insensibile la antibioticele uzuale.
2.CLASIFICAREA VIRUSURILOR
Pentru definirea principalelor familii, genuri si specii de virusuri trebuie sa se tina
seama de mai multe criterii:
Acidul nucleic din genomul viral ADN sau ARN;
Marimea particulei virale;
Prezenta sau absenta invelisului viral;
Numarul de capsomere;
Comportamentul fata de diferiti agenti chimici in primul rand
fata de eter;
Afinitatea pentru o anumita gazda , organ sau sistem anatomic;
Aspectul clinic al bolii.
In functie de gazda parazitata , virusurile pot fi patogene pentru anumite animale
vertebrate sau nevertebrate, virusuri patogene pentru plante sau virusuri patogene
pentru bacterii.
Dintre familiile de virusuri animale grupate in functie de compozitia genomului
produc viroze umane:
VIRUSURI ADN: PAPOVIRUS =negi;ADENOVIRUS
=adenoviroze;HERPESVIRUS=herpesul si zona zoster;Poxvirus
=variola
VIRUSURI ARN:PICORNAVIRUSURI=poliomielita,
enterovirozele;CORONAVIRUSURI =infectii
respiratorii;ORTHOMYXOVIRUSURI=gripa;
RETROVIRUSURI=SIDA.
3.MORFOLOGIA SI STRUCTURA VIRUSURILOR
Unitatea virulenta=VIRION=agentul cauzal al unei viroze

MODUL:VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE

CAPITOL VIRUSOLOGIE GENERALA
AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Forma virusurilor este variata.Ea a fost determinata cu ajutorul microscopului

electronic.In general corpusculii elementari sau virionii se pot prezenta sub
urmatoarele forme:
Forma sferica sau sferoidala-virusul poliomielitic, virusul gripal;
Forma prismatic-patrulatera-virusul variolic;
Forma filamentoasa sau de bastonas:virusurile plantelor-virusul
mozaicului tutunului.
4.STRUCTURA INTERNA A CORPUSCULULUI ELEMENTAR VIRAL
La o particular virala se distinge o portiune centrala mai densa care a fost
denumita nucleoid si o portiune externa mai putin densa sub forma unei capsule
denumita capsida.
Nucleoidul este format dintr un acid nucleic iar capsida este de natura proteica.
In structura capsidei moleculele de proteina se grupeaza in capsomere.
5.COMPOZITIA CHIMICA A VIRUSURILOR
In compozitia chimica a virusurilor se intalnesc elemente de baza care sunt aproape
nelipsite in oricare celula vie: proteine, acizi nucleici, lipide, hidrati de Carbon;
Virusurile cele mai simple sunt constituite numai din proteina si un acid nucleic.
Astfel, virusul poliomielitic este constituit din proteina si acid ribonucleic (ARN).

5.REZISTENTA VIRUSURILOR LA AGENTII FIZICI SI CHIMICI

In general, in afara organismului obisnuite ale mediului ambient majoritatea
virusurilor sunt inactive in cateva ore.
a.VARIATIILE DE TEMPERATURA
Caldura are actiune nefavorabila asupra virusurilor.Marea lor majoritate sunt
inactivate la 60 de grade in decurs de 30 de minute.Temperatura scazuta are o

MODUL:VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE

CAPITOL VIRUSOLOGIE GENERALA
AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

actiune de conservare asupra virusurilor;congelare la 20 de grade Celsius., si mai

ales la 70 grade conserva virusurile luni si chiar ani de zile.
Uscarea rapida poate conserva virulenta virusurilor.Cand uscarea se face lent se
produce de obicei o atenuare a patogenitatii acestora.
b.Radiatiile UV
Au o actiune nociva asupra virusurilor.Radiatiile infrarosii nu par sa aiba vreo
actiune asupra virusurilor.
c.Ultrasunetele
Inactiveaza unele virusuri cum sunt virusul vaccinal al turbarii, virusul
poliomielitei.
d.Variatiile de pH
Ph-ul optim pentru conservarea virusurilor este de 7.2.In general virusurile rezista
la pH situat intre 5 si 9.
e.Glicerina
Are o actiune de distrugere a bacteriilor si a unor virusuri.Totusi majoritatea
virusurilor (poliomielitic, rabic) pot fi pastrate in solutie de glicerina 50% timp de
mai multi ani.
f.Eterul
Inactiveaza si distruge virusurile care au in constitutia lor lipide (gripal, herpetic)
pe care le dizolva.Alte virusuri precum virusul poliomielitic sunt insa rezistente.
g.Cloroformul
Inactiveaza virusul gripal dar nu are actiune asupra enterovirusurilor.
h.Sapunul obisnuit si detergentii
Au in general o actiune puternica de inactivare si distrugere a virusurilor.
i.Antisepticele
2

MODUL:VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE

CAPITOL VIRUSOLOGIE GENERALA
AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Au o puternica actiune virulicida. Formolul este folosit la prepararea vaccinurilor

inactivate.
j.Antibioticele
Nu actioneaza asupra virusurilor.

6.CULTIVAREA VIRUSURILOR
Pentru stabilirea diagnosticului unei viroze sunt necesare izolarea si identificarea
agentului patogen in produsele patologice recoltate.
Cultivarea lor este posibila daca sunt inoculate intr-o gazda receptiva reprezentata
de :
Animale de laborator;
Oua embrionate;
Culturi de cellule.
CULTIVAREA VIRUSURILOR PE ANIMALE DE LABORATOR
Animalele de laborator utilizate in mod curent in diagnosticul de laborator
virusologic sunt: soarecele alb, sobolanul, iepurele , hamsterul.

CULTIVAREA VIRUSURILOR PE OUA EMBRIONATE

Tesuturile si lichidele embrionare constituie medii de cultivare excelente pentru
microorganisme.Embrionul de gaina este cel mai frecvent utilizat.
Se folosesc oua fecundate, proaspete cu coaja alba.Pentru dezvoltarea embrionilor,
oaulele sunt plasate in incubatoare special cu temperature reglabila.
CULTIVAREA VIRUSURILOR PE CULTURI DE CELULE

MODUL:VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE

CAPITOL VIRUSOLOGIE GENERALA
AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Aceasta metoda se bazeaza pe faptul ca unele cellule sau tesuturi desprinse dintrun organism pot supravietui si se pot multiplica daca sunt mentinute in medii de
cultura convenabile.Culturile de celule pot fi de natura umana sau animala.
7.Multiplicarea virusurilor
Virusurile se autoreproduc folosind mecanismele celulare din interiorul celulei vii,
de unde i-au hrana, enzimele si energia necesara multiplicarii.
Etape:
ADSORBTIA=faza de adeziune si fixare a particulei virale la celulagazda.Aceasta etapa este obligatorie pentru a se produce infectia in conditii
naturale.
PATRUNDEREA virusului in interiorul celulei-gazda;
FAZA DE ECLIPSA-virusul patruns in celula se dezintegreaza in Acid
Nucleic si proteina si nu poate fi pus in evidenta;
FAZA DE MULTIPLICARE ACTIVA-virusul se multiplica;
FAZA DE ELIBERARE-virusul astfel format poate parasi celula treptat,
pe masura formarii sale sau se acumuleaza si produce explozia celulei-gazda
eliberandu-se si infectand alte celule.

8.

INFECTIA VIRALA.TIPURI DE VIROZE

Dupa aspectul clinic al bolii virozele se pot incadra in doua mari categorii:
I.INFECTII VIROTICE GENERALIZATE
In cursul acestor imbolnaviri virusul se raspandeste pe cale sanguina in tot
organismul si poate determina eruptii caracteristice pe piele si mucoase.In acest
grup sunt cuprinse:varicela, rujeola, rubeola.
II.INFECTII CU LOCALIZARE PRIMARA IN ANUMITE ORGANE
Pentru care virusul respective are afinitate.
Raspandirea virusurilor se face pe cale sanguina, pe calea nervilor periferici sau pe
amandoua caile.
Infectii ale SNC:poliomielota, turbarea;

MODUL:VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE

CAPITOL VIRUSOLOGIE GENERALA
AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Infectii ale aparatului respirator:gripa, guturaiul;

Infectii localizate pe piele si mucoase:herpesul, negii, zona zoster;
Infectii ale ficatului:hepatita;
Infectii ale glandelor salivare:parotidita epidemica;
Infectii ale ganglionilor limfatici

8.1 DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL VIROZELOR

Tinad cont de particularitatile fizico-chimice si biologice ale virusurilor, in
diagnosticul de laborator al virozelor se folosesc metode proprii specifice.
8.1.1 METODE DE IZOLARE SI PURIFICARE A VIRUSURILOR
Pentru izolarea particulelor virale din membrane in care acestea sunt incluse se
utilizeaza procedee de solubilizare a acesteia cu ajutorul unor detergenti si solventi
organici.
In scopul identificarii unui virus examenul de laborator pentru determinarea
caracterelor fizico-chimice si biologice ale acestuia:dimensiunea, forma si
greutatea moleculara( cu ajutorul microscopului electronic), structura moleculara
( cu radiatii X si microscopie electronica), caractere antigenice ( imunoprecipitare
imunoelectroforeza, fixare de complement), infectivitate ( numaratoarea unitatilor
infectante, formatoare de plaje).
Cele mai utilizate metode serologice sunt:
REACTIA DE SERONEUTRALIZARE
Se utilizeaza pentru a titra anticorpii neutralizanti dintr un ser uman sau animal in
prezenta unei suspensii de virus cunoscuta, fie pentru a recunoaste si a titra un
virus necunoscut, in prezenta unui ser a carei activitate este cunoscuta.Se pun in
contact cele 2 elemente si dupa incubare amestecul este inoculate pe culture de
tesut, oua embrionate sau pe animal.Daca serul contine anticorpi acestia
neutralizeaza virusul si acesta nu se mai dezvolta, iar in caz contrar virusul nefiind
neutralizat se va dezvolta si efectele sale vor fi puse in evidenta-moartea
embrionului sau a animalului.

MODUL:VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE

CAPITOL VIRUSOLOGIE GENERALA
AN I ASISTENT MEDICAL GENERALIST