Conversiunea (continuare)

Mai variată şi mai bine reprezentată este conversiunea intermorfologică.

Substantive provenite din:
a) adjective: subst. orbul din adj. orb; substantivele roşul şi negrul din adj. roşu, adj.
negru;
b) pronume: eul, sinele;
c) numerale: un zece, un opt, unsprezecele;
d) verbe: facere, putere, vedere (din foste infinitive lungi); trecutul, strânsul,
măturatul (din foste participii);
e) adverbe: binele, aproapele, departele.
f) interjecţii: oful, fâşul etc.

Observație:
Transformarea adjectivului în substantiv este, uneori, consecința unei condensări lexicale,
adică a abrevierii unei sintagme prin înlocuirea determinatului de către determinant: roşii
< pătlăgele roşii, rapid < tren rapid, accelerat < tren accelerat, mobil < telefon mobil,
anticipate < alegeri anticipate, flagrant < flagrant delict, națională < echipa națională
etc.

Adjective provenite din:

a) substantive (în trecut, rar şi ocazional): adj. bărbat ‘voinic’ (Mioriţa: câni mai
bărbaţi), adj. monstru în chef monstru; cuvânt cheie, ședință maraton, ședință
fulger, știre bombă, sportul rege.
b) Pronume: fiecare casă, acest om etc.;
c) Verbe: om educat, cartea citită, coșuri fumegânde, fereastră luminândă;
d) Adverbe: aşa om, asemenea om.
Verbe provenite din:
a) substantive: a spori de la spor, a vâsli de la vâslă.
b) Adjective: a albi de la alb, a lărgi de la larg, a strâmba de la strâmb.
c) Adverbe: a înapoia de la înapoi, a furişa de la furiş etc.
Adverbe provenite din:
a) substantive: glonţ din fuge glonţ, şnur din merge şnur, buștean din doarme
buștean, adv. ziua din subst. ziua, adv. toamna din subst. toamna.
b) adjective: ea merge liniştit, i-a vorbit liniştit.

Procedee secundare de formare a cuvintelor

În comparaţie cu cele trei procedee lexicale formative principale, cele secundare au
aport redus şi prezintă puţine tipuri structurale.
1. Contaminaţia. Constă în îmbinarea de fragmente de cuvinte: cocostârc < cocor și
stârc, milog < milă și olog, rotocol < roată și ocol, zburătăci < zbura și rătăci,
cazarmament < cazarmă și armament etc.
2. Crearea de delocutive. Constă în formarea de locuţiuni substantivale de la
locuţiuni verbale: luare-aminte < a lua aminte, ţinere de minte < a ţine minte,
lansare la apă < a lansa la apă etc.
3. Onomatopeizarea (sau creaţia onomatopeică). Constă în formarea de
onomatopee: fâş!, clanţ!, lipa!, miau!, scârţ!, trosc!, pleosc! etc.

Calcul lingvistic

Între cele două serii de mijloace (interne și externe) de îmbogățire a lexicului,

există și o a treia cale, mai greu de sesizat: calcul lingvistic.
Calcul lingvistic este un procedeu mixt de îmbogățire a lexicului, deoarece
utilizează elemente românești (material românesc), dar modelul este străin.

Calcul este procedeul de copiere, de imitare:

- a formei interne a unor cuvinte străine (derivate sau compuse) sau a unor
îmbinări de cuvinte;
- a sensului unor cuvinte străine.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un calc lingvistic sunt următoarele:

- Cuvintele care intră în raza de acțiune a calcului sunt derivate sau compuse,
ușor analizabile de către vorbitorul bilingv;
- Vorbitorul traduce total sau parțial cuvântul străin;
- Cuvântul nou este format din material intern, dar după model străin;
- Sensul cuvântului nou este identic cu cel al modelului imitat.

Tipologia calcului lingvistic:

I. Calc lexical (morfematic și semantic)
II. Calc gramatical
III. Calc frazeologic

I. Calcul lexical
I.1. Calcul lexical morfematic
Este cel mai frecvent tip de calc, care constă în copierea structurii interne a unui
cuvânt străin. La rândul său, este de două feluri: calc lexical morfematic total și
calc lexical morfematic parțial.
I.1.1. Calcul lexical morfematic total presupune imitarea tuturor elementelor
cuvântului străin:

Fr. entrevoir > rom. întrevedea

Fr. surveiller > rom. supraveghea
Fr. nouveau-né > rom. nou-născut
Fr. libre-penseur > rom. liber-cugetător
Engl. horse-power > rom. cal-putere
Engl. overdose > rom. supradoză
 I.1.2. Calcul lexical morfematic parțial copiază doar o parte din model, cealaltă
fiind preluată ca atare (împrumutată).
Fr. prévoir > rom. prevedea
Fr. démarche > rom. demers
Fr. triangle > rom. triunghi
Engl. interface > rom. interfață
Engl. prepaid > rom. preplătit

I.2. Calcul lexical semantic

Constă în adăugarea unui sens nou la un cuvânt vechi, sub influența unui cuvânt
străin. De exemplu, stea s-a îmbogățit cu sensul „vedetă” după modelul lui star
din engleză.
Foaie s-a îmbogățit cu sensul „ziar, revistă”, după fr. feuille și germ. Blatt.
Locație „loc, sediu, amplasament ” (după engl. location).
- convenție „întrunire” (după engl. convention).
- a agrea „a accepta” (după engl. to agree);
- a aplica „a cere formal” (engl. to apply).
- a salva „a păstra datele pentru a fi stocate” (engl. to save).

II. Calcul gramatical

Este mai rar, deoarece nivelul gramatical este mai stabil și mai rezistent la
influențele străine.
Constă în schimbarea specificului unor categorii gramaticale, după model străin;
de exemplu tranzitivitatea unor verbe românești.
Pictura se vrea modernă (verbul folosit intranzitiv, pronominal) (după model
francez: se vouloir).

III. Calcul frazeologic

Constă în copierea structurii interne a unor unități frazeologice (îmbinări stabile
de cuvinte).
Unitățile frazeologice care au caracter idiomatic nu pot fi calchiate. Cuvintele
grupului sunt atât de sudate, încât înțelesul general nu poate fi dedus din suma
părților componente.Ca urmare, traducerea lor este liberă.
Fr. peigner la girafe / rom. a tăia frunză la câini
Fr. être au septième ciel / rom. a fi în al nouălea cer.
Unitățile frazeologice neidiomatice pot fi calchiate.
Fr. prendre la parole > rom. a lua cuvântul
Fr. passer en revue > rom. a trece în revistă
Fr. mettre en application > rom. a pune în aplicare
Fr. sauver les apparences > rom. a salva aparențele.