UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRARE A AFACERILOR

ECONOMIE ȘI AFACERI INTERNAȚIONALE

INVESTIȚIILE INTERNAȚIONALE
ÎN ECONOMIA MONDIALĂ

STUDENT:
BURENȚA ALEXANDRU

TIMIȘOARA
2022
 Cuprins

1. Introducere.....................................................................................................................2

2. Analiza critică a literaturii de specialitate.....................................................................3

3. Studiu de caz și rezultate................................................................................................5

4. Concluzii.........................................................................................................................8

Bibliografie..............................................................................................................................9
 INVESTIȚIILE INTERNAȚIONALE ÎN ECONOMIA MONDIALĂ

Burența Alexandru
EAI, anul 2

Abstract: cercetarea întreprinsă în această lucrare are ca scop principal conturarea rolului
investiților internaționale în economia mondială. Metodologia cercetării se axează pe analiza
unor indicatori/agregate macroeconomice fundamentale, compilate pentru perioada 2000-2021.
Rezultatele principale obținute în urma demersului de cercetare întreprins indică faptul că
investițiile internaționale sunt primordiale în economia mondială, deoarece reprezintă un factor
important de dezvoltare și creștere economică.

Cuvinte cheie: investiții internaționale, economia mondială, globalizare, creștere economică,

liberalizare

1. Introducere

Față de preocupările recurente că acordurile internaționale de investiții (AII) nu sunt

suficient de eficiente în promovarea fluxurilor de investiții străine, obiectivul acestui studiu este
de a reevalua impactul AII. Deoarece sunt un instrument cheie în strategiile majorității țărilor, în
special ale țărilor în curs de dezvoltare, de a atrage investiții străine, factorii de decizie trebuie să
știe ce rol joacă de fapt aceste tratate și în ce măsură pot contribui la primirea mai multor
investiții din străinătate. La fel de importantă este întrebarea dacă impactul AII asupra intrărilor
de investiții depinde și de tipul specific de tratat de investiții încheiat. O mai bună înțelegere a
influenței AII asupra investițiilor străine poate ajuta la evitarea iluziilor nerealiste, la evaluarea
costurilor și a beneficiilor implicate și la pregătirea țării gazdă pentru politici sistemice mai
eficiente, care să ofere AII locul lor corespunzător într-o strategie generală de atragere a
investițiilor străine și făcându-le să funcționeze pentru dezvoltare. Principalii factori determinanți
ai țării gazdă pentru investițiile străine directe (ISD) constau în:
(a) cadrul de politică generală pentru investițiile străine, inclusiv stabilitatea economică,
politică, socială și legislația care afectează investițiile străine;
(b) determinanți economici, cum ar fi dimensiunea pieței, costul resurselor și al altor factori
(de exemplu, costurile forței de muncă) sau disponibilitatea resurselor naturale;
(c) facilitarea afacerilor, cum ar fi promovarea investițiilor, inclusiv stimulentele pentru
investiții.
Toți cei trei factori determinanți interacționează, sporind sau reducând atractivitatea țărilor
pentru investițiile străine. AII-urile fac parte din cadrul politicii pentru investițiile străine și, prin
urmare, sunt doar unul dintre numeroșii factori care influențează decizia unei companii unde să
facă o investiție.
AII adaugă o serie de componente importante la determinanții politici și instituționali pentru
ISD și, prin urmare, contribuie la sporirea atractivității țărilor. În special, ele îmbunătățesc
protecția investițiilor și sporesc securitatea, transparența, stabilitatea și predictibilitatea cadrului
investițional. Prin liberalizarea accesului la piață pentru serviciile necomercializabile și prin
crearea efectivă a unei „piețe” pentru astfel de servicii, AII îmbunătățesc, de asemenea, un
important determinant economic al investițiilor străine.
Având în vedere aceste aspecte, demersul de cercetare întreprins urmărește să evidențieze
coordonatele fundamentale ale investiților în economia mondială.

Astfel, lucrarea este structurată pe trei părți principale: prima secțiune relevă importanța
subiectului cercetat, cea de-a doua secțiune detaliază analiza critică a literaturii de specialitate
privind rolul investiților internaționale în economia mondială, iar ultima parte surprinde analiza
realizată, în baza unui set complex de indicatori specifici tematicii abordate, dar și a unei
metodologii de cercetare avansată.

2. Analiza critică a literaturii de specialitate

Bodie, Z., Kane, A. & Marcus, A. (2003) au analizat macroeconomia ca fiind mediul în care
operează toate firmele. Importanța macroeconomiei în determinarea performanței investițiilor
este ilustrată în Figura 1, care compară nivelul indicelui prețurilor acțiunilor S&P 500 cu
previziunile câștigurilor pe acțiune ale companiilor S&P 500. Graficul arată că prețurile
acțiunilor tind să crească odată cu câștigurile. În timp ce raportul exact dintre prețul acțiunilor și
câștigurile variază în funcție de factori precum ratele dobânzilor, riscul, ratele inflației și alte
variabile. Graficul ilustrează că, în general, raportul a tins să fie în intervalul de la 10 la 20.
Având în vedere Raporturile „normale” preț-câștiguri, ne-am aștepta ca indicele S&P 500 să se
încadreze în aceste limite. Deși regula multiplicatorului câștigurilor nu este în mod clar perfectă
– rețineți creșterea dramatică a multiplu preț-câștig în ultimii ani –, de asemenea, pare clar că
nivelul pieței largi și câștigurile agregate evoluează împreună. Astfel, primul pas în prognoza
performanței pieței largi este evaluarea stării economiei în ansamblu. Capacitatea de a prognoza
macroeconomia se poate traduce în performanțe investiționale spectaculoase. Dar nu este
suficient să prognozăm bine macroeconomia. Trebuie să prognozezi mai bine decât concurenții
tăi pentru a obține profituri anormale.
 Figura 1. Index S&P
Sursa: Bodie, Z., Kane, A. & Marcus, A. (2003). Investments
JeFreda R. Brown (2022) definește următoarele beneficii ale ISD:
 Creștere economică: Țările care primesc investiții străine directe înregistrează adesea o creștere
economică mai mare prin deschiderea acesteia către noi piețe, așa cum se vede în multe economii
emergente.
 Crearea de locuri de muncă: Majoritatea investițiilor străine directe sunt concepute pentru a crea
noi afaceri în țara gazdă, ceea ce se traduce de obicei prin crearea de locuri de muncă și salarii
mai mari.
 Transfer de tehnologie: Investițiile străine directe introduc adesea tehnologii de clasă mondială și
expertiză tehnică în țările în curs de dezvoltare.

Cu toate acestea, există și câteva dezavantaje:

 Industrii strategice: Multe țări protejează anumite industrii strategice, cum ar fi securitatea, de
investițiile străine directe pentru a menține controlul de la entitățile străine.
 Mișcarea de capital pe termen lung: Unii critici susțin că, odată ce o investiție străină devine
profitabilă, capitalul începe cu adevărat să iasă din țara gazdă și către țara investitorului.
 Perturbarea industriei locale: Există un anumit risc că investițiile străine directe pot perturba
industria și economiile locale prin atragerea celor mai buni lucrători și prin crearea unei
disparități de venituri.

Pentru investitorii internaționali, căutarea de investiții în țări cu investiții străine directe

sustenabile și în creștere este o strategie populară. Aceste niveluri pot fi găsite pe site-uri web
precum Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD).

Kenneth A. Froot și Tarun Ramadorai consider că există o dezbatere considerabilă cu privire

la relația dintre fluxurile internaționale de portofoliu și prețurile acțiunilor interne și externe.
Cercetările anterioare arată că tranzacțiile investitorilor internaționali au un impact pozitiv asupra
randamentelor actuale și viitoare ale acțiunilor într-o serie de piețe dezvoltate și emergente. Cu
toate acestea, există un dezacord cu privire la determinanții economici ai acestei observații
empirice. Există, de asemenea, un consens că fluxurile transfrontaliere prezintă tendințe ca
răspuns la randamentele acțiunilor locale, dar există puține dovezi cu privire la modul în care
măsurile de valoare pe piețele locale și îndepărtate influențează deciziile investitorilor. În sfârșit,
în timp ce titlurile de valoare gemene, precum fondurile din țara finală (care oferă un preț pe
piața internă și altul pe piața externă pentru același set subiacent de fluxuri de numerar) au fost
studiate pe larg în literatura financiară, relația dintre prețurile acestor active și fluxurile de pe
ambele piețe nu a fost studiată pe larg examinat.

Există două explicații idealizate pentru motivul pentru care fluxurile transfrontaliere prezic
randamentele stocurilor interne. Prima, pe care o numim explicația „presiunii prețurilor”, este
aceea că investitorii străini generează mișcări ale randamentelor acțiunilor care nu au legătură cu
fundamentele de bază. În modele precum Frankel și Froot (1987); DeLong (1990); Barberis și
Shleifer (2003); Hong și Stein (2003), modelul de tranzacționare fiabil al unui grup de investitori
(de exemplu, tranzacționarea cu feedback pozitiv) absoarbe temporar lichiditatea disponibilă
pentru un activ. Acest lucru împinge temporar prețul activului de la valoarea sa fundamentală.
Cu toate acestea, pe măsură ce sosește lichiditate suplimentară, acest efect tranzitoriu este anulat,
iar prețul activelor revine la valoarea fundamentală.

3. Studiu de caz și rezultate

Date și metodologie

În paginile următoare,  pe baza informațiilor furnizate de portalurile statistice

internaționale și de organismele de la nivel mondial specializate în acest sens, am analizat rolul
investiților internaționale în economia mondială. Astfel, am compilat un set complex de
indicatori economici și indicatori specifici comerțului internațional, aferenți în principal
perioadei 2003-2020.

1,296.91

982.46
953.06

867.46
829.52 845.92
819.28 808.39
801.87
771.15 779.51
757.77
714.03 699.08
649.99 634.61
630.07
563.85

200320042005200620072008200920102011201220132014201520162017201820192020
Figura 2. Valoarea proiectelor de investiții străine directe (ISD)
anunțate la nivel mondial între 2003 și 2020 (în miliarde de dolari SUA)
Sursa: realizat în baza datelor Statista

În Figura 2 este reprezentată valoarea investiților străine directe, între 2003 și 2020.
Analizând graficul se denotă o scădere drastică a investiților în anul 2020 în comparație cu anul
2019, ISD au scăzut cu 33,34%, motivul principal al acestei scăderi fiind pandemia de Covid-19.
În anul 2020 ISD a atins cel mai jos nivel din perioada 2003-2020, acestea fiind cu 26,88% mai
mici decât în 2003. Cea mai mare valoare a ISD a fost atinsă în anul 2008, cu o valoare de
1296,91 miliarde de dolari, ceea ce este cu 68,17% mai mult decât în anul 2003. După criza din
2008, se urmărește o scădere bruscă a investiților mondiale, astfel, acestea se modifică în 2009
cu 26,51%. Din aceste date se observă o perioada mai critică pentru ISD în cazul crizei cauzate
de pandemia Covid-19, decât criza imobiliară din 2008.
 Figura 3. Primele 20 de economii mondiale după ISD, 2019 și 2020 (miliarde dolari)
Sursa: realizat în baza datelor UNCTADstat

Fluxurile de ISD către economiile dezvoltate au scăzut cu 58%, până la 312 miliarde
USD. Declinul a fost cauzat de fluctuațiile puternice ale fluxurilor financiare de conducte și
intrafirme, precum și de reconfigurări corporative. Valoarea vânzărilor nete transfrontaliere de
fuziuni și achiziții în economiile dezvoltate, cel mai important tip de ISD din aceste economii, a
scăzut cu 11%, până la 379 de miliarde de dolari. Valorile investițiilor anunțate pe teren și a
tranzacțiilor de finanțare a proiectelor transfrontaliere au scăzut cu 16%, respectiv 28%.
Fluxurile agregate din Europa au scăzut cu 80%, atingând doar 73 de miliarde de dolari. ISD au
scăzut în țările europene care au fluxuri de conducte semnificative (pe lângă Țările de Jos,
Elveția a rămas în teritoriu negativ), dar a scăzut și în economiile mari, precum Regatul Unit (-57
%), Franța (-47 %). și Germania (-34 %). ISD către Uniunea Europeană a scăzut cu 73%, până la
103 miliarde de dolari. Fluxurile către Statele Unite au scăzut cu 40%, la 156 de miliarde de
dolari, în principal din cauza unei reduceri a veniturilor reinvestite. Cu toate acestea, țara a rămas
cel mai mare beneficiar de ISD, urmată îndeaproape de China.
 Figura 4. ISD în grupuri selectate, 2019 și 2020 (miliarde dolari)
Sursa: realizat în baza datelor UNCTADstat

Noile intrări de acțiuni au scăzut și ele, reflectând scăderi atât în ceea ce privește
investițiile greenfield, cât și fuziunile și achizițiile transfrontaliere. În altă parte, fluxurile către
Australia s-au înjumătățit, iar cele către Japonia au scăzut cu 30%. Fluxurile de ISD către
economiile în curs de dezvoltare au scăzut mai puțin, cu 8%, până la 663 de miliarde de dolari.
Fluxurile de ISD către China au crescut cu 6%, până la 149 de miliarde de dolari, în principal
datorită creșterii economice rezistente, eforturilor de facilitare a investițiilor și liberalizării
continue a investițiilor. Asia în curs de dezvoltare, cea mai mare regiune beneficiară de ISD –
reprezentând mai mult de jumătate din ISD globale – a înregistrat o creștere de 4%, până la 535
de miliarde de dolari. Cu toate acestea, excluzând fluxurile considerabile de conducte către Hong
Kong, China, fluxurile către regiune au scăzut cu 6%. În Asia de Sud-Est, regiunea fiind un
motor de creștere pentru ISD la nivel mondial, ISD s-au contractat cu 25 %, până la 136 de
miliarde de dolari, cu scăderi ale investițiilor în toți cei mai mari beneficiari, inclusiv Singapore
(-21%), Indonezia (-22%). ) și Vietnam (-2%). Parteneriatul economic cuprinzător regional
(RCEP), recent semnat, a devenit unul dintre cele mai mari grupuri de beneficiari de ISD. În
India, ISD-urile străine directe au crescut, impulsionate de achizițiile în industria tehnologiei
informației și comunicațiilor (TIC), devenind al cincilea cel mai mare beneficiar din lume.
 4. Concluzii

Ultimele decenii au cunoscut o proliferare a AII, ceea ce sugerează că AII-urile sunt

considerate un element util în elaborarea politicilor ISD la nivel mondial. AII s-au extins atât
geografic, cât și în ceea ce privește numărul de țări participante. Regularea investițiilor
internaționale, în special regională și bilaterală, devine un fenomen larg răspândit care acoperă
toate regiunile.

O problemă recurentă în discuțiile despre beneficiile AII este în ce măsură aceste

acorduri își îndeplinesc obiectivul de a încuraja mai multe ISD. Dezbaterea asupra impactului
AII asupra ISD, percepută anterior ca o problemă Nord-Sud, a câștigat recent un nou avânt. Pe
măsură ce un număr tot mai mare de țări în curs de dezvoltare devin exportatoare de ISD, ele
reconsideră rolul AII-urilor nu doar ca un dispozitiv care vizează stimularea ISD-ului din țările
dezvoltate, ci și ca un mijloc de a încuraja și proteja propriile ISD către exterior în țările
dezvoltate și în alte țări în curs de dezvoltare.

Întrucât AII au devenit un instrument important în strategiile ISD ale tuturor țărilor,
factorii de decizie trebuie să știe în ce măsură AII contribuie la atingerea acestui obiectiv,
inclusiv în comparație cu posibilele costuri asociate acestor acorduri, cum ar fi limitările pe care
le impun politicii naționale, spațiu și costurile potenţialului investitor - dispute de stat care pot
apărea pe baza AII.

La fel de importantă este întrebarea dacă impactul AII asupra intrărilor de investiții
variază în funcție de tipurile de tratate de investiții. O înțelegere îmbunătățită a efectelor pe care
le au AII asupra investițiilor străine poate ajuta la evitarea așteptărilor nerealiste și poate facilita
politici mai eficiente ale țării gazdă. Aceasta ar include punerea adecvată a AII în contextul unei
strategii generale de atragere a ISD în vederea maximizării contribuției acestora la creșterea și
dezvoltarea durabilă a țărilor gazdă.
Bibliografie

Bodie, Z., Kane, A. & Marcus, A. (2003). Investments. Editura McGraw Hill

Froot, K. & Ramadorai, T. (2008). Institutional Portfolio Flows and International Investments,
The Review of Financial Studies, vol. 21

Kuepper, J. (2022). Foreign Direct Investment. The Balance. International Investing

Link: https://www.thebalance.com/what-is-foreign-direct-investment-1979197

Statista
https://www.statista.com/

UNCTAD Series on International Investment Policies for Development (2009). The Role of
International Investment Agreements in Attracting Foreign Direct Investment to Developing
Countries. United Nations Conference on Trade and Development
Link: https://unctad.org/system/files/official-document/diaeia20095_en.pdf

UNCTAD
https://unctadstat.unctad.org/EN/