CUPRINS

INTRODUCERE 1
CAPITOLUL I: NOȚIUNI GENERALE PRIVIND INVESTIȚIILE ȘI EFICIENȚA ECONOMICĂ 2
1.1. Conceptul de investiții 2
1.2. Clasificarea investitiilor 3
1.3. Analiza dinamică a eficienței economice a investițiilor 4
1.3.1. Bazele teoretice ale analizei dinamice a eficienței economice a investițiilor 4
1.3.2. Tehnica actualizării 5
1.3.3. Indictorii dinamici de calcul ai eficienței economice 6
CAPITOLUL II: PREZENTAREA GENERALĂ A OMV PETROM S.A. 12
2.1. Date de identificare 12
2.2. Istoricul OMV PETROM S.A. 12
2.3. Descrierea organizatiei 14
2.4. Situația economico - financiară 14
2.4.1. Analiza productivității muncii 15
2.4.2. Analiza corelațiilor economice 16
2.4.3. Analiza rentabilității 17
2.4.4. Analiza lichidității și a solvabilității 17
2.4.5. Analiza veniturilor și cheltuielilor 18
2.5. Capacitatea managerială 19
III.CAPITOLUL III: PREZENTAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII DIN CADRUL OMV PETROM
S.A. 20
3.1. Tipul și descrierea investițiilor OMV PETROM S.A. 20
3.2. Obiectivele pe care firma OMV PETROM S.A. dorește să le atingă prin proiectul de investiții 21
3.3. Costurile proiectelor de investiții OMV PETROM S.A. 22
CAPITOLUL IV – CALCULUL INDICATORILOR DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ A UNEI INVESTIȚII
ÎN CADRUL OMV PETROM S.A. 25
4.1. Indicatori statici pentru modernizare, dezvoltare și retehnologizare 25
4.2. Indicatori dinamici pentru modernizare, dezvoltare și retehnologizare 28
4.3. Evidențierea importanței utilizării indicatorilor dinamici de eficiență economică 36
CONCLUZII 39
BIBLIOGRAFIE 40
ANEXE 41
 INTRODUCERE

Această lucrare de licență evidențiază importanța utilizării indicatorilor dinamici de eficiență

economică a investițiilor în cadrul proiectului de investiții realizat de OMV PETROM S.A., dar și
deciziile adoptate de manageri, în ceea ce privește eficiența acestora, prin alegerea variantei optime.

Lucrarea de licență este constituită din două părți: una teoretică și una practică.

Prima parte teoretică cuprinde primul capitol în care sunt prezentate elementele teoretice cu
privire la conceptul de investiții, caracteristicile și clasificarea investițiilor, dar mai cuprinde și
elemente teoretice cu privire la analiza dinamică a eficienței economice a investițiilor în care sunt
relatate informații cu privire la tehnica de actualizare și indicatorii dinamici.

Cea de-a doua parte, partea practică, cuprinde capitolele II, III, IV, în care este elaborat un
proiect de investiții care are ca scop modernizarea societății.

Capitolul II cuprinde informații cu privire la compania care inițiază proiectele de investiții și

anume OMV PETROM S.A.

Capitolul III prezintăaproiecteleadeainvestițiiace sunt propuse pentru a fi implementate. Sunt

descrise investițiile, obiectivele acestoraaceasuntaavute în vedere și costul.

În capitolul IV sunt determinați indicatorii de eficiență economică pentru modernizare,

dezvoltare și retehologizare, statici și dinamici în toate momentele: la momentul luării deciziei de
investiție, la momentul începerii realizării investiției, la momentul punerii în funcțiune a
obiectivului, la momentul scoaterii din funcțiune a obiectivului. În funcție de analiza realizată a
fiecărui indicator, este recomandată o variantă optimă. La finalul capitolului se vor compara datele
și se va evidenția importanța indicatorilor dinamici de eficiență economică in proiectul de investiții.

La finalul lucrării se vor reda concluziile care reies în urma studiului.

2
CAPITOLUL I: NOȚIUNI GENERALE PRIVIND INVESTIȚIILE ȘI
EFICIENȚA ECONOMICĂ

1.1. Conceptul de investiții

Investiția exprimă o importanță semnificativăapentru dezvoltarea economică și pentru dezvoltarea

socială a fiecărei țări. (Szenteși, 1997, pp. 2)

În activitățile economice investițiile au un loc central, un loc dinamizator, atât pentru sfera de
producție cât și pentru sfera de consum. ( Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, pp. 9 )

Termenul de investiție este folosit atât în limbajul cotidian, cât și de către specialiștii din toate
domeniile. Chiar și economiștii folosesc acest termen, de cele mai multe ori cu înțelesuri diferite.
(Huru, 2007, pp. 52)

În sens larg, investițiile sunt totalitatea cheltuielilor efectuate cu scopul de a conduce la

modernizarea și eficientizarea unității economice având ca scop maximizarea resurselor financiare
viitoare. (Ioniță, Blidaru, Mieilă, 2003, pp. 19 )

În sens restrâns, investițiile se consideră ca fiind mijloace fixe care au ca destinație achiziționarea de
bunuri cu folosință îndelungată dar ți de active fixe necesare pentru marirea și modernizarea
producției. (Ioniță, Blidaru, Mieilă, 2003, pp. 19 )

Caracteristicile investițiilor:

1. Caracter novator - asigură introducerea și punerea în funcțiune a celor mai noi tehnologii și
descoperiri industriale, economice, informatice;

2. Caracter ireversibil - odată alocată decizia de investiții revenirea la starea inițială este imposibilă
sau presupune cheltuieli foarte mari;

3. Se realizează pe perioade relativ scurte de timp ( maxim 5-10 ani ), în timp ce efectele obținute
în urmă acesteia se înregistrează pe o perioadă îndelungată de timp ( 50-100 ani ) ;

4. Reprezintă cheltuieli certe făcute pentru un viitor cu multe elemente de incertitudine

( modificarea prețurilor la materiile prime, schimbări de atitudine din partea furnizorilor sau
clienților, perturbații aleatoare pe piață ).

( Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, pp. 11 )

3
1.2. Clasificarea investitiilor
Investițiile se pot clasifica după următoarele criterii:

- După structura lor se pot grupa:

● Echipamente, utilaje,mașini;

● Lucrări de construcții;

● Lucrări geologice;

● Alte cheltuieli de investiții.

- În funcție de legătura care o au cu respectivul obiectiv proiectat, investițiile se pot clasifica în:

● Investiții directe – reprezentate de acele cheltuieli care sunt legate tehnologic, teritorial și
funcțional cu obiectivul de bază;

● Investiții colaterale – aceste investiții sunt materializate în cheltuieli care asigură utilitățile
necesare obiectivului de bază;

● Investiții conexe – sunt acele investiții care pot fi apreciate la nivel microeconomic și
macroeconomic.

- După sursa de finanțare, investițiile sunt împartite în:

● Investiții ce sunt finanțate din surse proprii și sunt contituite din capitalul propriu al agentului
economic;

● Investiții ce sunt finanțate din surse atrase care sunt alcătuite din credite banca, sponsorizări
din alte surse, alocații de la buget,

● - După modul de constituire:

● Investiții nete – sunt alcătuite din sumele de bani care rezultă din produsul național net, având
ca scop sporirea atât a capitalului fix cât și a stocurilor de materii;

● Investitii brute – contribuie la creșterea absolută a capitalului fix.

- După natura obiectivului, investițiile se concentrează pe modernizare, dezvoltare, retehnologizare,

astfel să se poată asigura îmbunătățirea economiei , în condiții de eficiență și de competitivitate.
( Ion Vasilescu I. R., 2000, p. 17 )

4
- După procedura deaexecuție, investițiileapotafi împărțite în investiții care se execută în antrepriză
și în investiții care sunt executate în regie. Această ierarhizare se utilizează pentru lucrările de
construcții.” ( Vasilescu, Romanu, & Cicea, 2000, p. 18 )

1.3. Analiza dinamică a eficienței economice a investițiilor

1.3.1. Bazele teoretice ale analizei dinamice a eficienței economice a investițiilor

Procesul investițional se caracterizează printr-o repartizare diferită a efectelor și eforturilor. Efortul
este compus dintr-un efort de investiții, care se caracterizează printr-un volum mare de fonduri
consumate într-o perioadă scurtă de timp și recuperate prin intermediul amortizării într-un interval
de timp relativ lung. Efectele sunt repartizate într-un interval de timp lung, care urmează după
perioada de execuție și sunt reprezentate de valoarea producției destinată vânzării.

Timpul este o componentă recunoscută în timpul calculelor de eficiență economică, care

acționează pe întreaga perioadă de planificare și de funcționare a obiectivului de investiții, dar în
mod diferit.

În perioadaade execuție timpul acționează sub forma imobilizării resurselor de investiții,

fondurile investite, fiind luate din circuitul productiv, fără ca acestea să producă efecte economice.

În durata de funcționare a obiectivului de investiții, influența timpului este de altă natură,

adică în perioada respectivăasunt obținute efectele globale și nete. Cuantificarea influenței timpului
în timpul duratei de funcționare a obiectivului de investiții, pleacă de la ideea că timpul este pe o
parte o resursă economică și pe altă parte un factor de influență asupra proceselor economice.

Timpul este o resursă economică deoareceaeconomisirea lui la un anumit nivel determină un spor
de efecte, iar irosirea lui determinăao pierdere de efecte. Timpul reprezintă totodată un factor de
influența asupra proceselor economice prin efectele pe care le antrenează .

( Românu, Vasilescu, 1997, p. 180 )

5
1.3.2. Tehnica actualizării
Procesele economice și cele investiționale se realizează în timp. Cheltuielile necesare se realizează
într-o anumită perioada de timp, iar rezultatele se obțin în altă perioadă de timp. Cum aceeași sumă
de bani ( obținută și cheltuită ) are o altă valoare economică în perioade de timp diferite, atunci se
impune comparabilitatea sumelor la același moment, acest moment putând fi ales în mod arbitrar pe
axa timpului.

Asigurarea comparabilității sumelor se face prin intermediul tehnicii actualizării.

( Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, p. 120 )

În practica economică, coeficientul de eficiență economică este notat cu “ α “. Mărimea lui este
influențată de:

● Mărimea ratei dobânzii;

● Mărimea ratei inflației;

● Mărimea ratei de risc a proiectului de investiții;

● Eficiența înregistrată în domeniul de activitate unde se realizează investiția.

În consecință, mărimea lui α este o funcție a celor patru mărimi:

α = f ( r i , r d , r r , e ) în care α este factorul de actualizare (Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea,

2004, p. 122 )

Relație:

Y = X*(1+a)h

Din această relație, rezultă:

Y
X=
(1+a)h

Această relație permite evaluarea la momentul prezent a unor sume care se vor cheltui sau se vor
obține în viitor.

1
Expresia Z= h este denumit factor de actualizare și exprimă cât valorează în prezent un leu
(1+a)
cheltuit sau obținut peste h rotații. (Vasilescu, Cicea, Gherghe, & Dobrea, 2004, p. 123 )

6
 h
(1+a) −1
Expresia h este denumit factor de anuitate și exprimă cât valorează în prezent o sumă
a ¿ (1+ a)
egală cu o unitate monetară cheltuită sau obținută anual timp de h ani în viitor.

(Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, p. 125 )

1.3.3. Indictorii dinamici de calcul ai eficienței economice

Calculul indicatorilor dinamici se realizează cu ajutorul tehnicii actualizării care constă in
comparabilitatea atât a eforturilor cu investiția cât și a producției cu efectele într-un anumit moment.
Comparabilitatea este realizată în orice moment care este stabilit pe axa timpului.

Principalele momente ce caracterizează un proces investițional sunt:

- m – momentul adoptării deciziilor

- n – momentul începerii lucrării de investiții

- p – momentul punerii în funcțiune a obiectivului

- v – momentul scoaterii din funcțiune.

Perioadele de timp corespunzatoare acestor momente:

- g – durata de proiectare

- d – durata de realizare a investițiilor

- D – durata de funcționare a viitorului obiect de investiții.

Perioada de proiectare “ g “ are un important rol în asigurarea eficienței economice a investițiilor din
mai multe puncte de vedere:

● în perioada respectivă se stabilește amplasamentul obiectivului viitor;

● se dimensionează capacitățile de producție;

● se aleg soluțiile tehnice, tehnologice și constructive.

Această perioadă este relativ scurtă și cheltuielile cu activitatea de proiectare sunt incluse în
investiția totală.

În perioada de realizare a investiției “ d “ se consumă resursele investiționale, iar viitorul obiectiv

economic este pus in operă.
7
Perioada de funcționare a obiectivului “ D “ este aceea în care sunt înregistrate cheltuielile de
producție și sunt obținute veniturile și profitul.

(Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, p. 129)

Actualizarea la momentul adoptării deciziilor ( m ):

1. Investiția actualizată exprimă valoarea investitiei la momentul adoptării deciziei, urmărindu-

se ca această valoare să fie cât mai apropiată de valoarea lor statistică ceea ce urmarește
reducerea perioadei de proiectare și execuție. ( Szenteși, 1997, p.107 )
g +d
I h∗1
I act =∑
m
g +d
h=1 (1+a)

2. Profitul actualizat arată cu cât echivalează in momentul respectiv profitul realizat pe întreaga
durată de funcționare a obiectivului.

( Pi − P 0)∗1 D
g +d
∗(1+a) −1
(1+ a )
Pmact =
a (1+ a)D

3. Termenul de recuperare actualizat reprezintă perioada de timp în care investiția actualizată

este recuperată din profitul actualizat.

T mact =log ⁡( P hi − P0 )− log ⁡( P hi − P0 )− a∗I mact∗ (1+ a )g +d ¿ ¿

log ⁡(1+a)

(Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, p.131)

4. Randamentul economic actualizat exprimă profitul final actualizat care se obține la un leu
investiție actualizată.

m
m Pact
R =
act m
−1
I act

m
Ract – randamentulacare este actualizat la momentul m;
m
Pact – profitul ce esteaactualizat la momentul de luare a deciziei de investiție;

8
 m
I act – investiția care este actualizată la momentul adoptării deciziei de investiție

(Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, p. 226 )

Actualizare la momentul începerii lucrărilor de investiții “ n “

1. Investiția actualizată exprimă valoarea efortului investițional total, făcut pe durata de

execuție, adusă la momentul n.
d
I h∗1
I nact =∑ h
h=1 (1+a)

2. Profitul actualizat exprimă ce valoarea are în prezent, la momentul începerii execuției,

profitul obținut pe întreaga perioadă de funcționare a obiectivului. În cazul în care profit
annual este constant, profitul total actualizat la momentul începerii lucrărilor de investiții se
poate scrie cu ajutorul relatiei:

( Phi − P h 0)∗1 D
d
∗(1+a) − 1
n ( 1+a )
Pact =
a(1+a) D

( Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, p. 131 )

3. Termenul de recuperare actualizat reprezintă perioada de timp în care investiția actualizată

este recuperată din profitul actualizat.

n log ⁡( Phi − P0)− log ⁡[( Phi − P0 )− a∗I nact∗( 1+a )d ]

T =
act
log ⁡(1+a)

4. Cheltuieli recalculate actualizate reprezintă efortul total actualizat atât cu investiția cât si cu
producția pe durata de realizare și funcționare o obiectivului de investiții.
n n n
K act =I act +C h act

K nact – cheltuieliarecalculate careasunt actualizate la momentul înacare se începe realizarea

investiției;
n
I act - investiția careaeste actualizată laamomentul în care seaîncepe realizarea investiției;

C nh act – cheltuieli anualeade producție care suntaactualizate la momentul în carease începe realizarea
investiției.

9
(Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, p. 134)

5. Cheltuieli specifice recalculate actualizate exprimă efortul total actualizat cu investiția și cu

producția, atât pe durata de funcționare și cât și pe durata de realizare a obiectivului ce revine
la o unitate de capacitate fizică sau monetară.

n K nact ❑ K nact
k =
act si k act = n
q h∗De Qact

n ❑
k act , k act – cheltuieli specificearecalculate care sunt actualizate la momentul înacare începe
realizareaainvestiției.

(Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, p. 135)

6. Randamentul economic actualizat exprimă profitul final actualizat care se obține la un leu
investiție actualizată.
n
n Pact
R =
act n
−1
I act
n
Ract – randamentul care este actualizat laamomentul în carease începe realizareainvestiției;
n
Pact – profitul careaeste actualizatala momentul în carease începe realizarea investiției;
n
I act – investiția care este actualizată la momentul inceperii realizarii investiției.

(Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, p. 130)

Actualizarea la momentul punerii in funcțiune a obiectivului de investiții “ p “

1.Investiția actualizată exprimă valoarea producției care s-ar fi obținut în condițiile în care investiția
nu era imobilizată în cadrul procesului investițional ci era utilizată în cadrul unei activități
economice.
d
p
I act =∑ I h ¿(1+ a) d −h
h=1

1. Profitul actualizat exprimă cuantumul, în acest moment, al profitului obținut pe durata de

funcționare a viitorului obiectiv economic.
10
 D
p ( Phi − Ph 0 )∗(1+ a) −1
Pact = D
a(1+ a)

( Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, p. 229 )

2. Termenul de recuperare actualizat reprezintă perioada de timp în care investiția actualizată este
recuperată din profitul actualizat.
p
p log ⁡(Phi − P0) − log ⁡[(Phi − P0 )− a∗I act ]
T =
act
log ⁡(1+ a)

( Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, p. 230 )

3. Randamentul economic actualizat exprimă profitul final actualizat care se obține la un leu
investiție actualizată.
p
p Pact
R =
act p
−1
I act

p
Ract – randamentul care se actualizează la momentul p;
p
Pact – profitul care se actualizează la momentul punerii în funcțiune a obiectivului;
p
I act – investiția care se actualizează la momentul punerii în funcțiune a obiectivului.

( Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, p. 229 )

Actualizarea la momentul scoaterii din funcțiune a obiectivului ( v )

1.Investiția actualizată exprimă care ar fi producția care s-ar obține în momentul v dacă investiția ar
fi folosită în procesul de producție.
d
I =∑ I h ¿(1+ a) D +d − h
v
act
h=1

4. Profitul actualizat

v (Phi − P h 0)∗(1+a) D −1
P act 1 =
a

( Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, p. 231 )

11
5. Termenul de recuperare actualizat reprezintă perioada de timp în care investiția actualizată este
recuperată din profitul actualizat.
D D v
v
log ⁡[ ( Phi − P 0 )∗( 1+ a ) ]− log ⁡[ ( Phi − P0 )∗( 1+ a ) −a∗I act ]
T =
act
log ⁡(1+ a)

( Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, p. 232 )

6. Randamentul economic actualizat exprimă profitul final actualizat care se obține la un leu
investiție actualizată.
v
v Pact
Ract = v
−1
I act

( Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, p. 231 )

Indicatorii dinamici sunt mai nefavorabili decât indicatorii statici, prin urmare avem următoarele
inegalități:

T static ≤ T dinamic

R static ≥ Rdinamic

Aceste relații între indicatorii dinamici și omologii lor statici au luat apărut ca urmare a influenței
factorului timp asupra sumelor de bani.

Indicatorii dinamici care raportează efectele la eforturi, ambele calculate în unități monetare, au
aceeași valoare indiferent de momentul în care se actualizează.
m n p v
T act = T act = T act = T act

m n p v
Ract = Ract = Ract = Ract

Singurul lucru care diferă este volumul elementelor componente, respectiv efectele și eforturile.

(Vasilescu, Cicea, Gheorghe, & Dobrea, 2004, p. 236 )

12
CAPITOLUL II: PREZENTAREA GENERALĂ A OMV PETROM S.A.

2.1. Date de identificare

Nume companie: OMV PETROM S.A.

Cod Unic de Înregistrare – 1590082

Numar de înmatriculare - J40/8302/1997

Adresa: Oraș București, Strada Coralilor, Nr. 22

Forma juridică: Societate pe acțiuni

Telefon: 021-402.22

Data de înregistrare a întreprinderii: 1992

Obiective de activitate

- Rafinarea țițeiului;

- Exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale de pe uscat şi din platoul continental al Mării
Negre;

- Transportul petrolului şi a produselor petroliere;

- Comercializarea produselor prin reţele proprii de distribuţie;

- Importul şi exportul de ţiţei, produse petroliere, utilaje, echipamente, şi tehnologii specific;

- Colaborarea tehnico-ştiinţifică în domeniul petrolier;

13
2.2. Istoricul OMV PETROM S.A.
În perioada anului 1857, România a fost prima țară care a înregistrat producția de țiței, dar și cea
care a înființat prima rafinărie din Europa, aceasta fiind situate în apropierea orașului Ploiești. Acest
an a reprezentat momentul în care a luat amploare industria de țiței și gaze din România. Datorită
investițiilor străine, industria s-a dezvoltat foarte mult până la începutul Primului Război Mondial.
Capitalul investit în industria petrolieră din România, înainte de Primul Război Mondial era
reprezentat de un prcentaj de aproximativ 75%, capital ce era reprezentat de germani, britanici și
olandezi. În schimb, capitalulromânesc a avut o valoare de doar 8%. Pe plan international, cei care
au fost atrași de resursele petroliere din România au fost Standard Oil ( înființată în 1904 ) și Shell
( înființată în 1910 ).

Epoca comunistă

Un moment esențial în istoria României îl reprezentă perioada 1947-1989, fiind desemnată

Epoca Comunistă. La sfârșitul celui de-al doilea război mondial toate întreprinderile petroliere au
trecut prin procesul de naționalizare, iar activele lor au fost folosite de Savrom Petrol, o firmă ce era
deținută de Rusia și România. În perioada anului 1976, producția de țiței a înregistrat o creștere
semnificativă aceasta atingâng pragul de 15 milioane de tone. După această creștere producția de
țiței a scăzut.

O companie de stat într-o economie de tranziție

În 1989 după revoluție, Compania Româna de Petrol a preluat întreaga activitate de

producție și exploatare din România. În continuare compania se confrunta cu lipsa investițiilor și
interferențe politice. SN Petrom a devenit în 1997 o companie care deținea 2 rafinării care se
numesc Arpechim și Petrobrazi și care de asemenea se confruntau cu lipsa investițiilor și cu o marjă
negative de rafinare.

Modernizare post-privatizare

OMV PETROM a fost privatizată la sfârșitul anului 2004 timp în care compania austriacă
OMV AG a devenit noul actionar majoritar. Întreprinderea trece printr-un complex proces de
reorganizare și restructurare și a beneficiat de majore investiții pentru modernizare.

Proiecte majore - Upstream:

14
Neptun Deep: 8 sonde care au fost săpate în zona de mare adâncime a Mării Negre în faza de
explorare (2012-2016), majoritatea cu succes, o estimare inițială a acumulării de resurse ridicându-
se la 42-84 mld metri cubi de gaze naturale;

Descoperiri semnificative, aflate în prezent în producție: Totea (gaze, onshore, descoperit în 2011),
Delta (țiței. offshore, 2009), Padina (gaze, JV Huntoil, descoperit în 2015)

Control de la distanță și monitorizare a sondelor:

Noi unități de tratare a gazelor: Burcioaia, Hurezani, Madulari

Proiecte de redezvoltare a zăcămintelor pentru creșterea recuperării resurselor prin sonde noi,
recuperare secundară și terțiară, modernizarea infrastructurii (FRD Suplacu, FRD Tazlau).

Proiecte majore - Downstream Oil:

Modernizarea rafinăriei de la Petrobrazi: 1,2 miliarde euro investiți în perioada 2004-2014

Modernizarea rețelei de benzinării

Proiecte majore - Downstream Gas

Centrala electrică Brazi: cel mai mare proiect privat greenfield de producție electricitate; poate
acoperi până la 10% din consumul de electricitate al României (la capacitate maximă); investiție >
500 milioane euro.

2.3. Descrierea organizatiei

Segmentele în care OMV PETROM își desfășoară activitatea sunt: exploatare, producție, gaze,
energie, rafinare și marketing. Acestea sunt pricipalele activități ale companiei, având un grad
crescut de integrare. Segmentul de exploatare și producție are ca obiect de activitate exploatarea,
descoperirea și extracția țițeiului ăi a gazelor natural în România și în Marea Caspică. Petrom
reaizează aproape în totalitate producția de țiței a României și contribuie cu aproximativ 50% la
producția de gaze a țării.

Produsele proprii sunt livrate prin intermediulrețelei compuse din peste 790 de bezinării atât în
România cât și în țările învecinate: Bulgaria, Serbia și Republica Moldova. OMV PETROM a
devenit principalul furnizor de carburanți din România, având o cotă de piață de 37% ți 543 de
benzinării. În același timpetrom este unul dintre cei mai importanți furnizori de combustibil pentru
aviașie, incluzând servicii aferente, producerea de carburanți, lubrifianți și bitumuri.

15
 Site-ul www.omvpetrom.com accesat la 2.03.2019

2.4. Situația economico - financiară

Nr
crt Indicatori UM 2016 2017 2018 2017/2016(%) 2018/2017 (%)
1476483644
1 Cifra de afaceri Lei 12523026161 8 22500000000 117,9 152,38
2 Număr salariați nr. pers 14380 13322 12668 92,64 95,09
27322000 29974500 31289960
3 Fond de salarii Lei 109,7 104,38
4 Salariul mediu brut Lei 1900 2250 2470 118.42 109.77
3193047279
5 Active imobilizate Lei 34096837510 4 33548660000 93,64 105,06
6 Active circulante Lei 6945098287 9027811844 9911535190 129,98 109,78
7 Datorii Lei 3990183257 4524525178 6847430000 113,39 151,34
1645442034
8 Total venituri Lei 14076569825 1 23367090000 116,89 137,86
1373145623
9 Total cheltuieli Lei 13024857504 2 18453520000 105,42 134,38
10 Profit brut Lei 1051712321 2722964109 4914000000 258,9 180,46
11 Profit net Lei 907853264 2399947986 4077000000 264,53 169,87
12 Productivitatea muncii lei/pers 870864,12 1108304,79 1855067,88 127,26 167,73
2842100000
13 Capitaluri proprii Lei 26706000000 0 31368100000 106,42 110,36
Tabel 2.1. – Indicatori financiari

Sursa: Raport anual OMV PETROM S.A., 2016, 2017, 2018

Analizând datele din tabelul 2.1. se poate observa o creștere a cifrei de afaceri cu 17,9% în anul
2017 față de anul 2016 și respectiv cu 59,16% în 2018 față de anul 2017. Numărul de salariați a
înregistrat o scădere cu 7,36% în 2017 față de anul 2016 și respectiv cu 4,91% în 2018 față de 2017.

Din tabelul 2.1. se mai poate observa că deși numărul de salariați scade, productivitatea muncii
crește cu 27,26% în anul 2017 față de 2016 și respectiv cu 67,73% în 2018 față de 2017 deoarece
aceștia sunt mai eficienți și compania oferă cursuri de calificare. Activele imobilizate scad în 2017
față de 2016 cu 6,36%, însa înregistrează o creștere semnificativă în 2018 față de 2017 cu 5,06%.

Veniturile înregistreaza o creștere de 16,89% in 2017 și 37,86% în 2018, același lucru se

întâmplă și cu cheltuielile, acestea având o creștere de 5,42% în 2017 și 34,38% în 2018. Datoriile
cresc cu 13,39% în 2017 față de 2016 și 51,34% în 2018 față de 2017.

16
 2.4.1. Analiza productivității muncii

Nr
crt Indicatori UM 2016 2017 2018 2017/2016 (%) 2018/2017 (%)
1476483644
1 Cifra de afaceri Lei 12523026161 8 22500000000 117,9 152,38
2 Număr salariți nr. Pers 14380 13322 12668 92,64 95,09
Productivitatea
3 muncii lei/pers 870864,12 1108304,79 1855067,88 1,27 1.67
Tabel 2.2. – Analiza productivitatii muncii

Sursa: Raport anual OMV PETROM S.A., 2016, 2017, 2018

În anul 2017 față de anul 2016 compania OMV PETROM S.A. a trecut printr-o perioadă favorabilă.
Cifra de afaceri este un indicator de măsurare a performanței economice, înregistrând o crestere cu
2241810287 lei respectiv 17,9%. Tot o situație favorabilă s-a înregistrat și in anul 2018, observându-
se o creștere a cifrei de afaceri cu 8735163552 lei respectiv 52,38% fașă de anul 2017.

Numărul de salariați a scăzut cu 1058 de persoane, aceștia fiind concediați, influențând favorabil
productivitatea muncii, aceasta crescând cu 237440,67 lei/pers respectiv 1,27%.

În anul 2018 față de anul 2017 se poate observa o creștere a cifrei de afaceri cât și o scadere a
numărului de salariați influențând favorabil productivitatea muncii aceasta crescând cu 746763,09
lei/pers, respectiv 1,67%.

Productivitatea muncii este un factor de măsurare a eficienței personalului, înregistând o creștere

datorită experieței personalului, calificării personalului, buna organizare a muncii, utilizarea
eficientă a timpului de muncă.

2.4.2. Analiza corelațiilor economice

Pentru a evidenția atât eficiența întreprinderii cât și a resurselor umane vom folosi corelațiile
economice între pricipalii indicatori:

- Corelația de ordin cantitativ: ICA≥IFs≥INs

- Corelația de ordin calitativ: IW≥IS

Nr. Crt. Indicatori 2017/2016 (%) 2018/2017 (%)
1 117,9 152,36
Indicele cifrei de afaceri (ICA)
17
 2
Indicele fondului de salarii (IFs)
109,7 104,38
3 Indicele numărului de salariați

(INs)
92,64 95,09
4
Indicele productivității muncii (IW)
127,26 167,73
5
Inicele salariului mediu (IS)
118.42 109.77
Tabel 2.3. – Analiza corelatiilor economice

Sursa: Raport anual OMV PETROM S.A., 2016, 2017, 2018

Din tabelul 2.3. se pot observa urmatoarele afirmații:

- În anul 2017 față de anul 2016, indicele cifrei de afaceri este mai mare decât al fondului de
salarii (corelația fiind respectată) , iar în anul 2016 este mai mare față de indicele fondului de salarii
(corelația fiind respectată);

- Indicele numărului de salariați este mai mic atât în anul 2017 cât și în anul 2018 față de cel al
fondului de salarii, fiind respectată corelația;

- Indicele productivității în anul 2017 față de anul 2016 este mai mare decât indicele salariului
mediu ducând la respectarea corelației.

2.4.3. Analiza rentabilității

Nr. Crt. Indicatori 2016 2017 2018
1 Rata rentabilității comerciale 7.24 16.25 18.12
2 Rata rentabilității economice 2.56 6.64 11.30
3 Rata rentabilității financiare 3.39 8.44 13,61
Tabel 2.4. – Analiza rentabilității

Potrivit datelor prezentate în tabelul 2.4, pe parcursul celor trei ani se observă o crestere a ratelor de
rentabilitate.

Rata rentabilității economice prezintă o creștere atât în anul 2017 cât și în anul 2018, fapt ce duce la
o scădere a cheltuielilor totale, acest aspect apeciindu-se ca fiind favorabil pentru întreaga companie

18
Rataarentabilității financiare prezintă un trend ascendent în cei trei ani. Este recomandat ca nivelul
acestei rate de rentabilitate să fie mai mare decât nivelul ratei rentabilității economice, acest lucru
fiind vizibil în tabelul 2.4. (Spătaru, 2014, p. 172)

Rata rentabilității comerciale exprimă eficiența activității comerciale a unei întreprinderi, ce asigură
relația dintre profitul net și cifra de afaceri netă. Această rată a crescut, acest aspect fiind favorabil
pentru organizație. ( Vâlceanu, Robu, & Georgescu, 2005, p. 270)

2.4.4. Analiza lichidității și a solvabilității

Nr. Crt. Indicatori 2016 2017 2018
1 Active circulante 6945098287 9027811844 9911535190
2 Datorii curente 4485000000 5128000000 5536000000
3 Rata lichidității curente 1.54 1.76 1.79
4 Active totale
41041935797 41041935797 41041935797
5 Datorii totale
14572000000 13638000000 12890000000
6 Capitaluri proprii
26706000000 28421000000 31368100000
7 Solvabilitate globală 2.81 3.00 3.18
8 Solvabilitate patrimonială 65.07 69.24 76.42
Tabel 2.5. – Analiza lichidității și a solvabilității

Sursă: Raport anual OMV PETROM S.A., 2016, 2017, 2018

Conform tabelului 2.5, putem observa faptul că pe parcursul celor 3 ani se înregistrează valori
supraunitare, acest lucru permițând companiei să apeleze la noi credite.

Rata lichidității curente reprezintă capacitatea întreprinderii de a-și achita obligațiile pe un termen
scurt, din activele circulante ce pot fi transformate foarte rapid în disponibilități. Astfel, creșterea
acestuia pe parcursul celor trei ani reprezintă un aspect pozitiv pentru companie. (Dragotă, 2009, p.
287)

Valoarea solvabilității globale este supraunitară și se poate observa că aceasta crește în decursul
celor trei ani, fiind un aspect pozitiv pentru întreprindere, ceea ce înseamnă că activele societății
contribuie la plata datoriilor.

Rata de solvabilitateapatrimonialăaeste în creștere, acesta fiindaun aspect favorabil pentru

organizație fiind o dovadăaa faptului că societatea face față datoriilor.

19
2.4.5. Analiza veniturilor și cheltuielilor

Nr. Indicatori UM 2016 2017 2018 2017/2016 2018/2017

Crt. (%) (%)
1 Total venituri Lei 14076569825 16454420341 2336709000 116,89 142,01
din care: 0
1.1 - venirui din Lei 13996587224 1632241024 2320485000 116,47 142,34
exploatare 0 0
1.2 - venituri Lei 79982601 132010101 162240000 165,05 122.9
financiare
1.3 - venituri Lei 0 0 0    
extraordinare
2 Total Lei 13024857504 13731456232 1845352000 105,42 134,38
cheltuieli din 0
care
2.1 - cheltuieli de Lei 12564498735 13329482235 1799186000 106,08 134,97
exploatare 0
2.2 - cheltuieli Lei 460358769 401973997 461660000 87,31 114,84
financiare
2.3 - cheltuieli Lei 0 0 0    
extraordinare
Tabel 2.6. – Analiza veniturilor și cheltuielilor

Sursă: Raport anual OMV PETROM S.A., 2016, 2017, 2018

Evoluția veniturilor totale înregistrează un trend ascendent, acestea crescând in 2016 cu 16,89% și în
2018 cu 42,01%, aceasta fiind o situație favorabilă pentru organizație.

Atât veniturile financiare cât și veniturile din exploatare au înregistrat o creștere semnificativă în
anul 2017 dar și în anul 2018.

În cazul cheltuielilor totale, acestea au o evolutie ascendentă, care este determinată de creșterea
cheltuielilor din exploatare cu 6,08% în 2017 față de 2016 și cu 34, 97% în 2018 față de 2017.
( Stroe, & Mișu, 2008, pg. 48–49 )

Cheltuielile financiare au înregistrat o scădere cu 12,69% în anul 2017 față de 2016, aceasta fiind o
situație favorabilă pentru companie, însă în 2018 a înregistrat o creștere cu 14,84%.

2.5. Capacitatea managerială

Activitățile OMV PETROM S.A. sunt coordonate de catre Christina Verchere, Director General.
Managerii aplică o politică de resurse umane ce oferă angajaților un climat optim pentru
desfășurarea activiăților, ajutând la dezvoltarea dar și motivarea acestora.
20
Fluxul informațional este asigurat pe toate nivelurile ierarhice, acesta ținând cont de un sistem
informatic de care societatea dispune, dar și de canale directe de informare

Managementul operațional asigură organizarea, conducerea, dar și gestionarea activităților.

Întreprinderea OMV PETROM dispune de o echipă calificată compusă din:

- Stefan Waldner - Director Financiar și Membru al Directoratului

- Peter Rudolf Zeilinger – Membru al Directoratului responsabil pentru activitatea de

Upstream

- Radu Căprău - Membru al Directoratului responsabil pentru activitatea Downstream Oil

- Franck Albert Neel - Membru al Directoratului responsabil pentru activitatea Downstream

Gas.
( www.omvpetrom.com )

III. CAPITOLUL III: PREZENTAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII

DIN CADRUL OMV PETROM S.A.

3.1. Tipul și descrierea investițiilor OMV PETROM S.A.

OMV PETROM S.A. realizează investiții de tip modernizare pentru creșterea capaității de
producție.

Varianta 1 – Modernizarea instalațiilor din cadrul rafinăriei Petrobrazi de către OMV PETROM
S.A.

Firma OMV PETROM S.A. dorește modernizarea instalației în cadrul rafinăriei de la Petrobrazi
pentru reducerea impactului asupra mediului.

Investiția presupune

• Modernizarea instalației de desulfurare gaze

• Modernizarea instalației FCC

• Modernizarea instalaței de cocsare

21
• Modernizarea instalaței de distilare în vid

Varianta 2 - Modernizarea rezervoarelor de stocare a benzenului de către OMV PETROM S.A.

OMV PETROM S.A. dorește modernizarea rezervoarelor de stocare a benzenului din cadrul.
Investiția presupune modernizarea a peste 50 de rezervoare reducându-se astfel emisiile de compuși
organici volatili. În același timp pompele folosite la vehicularea benzenului vor fi dotate cu etanșări
duble.

Lucrarea de modernizare a rezervoarelor au drept urmare reducerea emisiilor de compuși organici

volatili de la cca 90% până la 99%.

3.2. Obiectivele pe care firma OMV PETROM S.A. dorește să le atingă prin proiectul de
investiții
Varianta 1 – Modernizarea instalațiilor din cadrul rafinăriei Petrobrazi de către OMV PETROM
S.A.

Acest proiect de investiții a avut drept scop ajustarea tehnică pentru procesarea integrală a producței
proprie de țiței care va duce la creșterea ponderii de motorină în mixul de produse şi la
îmbunătăţirea eficienţei energetice.

Proiectul de investiții are următoarele obiective

• Modernizarea instalației FCC

Instalația FCC ajută la separarea carburanţilor (motorină şi benzină), de alte componente din ţiţeiul
brut. Investiția în aceste instalații au dus la îmbunătățirea gradului de valorificare a țițeiului și prin
modernizare s-au adus și beneficii de mediu:

- Reducerea emisiilor de particule prin instalarea de electrofibre

- Implementarea tehnologiilor de procesare a materiilor prime ce permit reducerea impactului

asupra mediului prin reducerea consumurilor proprii.

• Modernizarea instalației de desulfurare gaze – recuperare sulf

22
Acest tip de instalație este necesar pentru producerea carburanților la standarde europene de calitate.
Prin modernizare se aduce și un impact semnificativ asupra mediului: emisiile de sulf se reduc de la
10.000 la mai puțin de 500 mg/Nmc și se asigură recuperarea sulfului în proporție de 99,99%.

• Modernizarea instalației de cocsare

Instalația de cocsare este punctual final în procesul de rafinare, aici ajungând rezidurile din celelalte
instalații și se realizeză ultimele procese de transformare a țițeiului, pentru obținerea produselor
folosite în industrie, precum cocsul, uleiurile grele sau nafta. Modernizarea acestei instalații are rolul
de a reduce emisiile și de a îmbunătăți eficiențele energetice.

• Modernizarea instalației de distilare în vid

Este printre cele mai importante instalații din rafinărie deoarece aici are loc prima etapă a rafinării
ţiţeiului brut: compuşii grei (păcură, bitum) sunt separaţi de cei uşori din care se vor obţine ulterior
benzină, motorină şi GPL. Prin modernizare, se reduce consumul energetic și de asemenea crește și
capacitatea de a extrage compuşii cu valoare comerciala din ţiţeiul brut.

Varianta 2 - Modernizarea rezervoarelor de stocare a benzenului de către OMV PETROM S.A.

Proiectul de investiții respectiv are rolul de a micșora impactul asupra mediului prin reducerea
emisiilor de compuși organici volatile.

Modernizarea rezervoarelor presupune

• Sistem automat de măsurare continuă a nivelului, temperaturii şi densităţii produselor

depozitate;

• Protecție automata la supra – alimentare

• Sistem de avertizare a scurgerilor

• Sistem fix de stingere incendiilor cu spumă în interior

• Sitem de răcire prin pulverizare cu apă în exterior

• Sistem de recuperare a vaporilor din rezervoare

• Sistem de detecție și alarmare a scurgerilor pentru monitorizarea fundului dublu.

3.3. Costurile proiectelor de investiții OMV PETROM S.A.

Nr. Indicatori U.M. Situația Varianta 1 Varianta 2

23
 Crt. inițială
1 Valoarea investiției (It) lei - 1498568321 1884584219
2 Cheltuieli anuale (Ch) lei 1799186000 28990068511 23775903176
0
3 Venituri anuale (Qh) lei 2320485000 32158867913 30749017429
0
4 Durata de proiectare (g) - 1 1
5 Durata de realizare a ani - 1 1
investiției (d)
6 Durata de funcționare ani - 20 20
(D)
7 Profit brut total anual lei 5212990000 8954017913 7544167429
(Ph)

Varianta 1 – Modernizarea instalațiilor din cadrul rafinăriei Petrobrazi de către OMV

PETROM S.A.

OMV PETROM S.A. a hotărât să modernizeze 4 instalații de prelucrare al petrolului pentru

care au alocat o investiție de 1 498 568 321 lei. Costul investiței include:

• Costul cu modernizarea instalației de desulfurare gaze: 214 793 521 lei

• Costul cu modernizarea instalației FCC: 397 586 443 lei

• Costul cu modernizarea instalaței de cocsare: 576 879 524 lei

• Costul cu modernizarea instalaței de distilare în vid: 309 308 833 lei

Cheltuielile realizate de întreprindere cu această modernizare sunt de 28 990 068 511 lei. În
aceste cheltuieli sunt incluse:

• Costul cu investiția care a fost în valoare de 1 498 568 321 lei

• Costul cu angajarea unor firme specializate:

24
 În cadrul acestui proiect de investiții s-a hotărât angajarea a 8 subcontractori principali al
căror tarif este de 3 433 127 066 lei, în consecință costul total alocat angajării firmelor este de 27
465 016 533 lei.

• Costul cu plata salariaților:

În cadrul acestui proces de modernizare au lucrat un numar de 5000 de muncitori cu un

salariu de 3 500 de lei rezultând o cheltuială de 17 500 000 lei.

• Achiziția echipamentelor necesare realizării modernizării:

Pentru realizarea proiectului de investiții sunt necesare achiziționarea unui număr de 23 de

utilaje. Costul unui utilaj este de 390 593 lei ceea ce rezultă un total de 8 983 657 lei alocat pentru
achiziționarea lor.

Pentru dimensionarea veniturilor am pornit de la un venit ințial de 23 204 850 000 lei și am
ajuns la un venit de 32 158 867 913 lei. La venitul ințial a fost adăugat:

• Venitul din vânzări:

Prin modernizarea instalațiilor de prelucrare al petrolului a crescut cantitatea de carburanți

aceasta ajungând la 1 527 989 404 tone. Carburantul se vinde la un preț de 5,86 lei, în consecință
venitul a crescut cu 8 954 017 913 lei față de cel inițial ajungând la cifra de 32 158 867 913 lei.

Varianta 2 - Modernizarea rezervoarelor de stocare a benzenului de către OMV PETROM

S.A.
Durata de realizare a acestui proiect de investiții este de 12 de luni.
OMV PETROM S.A. a hotărât modernizarea a trei rezervoare de stocare a benzenului
pentru care au alocat o investiție în valoare de 1 884 584 219 lei. Costul cu modernizarea pentru un
singur rezervor de stocare este de 628 194 739 lei ceea ce implică un cost al investiței de 1 884 584
219 lei.
Cheltuielile realizate de întreprindere cu această modernizare sunt de 23 775 903 176 lei. În
aceste cheltuieli sunt incluse:
• Cheltuielile cu investiția care au fost în valoare de 1 884 584 219 lei
25
• Costul cu contractarea unor firme specializateȘ
Pentru realizarea proiectului de investiții s-a luat decizia angajării a 5 subcontractori
principali al căror tarif este de 4 374 594 485 lei de aici rezultă că pentru plata firmelor specializate
avem un cost de 21 872 972 429
• Costul cu plata salariilor:
În cadrul acestui proces de modernizare au lucrat un numar de 3500 de muncitori cu un
salariu de 3 000 de lei rezultând o cheltuială de 10 500 000 lei.
• Achiziția echipamentelor necesare realizării modernizării:
În acest proiect de investiții este necesar achiziționarea unui număr de 18 de echipamente .
Costul unui singur utilaj este de 435 918 lei, în consecință costul cu achiziția echipamentelor este de
7 846 528 lei.
Pentru dimensionarea veniturilor am pornit de la un venit ințial de 23 204 850 000 lei și am
ajuns la un venit de 30 749 017 429 lei. La venitul ințial a fost adăugat:

• Venitul din vânzări:

Prin modernizarea rezervoarelor s-au redus pierderile de benzen. OMV PETROM S.A.
vinde benzenul în două forme:
- În formă propriu – zisă firmelor care produc anvelope și cauciuc pentru roțile mașinilor, la
un preț de 5 289 495 223 lei
- Sub forma produselor pe care le realizează cu ajutorul benzenului cum ar fi ulei de mașină,
lubrifianți. Aceste produse generează un venit de 2 254 672 206 lei.
Datorită vânzărilor generate venitul a crescut cu 7 544 167 429 lei față de cel ințial.

26
CAPITOLUL IV – CALCULUL INDICATORILOR DE EFICIENȚĂ
ECONOMICĂ A UNEI INVESTIȚII ÎN CADRUL OMV PETROM S.A.

4.1. Indicatori statici pentru modernizare, dezvoltare și retehnologizare

1. Investiția totală:

Conform datelor din tabelul 3.1, valorile investiției totale sunt urmatoarele:

It1= 1 498 568 321 lei

It2= 1 884 584 219 lei

Având în vedere că pentru acest indicator se urmărește minimizarea, varianta optimă este varianta 1.

2. Investiția specifică notată cu s'i - indicator de eficiență economică. Acest indicator exprimă
efortul investițional care se realizează pentru obținerea unei unități de capacitate de producție
exprimtă monetar sau fizic în varianta modernizată față de situația inițială. ( Vasilescu, Cicea, &
Dobrea, 2003, pp. 182 )

' I ti
si=
Q hi − Q h 0

27
Conform datelor din tabelul 3.1. avem:

1 498 568 321

s'i= =0,167 lei investiți / un leu producție suplimentară
32 158867 913− 23 204 850 000

' 1 884 584 219

si= =0,249 lei investiți / un leu producție suplimentară
30 749 017 429 −23 204 850 000

Varianta optimă a acestui indicator este varianta 1 deoarece și în cazul investiției specifice se
urmărește minimizarea.

3. Termenul de recuperare – exprimă perioda de timp în care investiția se recuperează

din sporul de profit anual al variantei modernizate față de varianta inițială. ( Dumitrașcu, 2014, pp.
142 )

I ti
T i=
P hi − P0

Prin înlocuirea datelor din tabelul 3.1. se obține:

1 498 568 321

T 1= =0,391 ani
8 954 017 913 −5 212 990 000

1884 584 219

T 2= =0,778 ani
7 544 167 429 −5 212 990 000

Termenul de recuperare urmarește minimizarea, în consecință varianta optimă este varianta 1.

4. Coeficientul de eficiență economică, notat cu e – indicator de eficiență. Exprimă

sporul de profit al variantei modernizate față de varianta inițială în acest caz urmărindu-se
maximizarea. ( Dumitrașcu, 2014, pp. 143 )

Phi − P h 0
e i=
I ti

Înlocuind datele din tabelul 3.1 în formula de mai sus vom obține:

8 954 017 913 −5 212 990 000

e 1= =2 , 557lei profit anual suplimentar ce va reveni la 1 leu investit
1 498 568 321

7 544 167 429 −5 212 990 000

e 2= =1 ,285 lei profit anual suplimentar ce va reveni la 1 leu investit
1884 584 219

Deoarece în cazul acestui indicator de eficiență se urmărește maximizarea varianta optimă este
varianta 1.
28
5. Cheltuieli recalculate – indicator de volum, acesta exprimând efortul total cu
investiția și cu funcționarea obiectivului de investiții pe toată perioada de viață a acestuia. ( Iosif,
2007, pp. 79 )

K=¿i + D∗(Ch i −Ch0 )

K1= 1 498 568 321 + 20* (28 990 068 511-17 991 860 000) = 221 462 738 541 lei

K2= 1 884 584 219 + 20* (23 775 903 176-17 991 860 000) = 117 565 447 739 lei

Varianta 2 este variant minima deoarece acest indicator urmărește minimizarea.

6. Cheltuieli specifice recalculate – indicator de eficiență economică. Arată efortul total

cu investiția și cu sporul de cheltuieli anuale de producție care revine la o unitate suplimentară de
producție obținută după modernizare și care este exprimată in unități fizice și monetare. ( Iosif,
2007, pp. 79 )

Ki
k i=
(Qhi − Qh 0)× D

221 462 738 541

k 1= =1,236 lei efort total ce este la 1 leu venit suplimentar
(32158 867 913 − 23204 850 000)×20

117 565 447 739

k 2= =0,779 lei efort total ce este la 1 leu venit suplimentar
(30 749 017 429 −23 204 850 000)× 20

Acesta fiind un indicator de minim se urmăreste minimizarea, în consecință varinta optimă este
varianta 2.
7. Randamentul economic, se notează cu R și este un indicator de eficiență. Exprimă
profitul obținut după implementarea proiectului de investiții. ( Ioniță, Munteanu, 2011, pp. 135)
D∗( Phi − Ph0)
R= −1
¿i
Prin înlocuirea datelor din tabelul 3.1 se obține:
20∗( 8 954 017 913 −5 212 990 000 )
R1 = − 1=50,142 lei profit final suplimentar la 1 leu investit
1 498 568321
20∗(7 544 167 429− 5 212990 000)
R2 = − 1=¿ 24,917 lei profit final suplimentar la 1 leu investit
1 884 584 219
În calculul de eficiență economică se urmărește maximizarea, în concluzie varianta optimă este
varianta 1.
29
 Indicatori U.M, Varianta 1 Varianta 2 Varianta optimă
Investișia totală Lei 1 498 568 321 1 884 584 219 Varianta 1
Investiția lei investiți / un 0,167 0,249 Varianta 1
specifică leu producție
suplimentară
Termen de Ani 0,391 0,778 Varianta 1
recuperare
Coeficient de lei profit anual 2,557 1,285 Varianta 1
eficiență suplimentar ce va
reveni la 1 leu
investit
Cheltuieli Lei 221 462 738 541 117 565 447 739 Varianta 2
recalculate
Cheltuieli lei efort total ce 1,236 0,779 Varianta 2
specifice este la 1 leu venit
recalculate suplimentar
Randamentul lei profit final 50,142 24,917 Varianta 1
economic suplimentar la 1
leu investit
Tabel 4.1. – Centralizator

4.2. Indicatori dinamici pentru modernizare, dezvoltare și retehnologizare

Actualizare la momentul de luare a deciziei de investiție (m)

1. Investiția specifică:
g +d
I h∗1
I =∑
m
act g +h
h=1 (1+a)

Înlocuind datele din tabelul 3.1. obținem:

m 321∗1
I act 1=1 498 568 =1238 416 860 lei
(1+ 0.1 )1 +1
30
 219∗1
I mact 2=1 884 584 =1 557 420 398 lei
( 1+0.1 )1+1

Varianta optimă este varianta 1 deoarece se urmărește minimizarea.

2. Profitul actualizat:

( Pi − P 0)∗1
g +d
∗(1+a) D −1
m (1+ a )
Pact =
a (1+ a)D

Prin înlocuirea datelor din tabelul 3.1. avem:

( 8 954 017 913− 5 212990 000 )∗1

2
∗( 1+0.1 )20 − 1
(1+ 0.1 ) lei
Pmact 1= 20
=26 962031 902
0.1 (1+ 0.1 )

( 7 544 167 429 −5 212 990 000 )∗1 20

2
∗( 1+ 0.1 ) −1
m ( 1+0.1 ) lei
Pact 2= 20
=17 042 366 756
0.1 ( 1+0.1 )

Varianta optimă în cazul acestui indicator este varianta 1 deoarece se urmărește maximizarea.

3. Randamentul economic:
m
m Pact
R =
act m
−1
I act

Conform indicatorilor calculați mai sus obținem:

26 962031 902
Rmact 1= − 1=20,771 lei
1 238 416 860

m 17 042366 756
Ract = −1=9,942 lei
1557 420398

Deoarece randamentul economic urmărește maximizarea varianta optimă este varianta 1.

4. Termenul de recuperare:
m m
T act =log ⁡( P hi − P0 )− log ⁡( P hi − P0 )− a∗I act∗ (1+ a )
g +d
¿ ¿
log ⁡(1+a)

Prin înlocuirea cu datele celor două variante se obține:

31
 m log ⁡(8 954 017 913 − 5212 990 000)− log ⁡[(8 954 017 913 −5 212 990 000)− 0.1∗1 238 416 860∗( 1+0.1 )1+1 ]
T act 1=
log ⁡(1+ 0.1)
ani

m log ⁡(7 544 167 429 −5 212 990 000)− log ⁡[(7 544 167 429 −5 212 990000) −0.1∗1557 420398∗( 1+0.1 )1+1 ]
T act 2 = =
log ⁡(1+0.1)
ani

Deoarece se urmărește minimizarea varianta optimă este varianta 1.

n
5. Cheltuieli recalculate actualizate, notate cu K act .:

( C hi −C h 0 )∗1 D
d+g
∗(1+a) − 1
n ( 1+ a )
C act =
a(1+a)D

K nact =I nact +C nact

Înlocuind cu datele din tabelul 3.1. se obține:

( 28 990068 511 −17 991 860 000 )∗1

2
∗ (1+ 0.1 )20 −1
( 1+ 0.1 ) lei
C nact 1= 20
=7 801 019 618
0.1 ( 1+ 0.1 )

( 23775 903 176 −17 991860 000 )∗1

2
∗( 1+ 0.1 )20 −1
( 1+ 0.1 ) 4 113 042 067 lei
C nact 2= 20
=¿
0.1 ( 1+ 0.1 )
n
K act 1=1 238 416 860+8 580 743 989=9 039 436 478

K nact 2=1557 420 398+4113042067=5 670 462 465

Având în vedere faptul că se urmărește minimizarea varianta optimă este varianta 2.

6. Cheltuieli specifice recalculate:

( Qi −Q0 )∗1 D
d +g
∗( 1+ a) −1
n ( 1+a )
Qact = D
a(1+ a)
n
n K act
k =
act n
Q act

32
În momentul introducerii datelor corespunzătoare celor două variante se va obține:

( 32158 867 913− 23 204 850 000 )∗1

1+1
∗(1+ 0.1 )20 −1
( 1+ 0.1 )
Qnact 1= 20
=7 254 339 461
0.1 ( 1+0.1 )

( 30 749 017 429 −23 204 850 000 )∗1

1+1
∗( 1+0.1 )20 − 1
( 1+0.1 )
Qnact 2= 20
=4 513 688 122
0.1 (1+ 0.1 )

9 039 436 478

k nact 1= =1,247 lei
7 254 339 461

n 5 670 462 465

k act 2= =0,796 lei
4 513688 122

După efectuarea calculelor se va alege varianta 2 deoarece se urmărește minimizarea.

Actualizarea la momentul în care se începe realizarea investiției (n)

1. Investiția actualizată:
d
I h∗1
I =∑
n
act
h ( 1+ a )h

Prin înlocuirea datelor în formula se obține:

321∗1
I nact 1=1 498 568 =1 648 590 012 lei
(1+ 0.1 )1

n 219∗1
I act 2=1 884 584 =1713 087 055 lei
( 1+0.1 )1

Varianta optimă este variant 1 deoarece se urmărește minimizarea.

2. Profit actualizat:

( Phi − P h 0)∗1
d
∗(1+a) D − 1
n ( 1+a )
Pact =
a(1+a) D

Prin adăugarea datelor în formula obținem:

33
 ( 8 954 017 913− 5 212990 000 )∗1
1
∗( 1+0.1 )20 − 1
(1+ 0.1 ) lei
Pnact 1= 20
=34 242863 139
0. 1 ( 1+0.1 )

( 7 544 167 429 −5 212 990 000 )∗1

1
∗( 1+ 0.1 )20 −1
( 1+0.1 ) lei
Pnact 2= 20
=18 745 778 535
0. 1 ( 1+0.1 )

Din calculele realizate rezultă că varianta optimă este varianta 1 deoarece se urmărește maximizarea.

3. Randamentul economic:
n
n Pact
R =
act n
−1
I act

Înlocuind datele celor două variante vom obține:

n 34 242863 139
Ract 1= − 1=20,771 lei
1648 590 012

n 18745 778 535

Ract 2= −1=9,942 lei
1 713 087 055

Varianta optimă este varianta 1 deoarece acest indicator urmărește maximizarea.

4. Termenul de recuperare:
n d
n log ⁡( Phi − P0)− log ⁡[( Phi − P0 )− a∗I act∗( 1+a ) ]
T =
act
log ⁡(1+a)

Înlocuind cu datele celor două variante se obține:

log ⁡( 8 954 017 913 −5 212 990 000 ) − log ⁡[ ( 8 954 017 913 −5 212 990 000 ) − 0.1∗1 648 590 012∗( 1+0.1 )1 ]
T nact = =0.
log ⁡(1+ 0.1)
lei
n 1
T act =log ⁡( 7 544 167 429 −5 212 990 000 ) −log ⁡( 7 544 167 429− 5 212990 000 ) −0.1∗1713 087 055∗( 1+0.1 ) ¿
log ⁡
lei

Potrivit caluculelor realizate se observă că varianta optimă este varianta 1 deoarece se urmărește
minimizarea.

34
 5. Cheltuieli recalculate actualizate:

( C hi −C h 0 )∗1 D
d
∗(1+a) − 1
n ( 1+ a )
C act =
a(1+a)D

K nact =I nact +C nact

Înlocuind cu datele celor două variante în formula cheltuielilor recalculate specifice vom obține:

( 28 990068 511 −17 991 860 000 )∗1

1
∗ (1+ 0.1 )20 −1
( 1+ 0.1 ) lei
C nact 1= 20
=85 118 620 998
0.1 ( 1+ 0.1 )

( 23775 903 176 −17 991860 000 )∗1

1
∗( 1+ 0.1 )20 −1
( 1+ 0.1 ) 44 764 017 332 lei
C nact 2= 20
=¿
0.1 ( 1+ 0.1 )
n
K act 1=1 648590 012+85 118 620 998=85767 211 010

K nact 2=1713 087 055+ 44 764 017332=46 477 104 387

Deoarece indicatorul cheltuieli recalculate actualizate urmarește minimizarea varianta optimă este
varianta 2.

6. Cheltuieli specifice recalculate:

( Qi −Q0 )∗1 D
d
∗( 1+ a) −1
n ( 1+a )
Qact = D
a(1+ a)
n
n K act
k =
act n
Q act

În momentul în care datele celor doua variante vor fi introduse se va obține:

( 32158 867 913− 23 204 850 000 )∗1 20

1
∗(1+ 0.1 ) −1
n ( 1+0.1 )
Qact 1= 20
=69 297 168 213
0.1 ( 1+0.1 )

35
 ( 30 749 017 429 −23 204 850 000 )∗1
1
∗( 1+0.1 )20 − 1
(1+ 0.1 )
Qnact 2= 20
=58386 016 714
0.1 (1+ 0.1 )

85 767 211010
k nact 1= =1,247 lei
69 297 168213

n 46477104387
k act 2= =0,796 lei
58 386 016 714

Potrivit calculelor efectuate mai sus varianta optimă este varianta 2 deoarece se urmareste
minimizarea.

Actualizarea la momentul în care este pus în funcțiune obiectivul (p)

1. Investiția actualizată:
d
p
I act =∑ I h∗(1+ a) d −h
h=1

Adăugând datele corespunzătoare celor doua variante obținem:

p 1 −1
I act 1=1 498 568 321∗( 1+0.1 ) =1 498568 321 lei

p 1 −1
I act 2=1 884 584 219∗( 1+0.1 ) =1 884 584 219 lei

Varianta optimă este varianta 1 deoarece se urmarește minimizarea.

2. Profit actualizat:

p ( Phi − Ph 0 )∗(1+ a)D −1

P =
act
a(1+ a) D

Prin înlocuirea datelor celor două variante obținem:

p ( 8 954 017 913 −5 212 990 000 )∗( 1+0.1 )20 −1

Pact 1= 20
=32 625 885651 lei
0.1 ( 1+ 0.1 )

p ( 7 544 167 429− 5 212990 000 )∗( 1+0.1 )20 − 1

P act 2 = 20
=20 622 418630 lei
0.1 (1+ 0.1 )

36
Având în vedere calculele realizate mai sus, varianta optimă este varianta 2 deoarece acest indicator
urmărește maximizarea.

3. Randament economic:
p
p Pact
R =
act p
−1
I act

p 32625 885 651

Ract 1= −1=20,771lei
1 498568 321

p 20622 418 630

Ract 2= −1=9,942 lei
1 884 584 219

Din calculele efectuate rezultă ca varianta 1 deoarece se urmărește maximizarea.

4. Termen de recuperare:
p
p log ⁡(Phi − P0) − log ⁡[(Phi − P0 )− a∗I act ]
T =
act
log ⁡(1+ a)

p log ⁡(8 954 017 913 − 5212 990 000)− log ⁡[(8 954 017 913 −5 212 990 000)− 0.1∗1197020]
T act 1= =0.484
log ⁡(1+0.1)
ani

p log ⁡(7 544 167 429 −5 212 990 000)− log ⁡[(7 544 167 429 −5 212 990000) −0.1∗1883105]
T act 2= =0.968
log ⁡( 1+ 0.1)
ani

Din calculele realizate mai sus rezultă că varianta 1 este varianta optimă deoarece se urmărește
minimizarea.

5. Cheltuieli recalculate actualizate:

p ( C hi − Ch 0 )∗(1+ a)D −1
C =
act
a(1+ a)2
P P P
K act =I act +C act

p ( 28 990 068 511− 17 991860 000 )∗( 1+0.1 )20 − 1

C act 1 = 20
=93 638747 262
0.1 ( 1+ 0.1 )

37
 p ( 23 775 903176 − 17 991 860 000 )∗( 1+0.1 )20 − 1
C act 2= 20
=49 245 343 600
0.1 ( 1+0.1 )
p
K act 1=1 498 568321+ 93638 747 262=95137 315 583 lei
p
K act 2=1 884 584 219+ 49245 343 600=51 129 927 819 lei

În acest caz, după efectuarea calculelor se observă ca variant optima este variant 2 deoarece se
urmarește minimizarea.

6. Cheltuieli specific recalculate:

P ( Qi − Q 0 )∗(1+a) D − 1
Q =
act
a(1+ a)D
p
p K act
k = act
QPact

p ( 32 158 867 913 −23 204 850 000 )∗( 1+0.1 )20 − 1
Q act 1= 20
=76 234 508 485
0.1 (1+ 0.1 )

p (30 749 017 429 − 23204 850 000 )∗( 1+0.1 )20 −1
Qact 2= 20
=63 473 295 490
0.1 ( 1+ 0.1 )

p 95 137 315 583

k act 1= =1,247 lei
76 234 508 485

p 51 129 927 819

k act 2= =0.796 lei
63 473 295 490

Varianta optimă este varianta 2 deoarece se urmărește minimizarea.

Actualizare la momentul în care este scos din funcțiune obiectivul (v)

1.Investiția actualizată:
d
I =∑ I h∗(1+ a) D+d − h
v
act
h=1

Înlocuind datele în formula investiției actualizate vom obține rezultatele:

38
 v 20 +1− 1
I act 1=1 498 568 321∗( 1+0.1 ) =10 081 468 522 lei

I vact 2=1 884 584 219∗( 1+0.1 )20+1 −1 =12678 351 874 lei

După efectuarea calculelor rezultă că varianta optimă este varianta 1 pentru că se urmărește
minimizarea.

2. Profitul actualizat:

v (Phi − P h 0)∗(1+a) D −1
Pact 1=
a

( 8 954 017 913 −5 212 990 000 )∗( 1+0.1 )20 −1

Pvact 1= =219 475 566 689 lei
0.1

v ( 7 544 167 429− 5 212990 000 )∗( 1+0.1 )20 − 1

Pact 2= =138727 790 068 lei
0.1

Varianta optimă este vrianta 1 deoarece se urmărește maximizarea.

3. Randamentul economic:
v
v Pact
R =
act v
−1
I act

v 219 475566 689

Ract 1= −1=20,771 lei
10 081 468522

v 138727 790 068

Ract 2= − 1=9,942 lei
12678 351 874

Varianta optimă este varianta 1.

4. Termenul de recuperare:
D D v
v
log ⁡[ ( Phi − P 0 )∗( 1+ a ) ]− log ⁡[ ( Phi − P0 )∗( 1+ a ) −a∗I act ]
T =
act
log ⁡(1+ a)
20 20
log ⁡[( 8 954 017 913 −5 212 990 000 )∗( 1+0.1 ) ]− log ⁡[ ( 8 954 017 913 −5 212 990 000 )∗ (1+ 0.1 ) −0.1∗10 08
T vact 1=
log ⁡(1+0.1)
20 20
v log ⁡[ (7 544 167 429 −5 212 990000 )∗( 1+0.1 ) ]−log ⁡[( 7 544 167 429− 5 212990 000 )∗( 1+0.1 ) − 0.1∗12 67
T act 2=
log ⁡(1+ 0.1)

Varianta optimă este varianta 1.

39
5. Cheltuieli recalculate actualizate:

v ( C hi − Ch 0 )∗(1+ a)D −1
C =
act
a
v v v
K act =I act +C act

( 28 990 068 511− 17 991860 000 )∗( 1+0.1 )20 − 1

C vact 1= =629 911394 259
0.1

( 23 775 903176 − 17 991 860 000 )∗( 1+0.1 )20 − 1

C vact 2= =331275 288 862
0.1
v v v
K act 1=I act +C act =10 081 468522+629 911 394 259=639 992862 781 lei
v v v
K act 2=I act +C act =12678 351 874+331 275 288 862 = 343 953 640 736 lei

Varianta 2 este varianta optimă.

7. Cheltuieli specifice recalculate:

v ( Qi − Q 0 )∗(1+a) D − 1
Q =act
a
v
v K act
k =act v
Q act

v ( 32 158 867 913 −23 204 850 000 )∗( 1+0.1 )20 − 1
Q act 1 = =512 832 421 777
0.1

v (30 749 017 429 − 23204 850 000 )∗( 1+0.1 )20 −1
Q act 2 = =432 084 645 328
0.1

v 639 992 862781

k act 1= =1. 247 lei
512 832 421777

v 343953640736
k act 2= =0.796 lei
432 084 645 328

Varianta optimă este varianta 2.

4.3. Evidențierea importanței utilizării indicatorilor dinamici de eficiență economică

Nr. Indicatori Varianta 1 Varianta 2 Varianta

40
 Crt. optimă
1 Investiția actualizată 1 238 416 860 1 557 420 398 Varianta 1
2 Profit actualizat 26 962 031 902 17 042 366 756 Varianta 1
3 Randament actualizat 20.771 9.942 Varianta 1
4 Termen de recuperare actualizat 0.484 0.968 Varianta 1
5 Cheltuieli recalculate actualizate 9 039 436 478 5 670 462 465 Varianta 2
6 Cheltuieli specific recalculate actualizate 1,247 0,796 Varianta 2
Tabelul 4.3.1. Indicatori dinamici: Actualizarea la momentul ”m

Nr. Indicatori Varianta 1 Varianta 2 Varianta

Crt. optimă
1 Investiția actualizată 1 684 590 012 1 713 087 055 Varianta 1

2 Profit actualizat 34 242 863 139 18 745 778 535 Varianta 1

3 Randament actualizat 20.771 9.942 Varianta 1
4 Termen de recuperare actualizat 0.484 0.968 Varianta 1
5 Cheltuieli recalculate actualizate 85 767 211 010 46 477 104 387 Varianta 2
6 Cheltuieli specific recalculate actualizate 1.247 0.796 Varianta 2
Tabelul 4.3.2. Indicatori dinamici: Actualizarea la momentul ”n”

Nr. Indicatori Varianta 1 Varianta 2 Varianta

Crt. optimă
1 Investiția actualizată 1 498 568 321 1 884 584 219 Varianta 1
2 Profit actualizat 32 625 885 651 20 622 418 630 Varianta 1
3 Randament actualizat 20.771 9.942 Varianta 1
4 Termen de recuperare actualizat 0.484 0.968 Varianta 1
5 Cheltuieli recalculate actualizate 95 137 315 583 51 129 927 819 Varianta 2
6 Cheltuieli specific recalculate actualizate 1,247 0.796 Varianta 2
Tabelul 4.3.3. Indicatori dinamici: Actualizarea la momentul ”p”
41
 Nr. Indicatori Varianta 1 Varianta 2 Varianta
Crt. optimă
1 Investiția actualizată 10 081 468 522 12 678351 874 Varianta 1
2 Profit actualizat 219 475 566 689 138 727 790 068 Varianta 1
3 Randament actualizat 20.771 9.942 Varianta 1
4 Termen de recuperare actualizat 0.484 0.968 Varianta 1
5 Cheltuieli recalculate actualizate 639992862781 343953640 736 Varianta 2
6 Cheltuieli specifice recalculate actualizate 1. 247 0.796 Varianta 2
Tabelul 4.3.4. Indicatori dinamici: Actualizarea la momentul ”v”

Având în vedere datele analizate cu ajutorul indicatorilor statici se observă că varianta optimă este
varianta 1.

Analizând indicatorii dinamici rezultă ca varianta optimă este varianta 1, aceasta fiind indicată și de
randamentul economic.

Având în vedere faptul că indicatorii statici nu iau în calcul influența factorului timp au fost calculați
și indicatorii dinamici, din această observație reieșind următoarele inegalități.

T static ≤T dinamic sau R static ≥ R dinamic

Conform calculelor efectuate cu ajutorul indicatorilor statici și dinamici rezultă ca aceste inegalități
au fost respectate.

Prin intermediul indicatorilor dinamici se poate remarca faptul că termenul de recuperare actualizat,
cheltuielile specifice recalculate actualizate și randamentul economic actualizat sunt egale,
respectându-se următoarele relații:

T mact =T nact =T act

p
=T vact
m n p v
Ract =R act=R act=R act
m n v
k act=k act =k =k act

Indicatorii dinamici prezintă o importanță deosebită în realizarea calculelor de eficiență economică

deoarece aceștia iau în considerare influența factorului timp. După cum se observă în datele
analizate, termenul de recuperare pentru prima variantă este 0,391 în formă statică și 0,484 în formă

42
dinamică. În cazul variantei 2, investiția se va recupera în 0,778 ani în forma statică și 0, 968 ani în
formă dinamică. În urma acestei analize se poate remarca faptul că factorul timp aduce influențe
negative prin creșterea perioadei de recuperare a investițiilor

În cazul randamentului economic, rezultatele obținute sunt:

● În ceea ce privește indicatorii statici, randamentul economic este 50,142 pentru prima
variantă de investiții și 24,941 pentru varianta a doua.

● În ceea ce privește indicatorii dinamici, randamentul economic este 20,771 pentru prima
variantă și 9,942 pentru cea de-a doua variantă.

Pentru evidențierea eficienței economice a proiectului de investiții se va ține cont de marimea mai
mare în versiune dinamică.

CONCLUZII

Această lucrare de licență are drept scop stabilirea variantei optime în cadrul unui
proiect investițional realizat de OMV PETROM S.A. Varianta optimă s-a stabilit prin calculul unor
indicatori de eficiență economică și anume indiatorii statici și indicatorii dinamici.

Pentru ca partea teoretică sa fie înțeleasă mai ușor, am realizat un studiu de caz care
conține două proiecte de investiții, pe care le-am comparat, astfel încât să se poată constata care este
cel mai eficient pentru companie. Pimul proiect de investiții cuprinde informații despre
modernizarea instalațiilor din cadrul rafinăriei de la Petrobrazi, în timp ce al doilea proiect de
investiții se referă la modernizarea rezervoarelor de stocare a benzenului. Mai întâi am realizat
situația economico-financiară a firmei OMV PETROM S.A. pentru a observa dacă are capacitatea
financiară de a pune în practică unul dintre proietele de investiții.

Capitolul III conține informații cu privire la descrierea investițiilor, obiectivele și

costul acestora.

Capitolul IV este capitolul în care s-au stabilit variantele optime pentru fiecare
indicator. Acest lucru a fost posibil prin calculul indicatorilor statici și dinamici. În urma efectuării
calculelor s-au obținut următoarele concluzii:

43
 - Având în vedere calculele realizate cu ajutorul indicatorilor statici a reieșit faptul că varianta
optimă este varianta 1 deoarece randamentul economic din cadrul acestei variante este mai
mare decât cel din varianta doi.

- În cadrul indicatorilor dinamici se observă faptul că termenul de recuperarea actualizat,

cheltuielile specifice recalculate actualizate și randamentul economic actualizat sunt egale în
toate cele patru momente. Randamentul economic este cel care indică varianta optimă și ca
în cazul indicatorilor statici varianta optimă este varianta 1.

Conform informațiilor relatate anterior și a efectuării calculelor de eficiență economică

prin intermediul indicatorilor statici și dinamici, propun alegerea variantei 1 și anume modernizarea
instalațiilor de la Petrobrazi.

BIBLIOGRAFIE

1. Dragotă, V. ( 2009 ). Basic finance, București: Ed. ASE

2. Dumitrașcu, V. ( 2014 ). Managementul investițiilor, București: Ed. Universitară

3. https://www.omvpetrom.com/ro accesat la data de 02.03.2019

4. Huru, D. ( 2007 ). Investițiile capital și dezvoltare, București: Ed. Economică

5. Ioniță, I., Blidaru, G., Mieilă, M. (2003). Fundamentele investițiilor, Târgoviște: Ed.
Macarie

6. Ioniță, I., Munteanu, S. (2011). Managementul investițiilor: calculul și analiza

eficienței proiectelor de investiții. București: Ed. ASE

7. Iosif, Gheorghe, N. (2007 ). Probleme și soluții de analiză economico – financiară:

studii de caz. București: Ed. Tribuna Economică

8. Raport anual OMV PETROM S.A.

9. Românu, I., Vasilescu, I. ( 1997 ). Managementul investițiilor, București: Ed.

Mărgăritar
44
10. Silviu, S. ( 1997 ). Managementul proiectelor de investiții, Arad: Ed. Universității
"Aurel Vlaicu"

11. Spătaru, L. ( 2014 ). Analiza financiară, Reșița: Ed. Eftimie Murgu

12. Stroe, R., Mișu, N. ( 2008 ). Finanțarea și gestiunea financiară a întreprinderii:

aplicații și studii de caz, București: Ed. Didactică și Pedagogică

13. Vasilescu, I., Cicea, C., Dobrea, C., ( 2003 ). Eficiența investițiilor aplicată,
București: Ed. Lumina Lex

14. Vasilescu, I., Cicea, C., Gheorghe, A., Dobrea, C. ( 2004 ). Eficiența și evaluarea
investițiilor, București: Ed. Eficon Press

15. Vasilescu, I., Românu, I., Cicea, C. ( 2000 ). Investiții, București: Ed. Economică

16. Vâlceanu, Ghe., Robu, V., Georgescu, N. ( 2004 ). Analiza economico – financiară,
București: Ed. Economică

ANEXE

45
46